Partaj judiciar. Hotărâre din 24-09-2014, Tribunalul ILFOV

Hotărâre pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 24-09-2014 în dosarul nr. 518/2014

DOSAR nr. _

ROMÂNIA

TRIBUNALUL I.

SECȚIA CIVILĂ

Î N C H E I E R E

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 16.09.2014

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

PREȘEDINTE E. M. O.

JUDECĂTOR C. D.

GREFIER L. I.

Pe rol se află soluționarea apelului civil formulat de apelanți M. A. și M. L. împotriva sentinței civile nr. 5629/03.10.2013 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații G. (fostă N.) I., C. (fostă N.) A.-N. și intervenientul N. A., având ca obiect partaj judiciar.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă apelanții personal, intimata G. I. personal și asistată de apărător ales, intimata C. A.-N. reprezentată de apărător ales și intervenientul personal și asistat de apărător ales.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că apelanții nu au făcut dovada achitării primelor două tranșe din taxa judiciară de timbru, după care,

Apelanții depun la dosar dovada achitării primelor două tranșe din taxa judiciară de timbru și solicită lăsarea dosarului la a doua strigare pentru prezentarea apărătorului ales.

La a doua strigare a cauzei se prezintă: apelanții personal și asistați de apărător ales, intimata G. I. personal și asistată de apărător ales, intimata C. A.-N. reprezentată de apărător ales și intervenientul personal și asistat de apărător ales.

Procedura de citare este legal îndeplinită .

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Cu privire la achitarea taxei judiciare de timbru, apărătorul apelanților învederează instanței că aceștia, deși nu îndeplinesc condițiile pentru acordarea ajutorului public judiciar, nu au putut strânge toată suma necesară pentru achitarea celor trei tranșe scadente din taxa judiciare de timbru.

Tribunalul aduce la cunoștință apelanților că în măsura în care nu vor face dovada achitării tranșelor scadente din taxa judiciară de timbru se va proceda la darea acestora în debit.

Apelanții, prin apărător, învederează instanței că nu mai insistă în cererea de calificare a căii de atac.

Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat, Tribunalul acordă cuvântul asupra propunerii de probe.

Apelanții, prin apărător, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri și depune la dosar un set de înscrisuri, comunicând intimaților un exemplar al acestora.

Intimații prin apărător, depun înscrisuri la dosar, planșe foto cu privire la referirile făcute de expert prin raportul de expertiză.

Tribunalul, constatând că proba cu înscrisuri, este pertinentă și concludentă soluționării cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 167 C. proc. civ., o încuviințează.

Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau probe de administrat, Tribunalul declară dezbaterile închise și acordă cuvântul asupra motivelor de apel.

Apelanții prin apărător, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat. Arată că în cauză pe parcursul procesului s-a inițiat o dramă, părțile fiind rude nu se pot înțelege cu acest mod de lotizare. S-a arătat că împărțirea terenului, dându-se 20 de metri unor părți și 2 metri altora este o greșeală. Susține că hotărârea instanței de fond nu este motivată și că toate considerentele hotărârii fac să se aprecieze că singura modalitate de împărțire a terenurilor era varianta 4, variantă care permitea accesul la construcții. La dosarul cauzei s-au depus înscrisuri din care rezultă că îmbunătățirile constând în canalizare și racordarea la apă s-au făcut pe parcursul procesului. Arată că intervenientul a ridicat un gard care are trei metri și în cazul unui incendiu nu s-ar putea interveni. Susține că varianta 4 de lotizare este singura care ar asigura accesul la construcție și ar fi cea mai judicioasă împărțire. Solicită obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată, urmând a se depune chitanța odată cu notele scrise.

