Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 141/2013. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 141/2013 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 21-06-2013 în dosarul nr. 141/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL I.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.: 141A
Ședința publică din data de 21.06.2012
Tribunalul constituit din:
Președinte: R. I. P.
Judecător: A. D.
Grefier: T. S.
Pe rol se află soluționarea apelului civil, formulat de apelanții V. G. A., Ș. A. A. și I. P. L., împotriva sentinței civile nr. 3468/24.05.2013, pronunțată de Judecătoria B., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații DP H. S.A., P. D. C., P. A., BIROUL EXECUTORILOR JUDECĂTOREȘTI ASOCIAȚI ,,D. G., L. G. și M. P.’’ și BIROUL EXECUTORILOR JUDECĂTOREȘTI ASOCIAȚI ,,C. ȘI M.’’, având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns apelanții, prin avocat cu împuternicire avocațială la fila 22 din dosarul cauzei și intimații P. D. C. și P. A., prin avocat I. C., care depune împuternicire avocațială la dosarul cauzei, lipsind ceilalți intimați.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că intimata DP H. S.A. a depus la dosarul cauzei întâmpinare într-un singur exemplar, după care:
Intimații P. D. C. și P. A., prin avocat, depun la dosarul cauzei și comunică părților adverse întâmpinare.
Apelanții, prin avocat, solicită instanței acordarea unui termen de judecată pentru a lua cunoștință de întâmpinarea comunicată la dosarul cauzei, arătând că trebuie să o prezinte și clienților săi.
Intimații P. D. C. și P. A., prin avocat, arată că înțeleg să lase soluționarea cererii de amânare la aprecierea instanței.
Instanța, deliberând asupra cererii de amânare a cauzei, formulată de părțile apelante, o respinge, reținând că, în conformitate cu dispozițiile exprese ale Noului Cod de procedură civilă, ordonanța președințială presupune o procedură urgentă și, mai mult nimic nu a împiedicat apărătorul apelanților de lua cunoștință de întâmpinare, în sala de judecată, până la .. Astfel, constată că prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, intimații P. D. C. și P. A. au invocat excepția lipsei calității procesual pasive a intimatei P. A., precum și excepțiile lipsei de interes și a lipsei de obiect, excepții pe care le pune în discuția părților.
Intimații P. D. C. și P. A., prin avocat, solicită instanței admiterea excepției lipsei calității procesual pasive a intimatei P. A., în considerarea definiției calității procesual pasive, această parte având doar calitatea de custode într-un alt dosar de executare. Asupra excepțiilor lipsei de interes și a lipsei de obiect, arată că, astfel cum a constatat executorul judecătoresc la data de 28.05.2013, au fost puse la dispoziția executorului judecătoresc sumele de bani ce fac obiectul dosarelor de executare silită. Astfel, în temeiul art. 248 C.proc.civ. au formulat o cerere de suspendare a executării silite, cerere respinsă de către judecătoria B., sens în care executorul judecătoresc a emis o adresă de convocare în vederea eliberării sumelor de bani consemnate. În concluzie consideră că debitul a fost pus la dispoziția apelanților, prin executorul judecătoresc.
Apelanții, prin avocat, având cuvântul asupra excepției lipsei calității procesual pasive a intimatei P. A., arată că, atâta vreme cât aceasta are calitate de custode, orice act referitor la bunurile mobile aflate în paza sa, se impune a fi realizat în contradictoriu cu ea, hotărârile pronunțate trebuind a-i fi opozabile. Mai mult, hotărârea pronunțată în contradictoriu cu custodele îl protejează pe acesta cu privire la mișcarea bunurilor din custodie. Asupra excepțiilor lipsei de interes și a lipsei de obiect, arată că sumele de bani menționate de partea adversă au fost consemnate într-un alt dosar de executare silită, în care creditori sunt intimatele S.C. DP H. S.A. și P. A., consemnarea fiind făcută doar în fundamentarea cererii de suspendare a executării silite și, în nici un caz, pentru stingerea datoriei ce este contestată în continuare. Astfel, consideră că excepțiile nu sunt fundamentate, obiectul prezentei cauze fiind foarte clar, ridicarea bunurilor mobile fiind, de altfel, obligatorie conform art. 418 C.proc.civ.
Instanța constată că intimata S.C. DP H. S.A. a invocat, prin întâmpinare, excepția inadmisibilității ordonanței președințiale, excepție pe care o pune în discuția părților.