Intimații și intervenientul, prin apărător, arată că este de acord că toată această situație este o dramă, însă toate părțile sunt afectate. Susține că această situație a fost creată în anul 1983 când au fost împărțite loturile. Ulterior acestui moment, intervenientul și-a ridicat casa pe terenul cumpărat de el și s-a stabilit că terenul permite împărțeala. Arată că s-au depus la dosar planșele foto pentru a se observa că anexele din varianta patru a raportului de expertiză sunt în fapt o extindere a casei. Susține că varianta patru ar avea niște consecințe dezastruoase întrucât ar însemna demolarea construcțiilor intevenientului ce ar implica costuri enorme. Susține că la acest moment loturile sunt echilibrate și nu se justifică demolarea construcțiilor pentru a acoperii o ilegalitate a reclamanților, care au de plată și o sultă de 13.000. Solicită obligarea apelanților la plata cheltuielilor de judecată.

Tribunalul reține cauza în pronunțare.

TRIBUNALUL

Având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise în temeiul dispozițiilor art. 260 din codul de procedură civilă raportat la dispozițiile art. 146 din Codul de procedură civilă, va amâna pronunțarea pentru data de 23.09.2014,

DISPUNE

Amâna pronunțarea pentru data de 23.09.2014.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 16.09.2014.

Președinte Judecător Grefier

E. M. O. C. D. L. I.

DOSAR nr. _

ROMÂNIA

TRIBUNALUL I.

SECȚIA CIVILĂ

Î N C H E I E R E

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 23.09.2014

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

PREȘEDINTE E. M. O.

JUDECĂTOR C. D.

GREFIER L. I.

Pe rol se află soluționarea apelului civil formulat de apelanți M. A. și M. L. împotriva sentinței civile nr. 5629/03.10.2013 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații G. (fostă N.) I., C. (fostă N.) A.-N. și intervenientul N. A., având ca obiect partaj judiciar.

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 16.09.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta și când având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise la dosar, instanța a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, când:

TRIBUNALUL

Având nevoie de timp pentru a delibera în temeiul dispozițiilor art. 260 din Codul de procedură civilă, va amâna pronunțarea pentru data de 24.09.2014.

DISPUNE

Amâna pronunțarea pentru data de 24.09.2014.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 23.09.2014.

Președinte Judecător Grefier

E. M. O. C. D. L. I.

DOSAR nr. _

ROMÂNIA

TRIBUNALUL I.

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ nr. 518A

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 24.09.2014

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

PREȘEDINTE E. M. O.

JUDECĂTOR C. D.

GREFIER L. I.

Pe rol se află soluționarea apelului civil formulat de apelanți M. A. și M. L. împotriva sentinței civile nr. 5629/03.10.2013 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații G. (fostă N.) I., C. (fostă N.) A.-N. și intervenientul N. A., având ca obiect partaj judiciar.

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 16.09.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie și când având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise la dosar, instanța a amânat pronunțarea pentru data de 23.09.2014 și apoi pentru data de astăzi, când, în aceeași compunere a decis următoarele:

TRIBUNALUL

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 19.04.2011, sub nr._, reclamanții M. A. și M. L. au chemat în judecată pe pârâții G. (fosta N.) I., C. (fosta N.) A.-N., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună ieșirea din indiviziune asupra imobilului situat în . nr. 16, oraș Voluntari, județul I., compus din teren în suprafață de 420 mp. și construcții și atribuirea de loturi în proporție de 10/16 pentru reclamanți și de 6/16 pentru pârâți; obligarea pârâților să desființeze construcțiile (magaziile) existente în partea stângă a proprietății, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii reclamanții au arătat că prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3064/10.10.1991 au cumpărat de la N. A. cota de 10/16, proprietate indiviză, respectiv 262,5 mp., din imobilul situat în . nr. 16, oraș Voluntari, județul I., iar pârâtele au dobândit cota de 6/16, adică 157,5 mp., prin același contract de la N. A.. La aceeași dată, au dobândit și dreptul de proprietate asupra construcțiilor din paiantă de pe terenul de 420 mp., compuse din 4 camere, 2 holuri și 2 bucătării.

În esență, au arătat că au promovat prezenta acțiune întrucât au existat tot timpul neînțelegeri, acestea culminând cu interzicerea accesului reclamanților pe proprietatea lor.

Au mai arătat că în mijlocul curții, spre partea stângă a proprietății, tatăl pârâtelor a edificat, fără a avea consimțământul reclamanților, niște construcții pe care le folosește drept magazii, tocmai pentru a-i forța pe reclamanți să fie de acord cu o deschidere de doar 2,25 ml front stradal, în timp ce acesta folosește o deschidere de 20 ml.

În dovedire au solicitat instanței încuviințarea probei cu înscrisuri, interogatoriu, martori, expertiză.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 728 C. civ., Legea nr. 603/1943, art. 673/1 - 673/6 C. proc. civ. și art. 1075-1079 C. civ.

Au depus, în copie, contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3064/10.10.1991, proces-verbal de contravenție nr. 67/20.05.1971, certificat de atestare fiscală din data de 18.05.2011.

Pârâtele au depus întâmpinare prin care au arătat că susținerile reclamanților nu se confirmă, situația de drept fiind semnificativ diferită, cotele părților dobândite în urma dezbaterilor succesorale fiind altele decât cele menționate de reclamante.

Totodată, au solicitat introducerea în cauză a numitului N. A. și ieșirea din indiviziune, urmând ca instanța să formeze două loturi, respectiv unul aparținând reclamanților, iar celălalt pârâtelor și lui N. A., respectându-se drepturile fiecăruia.

În ceea ce privește cel de-al doilea capăt de cerere, au solicitat respingerea acestuia ca nefondat, întrucât magaziile nu sunt poziționate pe suprafața de teren ce ar reveni reclamanților, întrucât dreptul lor de proprietate este mai restrâns decât au considerat.

În dovedire, au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, expertiză topo/prețuitoare, proba testimonială, interogatoriul reclamanților.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 728 C. civ., art. 115 și următ. C. proc. civ.

Prin încheierea de admitere în principiu de la data de 22.12.2011, instanța a dispus următoarele:

„Admite în principiu și în parte cererea de chemare în judecată.

Constată că masa partajabilă se compune din dreptul de proprietate asupra imobilului compus din teren în suprafață de 420 mp. și construcție cu patru camere, două holuri, două bucătării, edificată din paiantă, acoperită cu țiglă, situat în localitatea Voluntari, .. 16, județul I..

Constată că în privința imobilului descris mai sus părțile din cauză dețin cote-ideale după cum urmează: reclamanta M. A. cota de 13/32, pârâta G. (N.) I. 6/32, iar pârâta C. (N.) A. N. 6/32.”

Ulterior, N. A. a formulat cerere de intervenție în nume propriu, prin care a solicitat instanței să se constate că este proprietarul terenului situat în . nr. 16, oraș Voluntari, județul I., în cotă de 7/32, cu cheltuieli de judecată.

Prin încheierea de la data de 14 mai 2011, instanța a admis în principiu cererea de intervenție în interes propriu formulată de N. A., constatând că acesta deține o cotă ideală de 7/32.

În speță, au fost administrate proba cu expertiză specialitatea topografie, raportul de expertiză fiind întocmit de domnul expert F. R. și proba cu expertiză specialitatea construcții, raport întocmit de doamna D. C..