Apelanții, prin avocat, apreciază că această excepție este mai mult o apărare de fond, sens în care solicită unirea cu fondul. În combaterea excepției, arată că aceasta este neîntemeiată, acțiunea fiind fundamentată pe dispoziții legale exprese ale art. 996 C.proc.civ., ce permit solicitarea, pe calea ordonanței președințiale, înlăturării acțiunilor ce împiedică executarea silită. În speță, nedepunerea bunurilor la o instituție specializată împiedică valorificarea acestor bunuri ce au un regim special.
Intimații P. D. C. și P. A., prin avocat, solicită instanței admiterea excepției și constatarea faptului că pretențiile apelanților nu pot face decât obiectul unei contestații la executare.
Instanța rămâne în pronunțare asupra excepțiilor și, nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cererii de apel.
Apelanții, prin avocat, solicită instanței admiterea apelului și modificarea sentinței civile apelate, în sensul admiterii acțiunii. În susținerea cererii arată că soluția primei instanțe este fundamentată pe ideea că nu poate cerceta dreptul dedus judecății fără a prejudeca fondul. Astfel, arată că fondul cauzei îl reprezintă recuperarea debitului și nu măsura de executare ce îi este obligatorie prin lege executorului. În acest sens solicită instanței încuviințarea acțiunii de executare imperativ prevăzute de lege, ce nu are decât efect asigurător, nu o tranșare a drepturilor părților. Mai arată că atât debitorul, cât și custodele au interese comune în cauză, fiind astfel fundamentată ideea că nu poate fi asigurată o pază eficientă a bunurilor.
Intimații P. D. C. și P. A., prin avocat, solicită instanței respingerea apelului, arătând că instanța de fond a reținut în mod corect că nu se poate admite o astfel de cerere, întrucât s-ar prejudeca fondul, cu încălcarea dispozițiilor legale, pentru soluționarea cererii impunându-se analiza tuturor creanțelor susținute de apelanți. Mai arată că a fost constituit un sechestru legal asupra bunurilor mobile de către B. ,,G., G. și P.’’, fiind numit custode fiica debitorului, P. A., în consecință bunurile fiind sechestrate deja de către un alt executor judecătoresc. Consideră că prin actele de executare întreprinse de apelanți se încearcă doar o publicitate mediatică în defavoarea familiei debitorului. De asemenea, arată că în fapt se solicită ridicarea unei colecții de artă cu o valoare de milioane de euro în compensarea unei creanțe de doar o sută de mii de euro. Solicită instanței să ia act că înțelege să solicite cheltuieli de judecată pe cale separată.
Instanța reține cauza în vederea soluționării.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra recursului civil de fata, instanța constata următoarele:
Prin sentința civilă nr. 3468/24.05.2013, Judecătoria B. a respins cererea formulată de reclamanții V. G. A., Ș. A. A. și I. P. L., în contradictoriu cu pârâții DP H. S.A., P. D. C., P. A., B. E. Judecătorești Asociați D. G., L. G. și M. P. și B. E. Judecătorești Asociați C. și M., ca neîntemeiata.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 22.05.2013, sub nr._, reclamanții V. G. A., Ș. A. A. și I. P. L. în contradictoriu cu pârâții DP H. S.A., P. D. C., P. A., B. E. Judecătorești Asociați D. G., L. G. și M. P. și B. E. Judecătorești Asociați C. și M. au solicitat instanței, de urgență și fără citarea părților, ca prin hotărârea ce va pronunța, să dispună încuviințarea ridicării bunurilor mobile din categoria obiectelor din metale prețioase, pietre prețioase, obiecte de arta, colecții de valoare si alte asemenea, identificate si sechestrate la reședința debitorului, precum si încuviințarea depunerii acestora la o unitate specializata in depozitarea, conservarea si comercializarea unor astfel de bunuri iar în conformitate cu dispozițiile art. 581 alin. 4 Cod Proc.Civ. au solicitat ca măsurile dispuse de instanță să fie executorii, fără somație și fără trecerea vreunui termen.
In motivare, reclamanții au a arătat că dețin calitatea de creditori in dosarele execuționale nr. 592/2013, 593/2013 si 594/2013 înregistrate la B. Chitescu si M., in cadrul fiecăruia dintre ele figurând debitor domnul P. D. C..
Au mai arătat că, în cadrul executărilor silite pornite împotriva debitorului, la data de 10-05-2013 executorul judecătoresc s-a deplasat la reședința d-lui P. din localitatea Siliștea Snagovului, ..1, jud. I., in vederea identificării si sechestrării bunurilor mobile proprietatea acestuia, care ar putea fi valorificate in scopul recuperării creanțelor, cu ocazia pătrunderii in reședința, reprezentanții convenționali ai debitorului au prezentat un proces verbal încheiat in data de 12-04-2013 de către B. Gont si P., prin care s-a dispus sechestrarea bunurilor mobile existente in locuința, așa cum au fost identificate in Anexa ce face parte din procesul verbal, numindu-se custode d-na P. A..