Prin sentința civilă nr. 5629/03.10.2013, Judecătoria B. a admis în parte cererea, a dispus sistarea stării de indiviziune, conform variantei 1 din raportul de expertiza tehnica judiciara de specialitate topografica intocmit in cauza de expert F. R. si variantei 1 din Raportul de expertiza tehnica judiciara specialitatea constructii-evaluarea proprietatii imobiliare intocmit de expert D. C., care fac parte din prezenta hotărâre, astfel: a atribuit reclamantilor lotul identificat in varianta nr. 1 din Expertiza topo, Anexa 1 si Varianta nr. 1 din Expertiza constructii, Anexa 1, atribuind acestora 1/2 din casa batraneasca si teren in suprafata de 211,65 mp., cu obligatia de a plati o sulta paratilor in cuantum de 18.091 lei; a atribuit paratilor si intervenientului 1/2 din casa batraneasca si teren in suprafata de 203,44 mp. cu dreptul la sulta de 18.091 lei și a compensat cheltuielile de judecată.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin incheierea de admitere in principiu din data de 22.12.2011, instanta a constatat ca masa partajabila se compune din dreptul de proprietate asupra imobilului compus din suprafata de 420 mp. si contructie cu patru camere, doua holuri, doua bucatarii, edificata din paianta, acoperita cu tigla, situat in localitatea Voluntari, .. 16, jud. I..

De asemenea, instanta a constatat ca in privinta imobilului descris partile din cauza detin conte-ideale, dupa cum urmeaza: reclamanta M. A., cota de 13/32, parata G. (N.) I. 6/32, iar parata C. (N.) A. N. 6/32.

Ca urmare a admiterii in principiu a cererii de interventie in interes propriu, formulata de N. A., prin incheierea din data de 14.05.2011, instanta a constatat ca in privinta imobilului compus din teren si constructie, partile din cauza detin cote ideale, dupa cum urmeaza: reclamanta M. A., cota de 13/32, parata G. (N.) I. 6/32, iar parata C. (N.) A. N., 6/32, iar intervenientul N. A., 7/32.

În cauză, au fost intocmite rapoarte de expertiza topo si constructii si evaluare.

Analizand concluziile celor doua rapoarte de expertiza, tinand cont si de propunerile partilor, precum si de varianta care implica cele mai putine costuri si schimbari are situatiei de fapt existente la momentul actual, instanta de fond a omologat cele doua raporte, ambele in varianta 1, potrivit carora: lotul reclamantilor se compune din ½ din casa batraneasca, in valoare de 17.097 lei si teren in suprafata de 211,65 mp., in valoare de 73.231 lei, acestea constituind bunurile ce se afla in posesia si folosinta reclamantilor si in prezent. De asemenea, a dispus in sarcina reclamantilor obligatia de a plati o sulta de 18.091 lei catre parati, pentru echilibrarea loturilor conform drepturilor partilor si astfel cum a fost evaluat prin expertiza efectuata in cauza.

În ceea ce priveste lotul paratilor si al intervenientului N. A., acesta se compune din ½ din casa batraneasca in valoare de 17.097 lei, teren in suprafata de 203,44 mp. si sulta pe care o vor primi de la reclamanti.

Împotriva sentinței civile nr. 5629/03.10.2013, au formulat apel reclamanții, solicitând admiterea în totalitate a acțiunii principale, admiterea în parte a cererii de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul N. A..

În motivarea apelului s-a arătat că soluția instanței de fond este criticabilă doar în ceea ce privește propunerea de lotizare a imobilului, solicitându-se să se aibă în vedere varianta 4 din raportul de expertiză construcții efectuat de D. C. și varianta 4 din raportul de expertiză topografică realizat de F. R..

Apelanții au arătat că rezultatul celor două expertize ar trebui să reprezinte un acord între cei doi experți, un punct de vedere comun, ori realizarea partajării potrivit variantei 1 din raportul de expertiză topografică nu ar putea realiza decât o perturbare a stării actuale de fapt, procesul neajutând cu nimic la sistarea și schimbarea acestei stări de fapt.

Apelanții au arătat că ar trebui atribuită pârâților și intervenientului casa bătrânească urmând a demola pe cheltuiala lor extinderile efectuate așa cum arată în completarea la raport expertul D. C..