Au apreciat reclamanții că, calitatea de custode asupra unor bunuri mobile de natura operelor de arta, obiectelor din metale prețioasa sau colecțiilor de valoare nu o poate avea o persoana fizica ce nu are domiciliul la locul situării obiectelor, cu atât mai mult cu cat este însăși fiica debitorului, ci numai o unitate specializata conform art.419 alin.(4) C.proc.civ.
De asemenea, au arătat că la data de 15-05-2013, orele 10,00, care reprezenta termenul dat in cunoștința tuturor celor prezenți anterior, executorul judecătoresc Chitescu E. C. s-a prezentat din nou la reședința debitorului însoțit de doua persoane specializate, respectiv Dr. Istoric de arta A. Zek si Dr. Istoric de arta D. Punga, in vederea stabilirii autenticității operelor de arta si a confirmării daca bunurile sechestrate se circumscriu prevederilor art.419 alin.(4) C.proc.civ., însă debitorul, prin reprezentanții săi, s-a opus intrării in proprietate a celor doi experți, situație în care s-a încercat aplicarea de peceți/sigilii pe tablourile identificate, in vedere conservării acestora, insa s-a constatat imposibilitatea obiectiva de aplicare, fata de lipsa unui personal specializat.
Au considerat că în aceste condiții debitorul are contact permanent cu averea sa mobila supusa executării silite, prin intermediul fiicei sale, numita custode, deși o mare parte din bunurile sechestrate reprezintă opere de arta, obiecte din metale prețioase, pietre prețioase, pentru care legea prevede in mod imperativ ridicarea si depunerea lor la unități specializate. Această situație este de natura a crea premisa înlocuirii, degradării bunurilor supuse executării silite, cu atât mai mult cu cat custodele nu are același domiciliu cu locul situării bunurilor, iar B. Gont si P. nu are obținută o hotărâre judecătoreasca de încuviințare intrare in încăperi.
Cererea nu a fost întemeiată în drept.
În dovedirea acțiunii, reclamanții au depus la dosar, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, următoarele înscrisuri: proces – verbal încheiat la data de 12.04.2013 în dosarul execuțional 459/2013 al B. D. Gont, L. Gont si M. P., Anexa inventar, lista bunurilor mobile identificate la adresa Siliștea Snagovului, ..1, jud. I., procesele verbale încheiate in data de 10-05-2013 in dosarele execuționale 592/2013, 593/2013 si 594/2013 ale B. Chitescu si M., procesele verbale încheiate in data de 15-05-2013 in dosarele executionale 592/2013, 593/2013 si 594/2013 ale B. Chitescu si M..
Cererea a fost timbrată cu 10 lei taxă judiciară de timbru și 0,30 lei timbru judiciar.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:
In ceea ce privește legea aplicabila prezentului litigiu, având in vedere ca cererea a fost înregistrată pe rolul instanței la data de 22.05.2013, instanța de fond a apreciat ca aceasta este supusa prevederilor Legii nr. 134/2010 Republicata privind Codul de procedura civila.
Ordonanța președințiala, prin esența ei, astfel cum este reglementata, reprezintă o procedura speciala prin care legea îngăduie sa se dea o rezolvare vremelnica si fără prejudecarea fondului unor cazuri al căror caracter urgent nu îngăduie sa se aștepte desfășurarea procedurii de drept comun.
Pentru a fi admisibila o ordonanța președințiala, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele cerințe: aparenta dreptului, caracterul provizoriu al masurilor, existenta unor cazuri grabnice si neprejudecarea fondului.
Prin cererea de fata, reclamanții au solicitat încuviințarea ridicării bunurilor mobile din categoria obiectelor din metale prețioase, obiecte de arta, colecții de valoare, etc., identificate si sechestrate la locuința debitorului in vederea depunerii acestora la o unitate specializata in depozitarea, conservarea si comercializarea unor astfel de bunuri.
Instanța de fond a constatat ca intre părțile prezentului litigiu exista in curs mai multe proceduri de executare silita ce fac obiectul dosarelor de executare silita nr. 592/2013, 593/2013 si 594/2013 aflate pe rolul B. Chitescu si M. si 459/2013 al B. D. Gont, L. Gont si M. P..
La data de 12.04.2013 in dosarul de executare nr. 459/2013 s-a încheiat procesul verbal de sechestrare bunuri mobile criticat de reclamanți prin prezenta cerere.
In ceea ce privește cerința urgentei, instanța de fond a apreciat ca aceasta este îndeplinită, art. 996 Cod procedura civila prevăzând expres posibilitatea pronunțării unei ordonanțe președințiale pentru înlăturarea piedicilor care s-ar ivi cu prilejul unei executări.
In ceea ce privește celelalte condiții de admisibilitate, instanța de fond a apreciat ca acestea nu sunt îndeplinite.
Prin prezenta cerere, reclamanții au reclamat încălcarea de către executorul judecătoresc a dispozițiilor legale care reglementează procedura sechestrării bunurilor mobile. Or, pentru a analiza existenta aparentei de drept in favoarea reclamanților înseamnă a stabili daca susținerile reclamanților sunt întemeiate sau nu. Pe de alta parte, a stabili daca susținerile reclamanților sunt întemeiate, înseamnă a rezolva chiar fondul dreptului disputat intre parți, prejudecându-se, astfel, fondul cauzei.
Pentru aceste considerente de fapt si de drept, instanța de fond a respins prezenta cerere ca neîntemeiata.
Împotriva acestei hotărâri, apelanții au formulat apel, înregistrat pe rolul Tribunalului I. – Secția Civilă, la data de 11.06.2013, prin care au solicitat instanței admiterea apelului, schimbarea sentinței apelate, in sensul de a se dispune încuviințarea ridicării bunurilor mobile din categoria obiectelor din metale prețioase, pietre prețioase, obiecte de arta, colecții de valoare si alte asemenea, identificate si sechestrate la reședința debitorului, precum si încuviințarea depunerii acestora la o unitate specializata in depozitarea, conservarea si comercializarea unor astfel de bunuri.
În fapt, apelanții au arătat că, numiții V. G. A., S. A. A. și I. P. L. au calitatea de creditori in dosarele execuționale nr. 592/2013, 593/2013 si 594/2013 înregistrate la B. Chitescu si M., in cadrul fiecăruia dintre ele figurând debitor domnul P. D. C.. In cadrul executărilor silite pornite împotriva debitorului, la data de 10-05-2013 executorul judecătoresc s-a deplasat la reședința d-Iui P. din localitatea Silistea Snagovului, ..1, jud. I., in vederea identificării si sechestrării bunurilor mobile proprietatea acestuia, care ar putea fi valorificate in scopul recuperării creanțelor. Cu ocazia pătrunderii in reședința, reprezentanții convenționali ai debitorului au prezentat un proces verbal încheiat in data de 12-04-2013 de către B. Gont si P., prin care s-a dispus sechestrarea bunurilor mobile existente in locuința, așa cum au fost identificate in Anexa ce face parte din procesul verbal, numindu-se custode d-na P. A.. In vederea identificării altor bunuri asupra cărora sa nu se fi instituit sechestrul, s-a procedat la vizualizarea si identificarea mobilelor existente in locuința. Cu aceasta ocazie, asemenea constatărilor anterioare ale executorului judecătoresc L. Gont, s-au identificat o colecție de tablouri cu autori diverși atât romani cat si internaționali, care conține diverse opere care fac parte din patrimoniul național si internațional. In niciun moment nu a fost prezentata documentația aferenta deținerii si provenienței legale a tablouri lor identificate, deși acestea constituie opere de valoare care sunt supuse unui regim special de circulație si deținere.
Au mai învederat apelanții faptul că procesul verbal de sechestru din data de 12-04-2013 a fost încheiat cu încălcarea dispozițiilor imperative prevăzute de art.419 alin.(4) C.proc.civ. Potrivit acestor ultime dispoziții legale citate: "Sumele in lei sau valuta, titlurile de valoare, obiectele din metale prețioase, pietrele prețioase, obiectele de arta, colecțiile de valoare si altele asemenea se ridica si se depun, cel târziu a doua zi, la unități specializate. Cel care primește bunul in custodie semnează procesul-verbal de sechestru ". Dispozițiile legale prevăd obligația imperativa pentru executorul judecătoresc de a ridica bunurile care constituie colecții de valoare sau obiecte de arta si depozitarea acestora spre păstrare la unități specializate, in vederea înlăturării riscului de substituire sau degradare, obligație care nu a fost îndeplinita de către executorul judecătoresc L. Gont, odată cu identificarea si sechestrarea bunurilor. Neexecutarea acestei obligații este de natura a produce grave vătămări drepturilor tuturor creditorilor existând posibilitatea de substituire a operelor de arta plastica identificate in reședința din Silistea Snagovului, cu atât mai mult cu cat custode a fost numita chiar fiica debitorului, P. A.. Astfel, apelanții au apreciat ca, in lumina legii, calitatea de custode asupra unor bunuri mobile de natura operelor de arta, obiectelor din metale prețioase sau colecțiilor de valoare nu o poate avea o persoana fizica ce nu are domiciliul la locul situării obiectelor, cu atât mai mult cu cat este însăși fiica debitorului, ci numai o unitate specializata conform art.419 alin.(4) C.proc.civ.