Apelanții au mai arătat că sulta pe care au fost obligați să o plătească pârâților în cuantum de 18.091 lei ar fi prea împovărătoare pentru ei și că pe de altă parte, dacă hotărârea instanței de fond ar rămâne definitivă, terenul în întregul său ar fi partajat pe lățime în mod cu totul inechitabil și nu ar putea intra în legalitate în ceea ce privește construcția nouă. Astfel, nu s-ar putea face o eventuală intervenție de către un echipaj de pompieri la imobilul nou construit, nu s-ar putea intra cu un autovehicul, ci doar cu pasul și între cele două proprietăți ar rămâne în continuare gardul edificat de intervenient înalt de 3 metri și magaziile insalubre.

În opinia apelanților cea mai logică partajare a imobilului ar fi cea efectuată de expertul F. R. - varianta 4 corelată cu completarea la raportul de expertiză tehnică construcții efectuat de D. C. și depusă la termenul din data de 12.09.2013.

În privința acestei variante de lotizare, apelanții au arătat că ea cuprinde sulta cea mai mică ce ar trebui plătită de una din părți, ar asigura o partajare aproximativ egală a terenului pe lățimea sa, asigură spațiul necesar pe lângă construcția parter și etaj pentru a executa lucrările de reparație și întreținere necesare și utile.

În ceea ce privește construcțiile ce ar trebui demolate de intervenient și pârâte, apelanții au arătat că acestea sunt niște anexe improvizate, fără fundație, construite pe riscul acestora, iar mirosul ce se degajă din aceste anexe este insuportabil.

S-a mai arătat că din descrierea construcțiilor executate de pârâți se constată o mare discrepanță dintre situația de fapt și situația din descrierea raportului de expertiză. Astfel, s-a arătat că descrierea anexei bucătărie se face în mod rapid, la general și nu se observă că această construcție are pereții din placaj și sunt acoperiți cu polistiren, iar destinația actuală a spațiului pe care expertul l-a menționat ca dormitor este foarte departe de această destinație, fiind doar un spațiu de depozitare.

Prin completarea la motivele de apel, apelanții reclamanți au arătat că hotărârea instanței de fond este nemotivată, încălcându-se, astfel, prevederile art. 261 pct. 5 C. proc. civ.

Apelanții au criticat considerentele instanței de fond potrivit cărora varianta aleasă de aceasta implică cele mai puține costuri și schimbări ale situației de fapt, arătând că scopul pentru care a fost promovată acțiunea a fost tocmai acela de a pune capăt acestei situații de fapt și pentru a obține o altă partajare a terenurilor și a construcțiilor existente datorită conflictelor dintre părți.

Apelanții au mai arătat că instanța de fond nu s-a pronunțat nici cu privire la cererea de intervenție formulată de intervenientul N. A., nepronunțare care duce la trimiterea cauzei la aceeași instanță pentru a se pronunța pe această cerere.

Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 21.03.2014, intimații pârâți și intervenientul au solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat.

Cu privire la susținerea apelanților legată de faptul că experții au realizat inițial numai trei variante de lotizare și că doar la insistențele lor au realizat varianta patru, intimații au arătat că experții au găsit ca acceptabile doar acele variante, în opinia acestora de specialiști neintrând varianta patru, aceasta fiind considerată ca inadmisibilă față de situația concretă din teren, față de drepturile părților stabilite prin încheiere interlocutorie înainte de efectuarea expertizelor.

Intimații au arătat că este surprinzătoare susținerea apelantei M. A. în sensul că nu a solicitat jumătate din casa bătrânească în condițiile în care locuiește împreună cu soțul său apelantul M. L. în această jumătate de casă din anul 1973 de când s-au căsătorit. Din acest punct de vedere, atribuirea în fiecare lot a jumătății corespunzătoare din casa bătrânească, unde părțile locuiesc efectiv de atâția ani, este o hotărâre perfect legală și temeinică, fără să fi fost nevoie de o solicitare expresă din partea vreuneia dintre părți.