Au mai arătat apelanții că prima instanța le-a respins cererea, motivat de faptul ca pentru a analiza existenta aparentei de drept in favoarea reclamanților înseamnă a stabili daca susținerile lor sunt întemeiate sau nu, ceea ce ar echivala cu rezolvarea fondului dreptului disputat intre parți, prejudecându-se, astfel, fondul cauzei. Verificarea aparentei dreptului in favoarea reclamanților nu presupune rezolvarea fondului cauzei, existenta aparentei de drept putând fi constatata din chiar normele legale imperative inovate de câtre aceștia a fi nerespectate in cursul executării silite pornite in dosarul 459/2013 al B. Gont si P.. Astfel, potrivit disp. art. 419 alin.(4) C.proc.civ se instituie obligația imperativa pentru executorul judecătoresc de a ridica bunurile care constituie colecții de valoare sau obiecte de arta si depozitarea acestora spre păstrare la unități specializate, in vederea înlăturării riscului de substituire sau degradare, obligație care nu a fost îndeplinita de către executorul judecătoresc L. Gont, odată cu identificarea si sechestrarea bunurilor. Măsura solicitata de apelanți, de a încuviința ridicarea acestor bunuri, este de natura a profita întregii executări silite, fiind instituita de legiuitor in favoarea tuturor creditorilor urmăritori sau intervenienți, tocmai pentru înlăturarea riscului de substituire sau degradare. De asemenea, câtă vreme calitatea de custode asupra unor bunuri mobile de natura operelor de arta, obiectelor din metale prețioase sau colecțiilor de valoare nu o poate avea o persoana fizica ce nu are domiciliul la locul situării obiectelor, cu atât mai mult cu cat este însăși fiica debitorului, ci numai o unitate specializata conform art. 419 alin.(4) C.proc.civ, apelanții au apreciat încă odată ca aparenta dreptului reiese din textul legal citat.
În drept, apelanții au invocat prevederile art.996 si urm. C.proc.civ., art. 466 si urm. C.proc.civ..
La data de 20.06.2013, intimata DP H. S.A. a depus la dosarul cauzei, prin serviciul registratură, întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefundat și menținerea dispozițiilor hotărârii.
În motivarea întâmpinării, intimata a apreciat că, cererea de ordonanță președințială este inadmisibilă, arătând că din simpla lectură atât a cererii cât și a apelului, se poate observa că apelanții se plâng de nerespectarea, de către executorul judecătoresc, a prevederilor an. 419 C.pr.civ. (1865) potrivit cărora bunurile de valoare trebuie depuse la o unitate specializata, iar nu date în custodie unei persoane fizice. Or, întrucât este vorba despre un act/refuz al unui executor judecătoresc, calea procesuală de urmat era contestația la executare (an. 399, 404 alin. 1 ind.1 C.pr.civ.1865), iar nu cererea de ordonanță președințială. Un alt aspect învederat de intimată este faptul că, din informațiile vehiculate în public de către apelanții-reclamanți, sumele de bani solicitate in toate cele trei dosare de executare au fost consemnate pe seama și la dispoziția B. "C. si M." in temeiul art. 428 vechiul C.. Față de toate acestea, in măsura in care aceste informații sunt exacte, a solicitat instanței de judecată să constate lipsa de interes a apelanților-reclamanți în formularea acestui apel.