Cu privire la sulta ce trebuie achitată de apelanți, intimații au arătat că aveau dreptul la o suprafață de teren mai mare decât au în posesie, diferența care a fost compensată de către instanța de judecată prin stabilirea sultei proporționale, aceasta fiind cea mai simplă soluție, întrucât lotul apelanților nu ar permite o restrângerea a acestuia pentru ca pârâții să poată primi terenul la care au dreptul în natură. Așadar, sulta reprezintă cea mai puțin împovărătoare soluție datorată în mod legal de către apelanți, pentru echilibrarea loturilor stabilite conform drepturilor părților.

Intimații au mai arătat faptul că în așezarea actuală, la care au contribuit toate părțile în timp, sunt respectate drepturile părților, procedând la o singură echilibrare prin obligarea apelanților la plata unei sulte stabilită de expert la suma de 18.091 lei. În aceste condiții, chiar dacă apelanții reclamă un interes personal, . privire la casa construită fără autorizație, nu este justificată perturbarea intimaților.

În opinia intimaților, solicitarea consolidării variantei patru cerută cu multe insistențe de către apelanți, nu este justificată, ea venind să perturbe grav proprietatea și toată activitatea pârâților, în special a intervenientului N. A., care locuiește efectiv în imobilul proprietatea de drept a intimaților, întrucât anexele reprezintă practic o extindere a casei, deci ar echivala cu o demolare a unei părți a casei, a contorului de apă, a căminului de canalizare, a căminului pentru hidrofor, iar păsările domestice nu ar mai avea un loc potrivit unde să fie crescute.

Intimații au mai arătat că activitatea în gospodărie ar suferi mari perturbări, în condițiile în care nu au lot în excedent și ar fi forțați să vândă practic suprafața de 23.04 mp. reclamanților, micșorând în mod nedrept terenul pe care îl posedă.

S-a mai arătat că anexele sunt bine construite, din cărămidă cu fundație de beton, au lumină electrică, acoperiș de tablă, fiind construcții mai solide decât casa bătrânească realizată din chirpici.

Cu privire la susținerile apelanților privind imparțialitatea experților și calificarea spațiilor în mod denaturat, intimații au arătat că acestea sunt nereale și făcute cu rea-credință în condițiile în care la realizarea expertizei a participat și expertul parte al apelanților.

În ceea ce privește susținerea apelanților în sensul că hotărârea instanței de fond nu este motivată, intimații au considerat că instanța a ținut seama de acordul părților, de mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăruia, a respectat masa partajabilă, a ținut cont de domiciliul și ocupația părților, alegând varianta care implică cele mai puține costuri și schimbări ale situației de fapt existente.

Cu privire la susținerile apelanților în sensul că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra cererii de intervenție formulată de N. A., intimații au arătat că deși instanța nu a făcut în mod expres acest lucru, a avut în vedere și a considerat cererea de intervenție, întrucât în conținutul hotărârii pronunțate este considerată cota aparținând intervenientului, ceea ce duce la concluzia că cererea de intervenție a fost admisă.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 282 și următoarele C. proc. civ.

Analizând sentința civilă apelată prin raportare la motivele de apel invocate, Tribunalul reține următoarele:

Cu privire la motivul de apel vizând nemotivarea sentinței civile apelate, tribunalul urmează a-l înlătura ca nefondat, având în vedere că prima instanță a oferit răspuns tuturor cererilor cu care a fost învestită.

Reglementarea art. 261 Cod procedură civilă reprezintă o componentă esențială a ideii de justiție, a asigurării autorității de lucru judecat și a ocrotirii drepturilor procesuale ale părților, ca element fundamental al statului de drept. Considerentele sau motivareareprezintă opera judecătorului și trebuie să cuprindă elementele prevăzute de art. 261 pct. 5 Cod procedură civilă. În această parte a hotărârii, judecătorul are obligația de a demonstra în scris soluția dată fiecărui capăt de cerere, să motiveze de ce a admis susținerile uneia dintre părți și le-a respins pe ale celeilalte, de ce a aplicat o anumită normă de drept sau i-a dat o anumită interpretare. Judecătorul nu trebuie să răspundă la simplele argumente invocate de părți, dacă pretențiile sunt motivate pe alte considerații, el având obligația de a răspunde numai la capetele de cerere formulate.