Intimata a mai apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 996 N.C.proc.civ., arătând că, așa cum se poate observa din studiul prezentului dosar procesual, cererea de chemare in judecată intentată de către apelanții-reclamanți are ca obiect dispunerea încuviințarea ridicării bunurilor mobile din categoria obiectelor din metale prețioase, pietre prețioase, obiecte de artă, colecții de valoare și alte asemenea, identificate și sechestrate la reședința domnului P. D. C., precum și încuviințarea depunerii acestora la o unitate specializată în depozitarea, conservarea și comercializarea unor astfel de bunuri. Or, faptul că s-a instituit un sechestru asupra unor bunuri de valoare, că s-a numit un custode cu privire la acestea, in nici un caz nu reprezintă o asemenea împiedicare, în măsura în care apelanții mai justifică un interes (ceea ce este extrem de discutabil), ei vor putea pur și simplu si scoată la vânzare silită, potrivit procedurii legale bunurile sechestrate și astfel sa își îndestuleze creanța,
În drept, intimata și-a întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile art. 205 si urm. N.C., art. 996 și următoarele N.cpc.
La termenul de judecată din data de 21.06.2013, intimații P. D. C. și P. A. au formulat întâmpinare, prin care au solicitat instanței respingerea apelului și menținerea hotărârii instanței de fond.
În susținerea cererii, intimații ai invocat excepția lipsei de obiect, în susținerea căreia au arătat că unicul motiv si anume acela al consemnării sumelor de bani pe seama si la dispoziția B. ,,Chitescu si M.", B. executorilor judecătorești asociați care instrumentează cele trei dosare de executare la care fac referire apelanții-reclamanți a demarat o . acte de executare abuzive si este deja de notorietate faptul ca la fiecare prezenta a executorilor la imobilul din Siliseta Snagovului a fost prezenta si presa. De asemenea, au arătat că, in temeiul art. 428 C., executarea silita in dosarele execuționale nr. 592/2013,593/2013 si 594/2013 este oprita de drept, iar potrivit acestei dispoziții legale, nu mai exista niciun motiv de fapt si întemeiat in drept ca apelanții-reclamanți sa mai solicite ridicarea bunurilor de valoare, operelor de arta si metalelor prețioase proprietatea intimatului P. D. C..
Intimații au mai invocat excepția lipsei calității procesual pasive a custodelui P. A., în susținerea căreia au arătat că executarea silita pornita in cadrul celor trei dosare execuționale gestionate de către B. ,,Chitescu si M." are ca obiect recuperarea unor așa-zise creanțe pretinse de apelanții-intimați împotriva intimatului P. D. C. si nicidecum împotriva intimatei P. A.. Singura calitate a intimatei P. A. este aceea de custode numit conform prevederilor legale pentru administrarea bunurilor mobile sechestrate de B. L. Gont, D. Gont si M. P. in cadrul dosarului de executare nr. 459/2013, deci . execuțional, cu un alt creditor, iar asta nu îndreptățește apelanții la chemarea acesteia in judecata. Așa cum însăși doctrina a relevat, calitatea procesuala pasiva trebuie sa fie avuta in considerarea persoanei ținută la respectarea unei obligații fata de persoana reclamanta, ori in speța de fata intima ta P. A., in calitate de custode nu are niciun fel de obligație fata de apelanții-intimați, fiind numita custode in cadrul dosarului de executare nr. 459/2013, dosar in care a fost instituit sechestru asupra bunurilor mobile ale intimatului P. D. C. de către un alt creditor.
Pe fondul cauzei, intimații au arătat că având in vedere faptul ca bunurile asupra cărora se solicita in prezentul dosar ridicarea si depozitarea sunt deja sechestrate . execuțional, fiind numit in în acest sens custode în persoana intimatei P. A., iar apelanții – reclamanți, prin intermediul B. ,,Chitescu si M." nu au un sechestru legal instituit și un custode numit deoarece codul de procedura civila acorda prioritate primului sechestru instituit, intimații au considerat că nu se poate dispune in niciun chip ridicarea unor bunuri sechestrate . exexcuțional si aflate sub paza unui custode, astfel ca prezentul apel este nu numai neîntemeiat ci si abuziv.
Au mai apreciat intimații că, pentru soluționarea justa a unei astfel de cereri, instanța de judecata de fond ar fi trebuit sa se pronunțe automat asupra naturii tuturor creanțelor deținute de către cei trei pretinși creditori, precum si a legalității tuturor actelor de executare îndeplinite in dosarul de executare nr. 459/2013, ceea ce este inadmisibil pe calea ordonanței președințiale. Însăși din motivarea cererii de ordonanța președințiala se constata faptul ca se dorește ridicarea bunurilor întrucât nu ar fi fost sechestrate in condiții legale, or solicitările de acest gen nu se pot face decât in cadrul unei dosar ce ar avea ca obiect soluționarea unei contestații la executare si nicidecum a unei cereri de ordonanța președințiala prin care se solicita ridicarea unor bunuri deja sechestrate in mod legal.
În drept, intimații au invocat prevederile art. 205 si urm. NCpc, art. 996 si următoarele Ncpc.
Analizând apelul civil de față, Tribunalul constata următoarele:
Apelanții reclamanți au calitatea de creditori in dosarele de executare nr. 592/2013, 593/2013 si 594/2013 înregistrate la B. Chitescu si M. împotriva debitorului P. D. C..
Distinct de aceste dosare de executare, împotriva aceluiași debitor s-a început executarea silită și la cererea creditoarei S.C.DP H., formându-se dosar de executare nr. 459/2013 al B. D. G., L. G. și M. P..
. În cadrul procedurii de executare silită din acest ultim dosar, la data de 12-04-2013 executorul judecătoresc a întocmit un proces verbal prin care s-a dispus sechestrarea bunurilor mobile existente in locuința debitorului – situată în . -, așa cum au fost identificate in Anexa ce face parte din procesul verbal. Prin același proces verbal a fost desemnată custode intimata pârâtă P. A..
Prin anexa procesului verbal s-a identificat o colecție de tablouri cu autori diverși atât romani cat si internaționali, colecție ce conține diverse opere aparținând patrimoniului național si internațional.
Tribunalul mai reține că, în cuprinsul aceluiași proces verbal s-a menționat că urmează a se efectua expertize tehnice de specialitate pentru stabilirea valorii bunurilor mobile sechestrate.
Analizând cu prioritate excepțiile invocate de apelanții reclamanți Tribunalul reține următoarele:
Asupra excepției inadmisibilității acțiunii – invocate de intimata pârâtă DP H. S.A.
Excepția s-a motivat, în esență, pe împrejurarea că reclamanții aveau la îndemână calea contestației la executare pentru cenzurarea actului ori refuzului executorului judecătoresc.
Tribunalul observă însă că potrivit art.996 Cod procedură civilă se poate formula cerere de ordonanță președințială și pentru „înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări”. Împrejurarea că există două – sau chiar mai multe căi procesuale – prin care se poate valorifica o pretenție nu este exclusă.
Deși fără îndoială, creditorul are și păosibilitatea de a ataca prin contestație la executare un at de executare pe care îl apreciază nelegal, aceasta nu exclude admisibilitatea unei ordonanțe președințiale care tinde să înlăture piedicile ivite înb cursul executării.
Tribunalul conchide, așadar, că acțiunea creditorilor era admisibilă în lumina dispozițiilor art. 996 alin. 1 teza finală Ncpc.
Așa fiind, va respinge ca neîntemeiată excepția inadmisibilității.
Asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a custodelui P. A. – invocată de intimații pârâți P. D. C. și P. A..
Tribunalul observă că excepția se motivează pe împrejurarea că apelanții creditori au pornit executarea silită împotriva debitorului P. D. C., intimata P. A. neavând calitatea de debitoare în dosarele de executare formate la cererea creditorilor.
Tribunalul observă, însă, că apelanții creditori tind a desființa – cel puțin în parte – măsuri luate de un alt executor judecătoresc decât cel la care sunt înregistrate dosarele nr. 592 – 594/2013, tocmai cu motivarea că măsurile luate de B. G. ș.a. reprezintă piedici în calea executării silite pornite de B. Chitescu si M.. Or, Tribunalul constată că tocmai măsura desemnării unui custode în persoana intimatei pârâte P. A. este ceea ce face obiectul acțiunii introductive de instanță. În aceste condiții, o eventuală admitere a cererii creditorilor reclamanți ar presupune dispoziții care ar privi în mod direct activitatea de custode a intimatei pârâte. mai mult, reclamanții invocă, între altele, pericolul substituirii operelor de artă lăsate în custodia fiicei debitorului. A nu permite prezența în proces a acesteia ar semnifica o încălcare gravă a dreptului acesteia la apărare față de susținerile apelanților.
Față de cele reținute, Tribunalul va respinge ca neîntemeiată și această excepție.
Asupra excepției lipsei de obiect invocate de intimații pârâți P. D. C. și P. A..
S-a motivat, în esență, excepția pe împrejurarea că s-au consemnat deja sumele de bani ce fac obiectul executării silite în dosarele de executare nr. 592 – 594/2013.
În dovedirea excepției intimații pârâți au depus la dosar proces verbal prin care intimatul debitor P. D. C. a depus domnului executor judecătoresc C. E. C. două recipise de consemnare astfel: recipisa nr._/2/28.05.2013 pentru suma de 42.055,44 RON și, respectiv, recipisa de consemnare nr._/1/28.05.2013 pentru suma de 154.906 EUR. Din mențiunile de pe cele două recipise rezultă că ambele sume s-au consemnat la dispoziția B. C. și M. în dosarele de executare nr. 592 – 594/2013.