Față de toate aceste considerente, tribunalul apreciază că sentința civilă apelată conține expunerea tuturor susținerilor și obiecțiilor părților, este concludentă cauzei, clară și fără echivoc.

În ceea ce privește motivul de apel vizând nepronunțarea primei instanțe pe cererea de intervenție formulată de N. A., tribunalul reține, de asemenea, caracterul neîntemeiat al acestuia. În acest sens, se reține, pe de o parte, că prima instanță a oferit rezolvare implicită și cererii de intervenție având în vedere modalitatea de partajare realizată și, pe de altă parte, că apelanții nu justifică un interes personal cu referire la cererea intervenientului, singurul eventual vătămat de modalitatea primei instanțe de rezolvare a cauzei în acest sens fiind doar intervenientul.

Cu privire la motivul de apel vizând modalitatea de realizare a partajului, tribunalul reține următoarele:

În privința imobilului teren, tribunalul reține că acesta a fost identificat prin raportul de expertiză efectuat în primă instanță de expertul F. R. și are o suprafață totală de 420 mp.

Având în vedere cotele ce revin fiecărei părți, tribunalul va atribui părților următoarele loturi de teren:

- reclamantilor lotul de teren in suprafata de 181,58 mp. cuprins in varianta 4 a raportului de expertiza topografica efectuat de expert F. R.

- pârâtelor și intervenientului in indiviziune lotul de teren in suprafata de 233,51 mp. cuprins in varianta 4 a raportului de expertiza topografica efectuat de expert F. R. si imobilul casa batraneasca.

Pentru a decide astfel, tribunalul reține că varianta 1 din raportul de expertiză omologat de prima instanță nu este de natură să rezolve situația conflictuală dintre părți, această variantă reprezentând actuala situație de fapt, astfel cum rezultă din chiar cuprinsul raportului de expertiză topografică (fila 155 dosar fond). În plus, în varianta nr. 1, se constată că accesul reclamanților la drumul public se face pe o lățime de numai 2,39 ml., în timp ce pentru pârâți se realizează pe o lățime de 20,04 ml., făcând, astfel, imposibil eventualul acces al unui echipaj de intervenție în caz de nevoie la imobilul reclamanților. Tot astfel, se mai reține ca și inconvenient al variantei nr. 1, că reclamanții ar fi obligați la plata unei sulte împovărătoare pentru aceștia în condițiile în care sulta trebuie să reprezinte numai o complinire a cotei părți cuvenită celeilalte părți, loturile trebuind să fie realizate astfel încât să asigure pe cât posibil egalitatea părților sub aspectul bunurilor care le alcătuiesc.

Procedând la analizarea și a celorlalte variante de lotizare propuse de expertul în specialitatea topografie, astfel cum au fost avute în vedere și de expertul în specialitatea construcții D. C., tribunalul apreciază că varianta 4 a raportului de expertiză topografică efectuat de expert F. R. răspunde cel mai bine cererilor și nevoilor părților, inclusiv sub aspectul posibilității tuturor părților de a avea acces la calea publică.

Astfel, potrivit variantei 4 a raportului de expertiză, accesul stradal pentru reclamanți s-ar face pe o lățime de 10,00 ml., iar pentru pârâți pe o lățime de 12,43 ml.. În consecință, prin crearea unui acces de 10,00 ml., va fi posibilă obținerea pentru imobilul construit de reclamanți P plus 1 autorizația de construire. În plus, prin deschiderile celor două imobile, se înlătură și dificultățile vizând eventualul acces al unor echipaje de intervenție la imobilele fiecăreia dintre părți.

Varianta nr. 2 nu poate fi acceptată având în vedere că aceasta nu permite obținerea de către reclamanți a autorizației de construire pentru imobilul P plus 1, iar accesul la calea publică rămâne în continuare disproporționată, reclamanții urmând să aibă o lățime de doar 7,00 ml., iar pârâții de 15,43 ml.

Iar varianta nr. 3, de asemenea, nu poate fi luată în considerare având în vedere că, în privința accesului la calea publică se perpetuează situația actuală de fapt, fiind identică sub acest aspect cu varianta nr. 1.

Cu referire la imobilul construcție, tribunalul reține că, potrivit încheierii de admitere în principiu din data de 22.12.2011, numai casa bătrânească urmează să facă parte din masa partajabilă, astfel încât, analizând raportul de expertiză construcții întocmit de expert D. C., care a avut în vedere variantele de lotizare propuse de expertul în specialitatea topografie, se observă că varianta nr. 4 este și din acest punct de vedere cea mai avantajoasă propunere pentru toate părțile. Astfel, în varianta 4 a raportului de expertiză, urmează ca imobilul casă bătrânească să fie atribuit pârâtelor și intervenientului în indiviziune, restul extinderilor executate nefăcând parte din masa de împărțit și neputând împiedica efectuarea unui partaj echitabil pentru toți copartajanții, în condițiile în care amplasarea terenului și a casei bătrânești este de natură a permite efectuarea unei lotizări drepte și nepărtinitoare.

Pentru compensarea loturilor atribuite, ținând cont de cotele ce se cuvin fiecărei părți și având în vedere valoarea bunurilor reținute în raportul de expertiză efectuat de expert D. C., tribunalul va obliga reclamanții să plătească pârâtelor și intervenientului sumă de 6.530 lei, cu titlu de sultă.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 296 Cod procedură civilă, tribunalul va admite apelul, va schimba în parte sentința civilă apelată în sensul că va atribui reclamantilor lotul de teren in suprafata de 181,58 mp. cuprins in varianta 4 a raportului de expertiza topografica efectuat de expert F. R., va atribui paratelor si intervenientului in indiviziune lotul de teren in suprafata de 233,51 mp. cuprins in varianta 4 a raportului de expertiza topografica efectuat de expert F. R. si imobilul casa batraneasca. Va obliga reclamantii sa plateasca paratelor si intervenientului suma de 6.530 lei, cu titlu de sulta și va mentine in rest dispozitiile sentintei civile apelate.

Fiind în culpă procesuală, în temeiul dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă, tribunalul va obliga intimații pârâți și intervenient la plata către apelanți a sumei de 4919,48 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel, constând în taxă judiciară de timbru, timbre judiciare și onorariu de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul formulat de apelanții M. A. și M. L., ambii domiciliați în Voluntari, .. 16 împotriva sentinței civile nr. 5629/03.10.2013 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații G. (fostă N.) I., domiciliată în ., ., județ I., C. (fostă N.) A.-N., domiciliată în București, Calea Ferentari nr. 20, ., ., sector 5 și intervenientul N. A..

Schimbă în parte sentința civilă apelată în sensul că:

Atribuie reclamantilor lotul de teren in suprafata de 181,58 mp. cuprins in varianta 4 a raportului de expertiza topografica efectuat de expert F. R..

Atribuie paratelor si intervenientului in indiviziune lotul de teren in suprafata de 233,51 mp. cuprins in varianta 4 a raportului de expertiza topografica efectuat de expert F. R. si imobilul casa batraneasca.

Obliga reclamantii sa plateasca paratelor si intervenientului suma de 6.530 lei, cu titlu de sulta.

Mentine in rest dispozitiile sentintei civile apelate.

Obliga intimatii parati si intervenient la plata catre apelanti a sumei de 4919,48 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata in apel.

Cu recurs in 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 24.09.2014.

Președinte Judecător Grefier

E. M. O. C. D. L. I.

Concept red. gref. L.I.

Red. Jud.: EMO/7 exemplare

Jud. fond: S.-I. I. C. - Jud.B.

Comunicat 5 exemplare

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Partaj judiciar. Hotărâre din 24-09-2014, Tribunalul ILFOV