Intimatul a depus de asemenea la dosar invitația adresată de B. C. și M. intimatului de a participa, la data de 3.07.2013, la eliberarea sumelor aferente dosarelor de executare nr. 592 – 594/2013.
Tribunalul observă, însă, că ambele sume sunt consemnate ulterior pronunțării sentinței atacate. mai mult, Tribunalul este chemat să verifice aparența dreptului în prezenta ordonanță președințială, iar nu să dispună cu privire la suspendarea ori încetarea executării silite.
Așa fiind, va respinge și această excepție.
Asupra excepției lipsei de interes invocate de intimații pârâți P. D. C. și P. A., aceasta fiind motivată în același sens, o va respinge de asemenea pentru considerentele expuse în cele ce preced.
Asupra fondului ordonanței președințiale.
Apelanții invocă, în esență, împrejurarea că la întocmirea procesului verbal din data de 12.04.2013 întocmit de B. G. ș. a. s-au încălcat prevederile art. 419 alin. 4 C.(vechiul Cod de procedură civilă).
Într-adevăr, așa cum rezultă din înscrisurile aflate la dosar executarea silită în dosarul de executare nr. 459/2013 al B. G. ș.a. a început ca urmare a acererii de executare silită formulate de creditoarea S.C.DP H. S.A. la data de 14.02.2013. Prin urmare, legea sub imperiul căreia s-a început executarea silită este legea veche.
Potrivit art. 419 Vcpc invocat de apelanții reclamanți „ sumele ăîn lei sau valută, (…), obiectele de artă, colecțiile de valoare și altele asemenea se ridică și se depun, cel târziu a doua zi, la unități specializate.” Pe de altă parte, potrivit alineatului 2 al aceluiași articol „dacă există pericolul ca debitorul să înstrăineze, să substituie ori să deterioreze bunurile sechestrate, executorul judecătoresc va proceda la sigilarea sau la ridicarea lor de la debitor”.
În speță, apelanții creditori nu au făcut această dovadă. Simpla împrejurare că a fost desemnată custode fiica debitorului nu este de natură să creeze nici aparența unui astfel de pericol, simpla suspiciune rezultată din relația de rudenie nefiind de natură a permite concluzia pericolului substituirii bunurilor.
Tribunalul observă, de asemenea, că a aprofunda această analiză ar conduce la extinderea nejustificată a sferei verificărilor ce se pot face în cadrul sumar al ordonanței președințiale și ar conduce la prejudecarea fondului, contrar dispozițiilor art. 996 alin.5 teza I Cod procedură civilă.
Așa fiind, judicios a observat instanța de fond că cererea de ordonanță președințială este neîntemeiată.
Față de considerentele expuse, în baza art. 999 raportat la art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă Tribunalul va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiate excepțiile inadmisibilității acțiunii, lipsei calității procesual pasive a custodelui P. A., lipsei de interes și lipsei de obiect.
Respinge apelul formulat de apelanții V. G. A., Ș. A. A. și I. P. L., toți cu domiciliul procesual ales la Societatea de Avocți V. & Mitel, din București, Calea Griviței, nr.143, mezanin, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 3468/24.05.2013, pronunțată de Judecătoria B., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații DP H. S.A. cu sediul procesual ales la SCPA ,,P., B. & Asociații’’ din Cluj-N., jud. Cluj, .. 20, . D. C., P. A., ambii cu domiciliul procesual ales la SCA C. & Asociații, cu sediul în București, ., nr.15, sector 5, BIROUL EXECUTORILOR JUDECĂTOREȘTI ASOCIAȚI ,,D. G., L. G. și M. P.’’ cu sediul în București, sector 4, . și BIROUL EXECUTORILOR JUDECĂTOREȘTI ASOCIAȚI ,,C. ȘI M.’’ cu sediul în București, sector 3, ., ., ., ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 21.06.2013.
Președinte Judecător R. I. P. A. D.
Pt. Grefier aflat în C.O
T. S.
Semnează Grefier Șef Secție Civilă
Concept red. gref. T.S. – 25.06.2013
Red. Jud: R.I.P./10ex/26.06.2013
Jud.fond: G. N. – Jud. B.
| ← Fond funciar. Încheierea nr. 27/2013. Tribunalul ILFOV | Contestaţie la executare. Sentința nr. 6135/2013. Tribunalul... → |
|---|
