Partaj judiciar. Sentința nr. 6338/2015. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6338/2015 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 28-04-2015 în dosarul nr. 1489/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL I.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.1489A
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 28.04.2015
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
P.: E. M. O.
JUDECĂTOR: M. E.
GREFIER: L. I.
Pe rol se află soluționarea apelului civil, formulat de apelantul pârât VINCENȚIU T. împotriva sentinței civile nr.6338/11.11.2014, pronunțată de Judecătoria Cornetu, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți V. C. A., D. I. S., C. F. și intimatul reclamant S. C., având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă apelantul pârât reprezentat de apărător ales S. M., intimata pârâtă C. F. personal legitimată cu BI . nr._, Bumbuleac D. și intimata reclamantă S. C. personal legitimată cu CI . nr._ și asistată de apărător ales lipsind intimații pârâți V. C. A. și D. I. S..
Procedura de citare este legal îndeplinită .
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că intimații pârâți V. C. A. și D. I. S. au depus întâmpinare în cinci exemplare, după care
Tribunalul comunică un exemplar al întâmpinării depuse de intimații pârâți V. C. A. și D. I. S..
Nemaifiind alte cererii prealabile de formulat Tribunalul acordă cuvântul asupra propunerii de probe.
Apelantul prin apărător, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri și a probei cu expertiza în specialitatea topografie, arătând că în fața instanței de fond s-a solicitat partajarea imobilului în natură prin sentința de fond imobilul a fost atribuit apelantului cu obligarea acestuia la plata unei sulte. Depune la dosar un set de înscrisuri.
Intimata reclamantă S. C. prin apărător, arată că nu se opune încuviințării probei cu înscrisuri însă se opune încuviințării probei cu expertiza în specialitatea topografie.
Intimata pârâtă C. F. prin apărător, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri și se opune încuviințării probei cu expertiza în specialitatea topografie.
Tribunalul, deliberând încuviințează proba cu înscrisuri și respinge proba cu expertiza în specialitatea topografie solicitată de apelant, apreciind că în raport de motivele de apel și sentința civilă apelată aceasta nu este concludentă soluționării cauzei.
Nemaifiind alte cererii prealabile de formulat sau probe de administrat Tribunalul declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare asupra motivelor de apel.
Apelantul prin apărător, solicită admiterea apelului și schimbarea în tot a sentinței apelate. Arată că sentința instanței de fond a fost dată cu încălcarea legii, întrucât prin acțiunea introductivă s-a solicitat împărțirea în natură a imobilului, iar instanța de fond la momentul efectuării expertizei nu a stabilit un obiectiv al acesteia în sensul de a se stabilii dacă imobilul este comod partajabil în natură. Arată că se vor solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
Intimata reclamantă S. C. prin apărător, solicită respingerea apelului ca neîntemeiat, arătând că prin poziția adoptată în fața primei instanței pârâții au fost de acord cu modalitatea de partajare.
Intimata pârâtă C. F. prin apărător, solicită respingerea apelului ca neîntemeiat și obligarea apelantului la plata cheltuielilor de judecată. Arată că prin sentința civilă apelată prima instanță a omologat raportul de expertiză.
Tribunalul reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL,
P. acțiunea înregistrată sub nr._ pe rolul Judecătoriei Cornetu, reclamanta S. C. a solicitat în contradictoriu cu parațiii V. T., V. C. și D. I. S., prin reprezentant legal D. R. și C. Filieana ieșirea din indiviziune cu privire Ia terenurile extravilane/cuprinse in titlul de proprietate nr._/20.12.2007 si atribuirea paratului V. T. a suprafeței de 502 mp., . 95.
Motivele acțiunii:
In fapt, este creditorul personal al paratului coindivizar V. T. cu ceilalți parați cu care la data de 17.05.1995 a incheiat o promisiune de vanzare - cumparare, potrivit careia se obliga sa-i vanda suprafața de teren de 500 mp. situat in . 55/5, . pret l- am achitat integral.
Ulterior, in anul 2007 a promovat o acțiune la Judecatoria Coretu, avand număr de dosar 1827/ 1748/2007 prin care solicită instantei de judecata sa pronunțe o hotarare judecătoreasca care sa tina loc de act autentic de vanzare - cumparare cu privire la terenul mentionat.
Întrucât titlul de proprietate nr._ a fost emis la data de 20.12.2007, respectiv pe parcursul soluționării dosarului nr._ si pe acesta figureaza, alaturi de debitorul său V. T. si ceilalți parați, cu care debitorul său se afla in indiviziune cu privire la suprafața de 1 ha 3925 mp. teren extravilan situat in . ieșirea paraților din indiviziune si atribuirea paratului V. T. - debitorul său din promisiunea de vanzare - cumparare a suprafeței de 502 mp., . 95.
Își justifică calitatea procesuala prin faptul ca este creditorul personal al coindivizarului Vincențiu T. cu ceilalți parați si poate cere imparteala pe calea acțiunii oblice, in temeiul art. 1825 C.civ., dreptul de a cere ieșirea din indiviziune neavand caracter exclusiv personal ( art.974 C.civ.).
Având in vedere ca paratul coindivizar Vincențiu T. a incheiat singur promisiunea de vanzare - cumparare ( act de dispoziție ) cu reclamanta, fara acordul celorlalți parați coindivizari a căror existenta nu o cunoștea, cu privire la o porțiune determinata material din bunul coindiviz ( respectiv 500 mp. teren extravilan, . . promisiunii de vanzare - cumparare ce face obiectul dosarului nr._ (cu termen de judecata la 19.01.2009) va depinde de rezultatul partajului, care produce efecte retroactive ( respectiv promisiunea de vanzare - cumparare va fi perfect valabila daca terenul in discuție este atribuit paratului Vincențiu T. - coindivizarul dispunator.
În dovedire au fost atașate în fotocopie înscrisuri:titlul de proprietate asupra terenului nr._/20.12.2007 emis de Comisia Județeană I. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, procesul-verbal de punere în posesie, procesul-verbal întocmit în formă olografă la data de 17.05.1995.
Cererea a fost timbrată cu suma de 19,30 lei.
In drept, art.728 C.civ.
Probe: inscrisuri, expertiza topografica, interogatoriu.
Pârâtul VINCENȚIU T. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată și inadmisibilă, pe următoarele considerente:
-Art. 1825 Cod Civil, invocat de reclamantă este abrogat prin O.U.G. nr. 138/2000;
-Nu a semnat niciodată un Act de Vânzare Cumpărare cu reclamanta, în sensul de dispoziție, pentru că nu a dorit niciodată acest lucru și pentru faptul că nu avea dreptul legal să semneze singur asemenea înscris, deoarece mai avea frați și surori care erau coproprietari alături de acesta, pe toate terenurile moștenite.
-înscrisul prezentat de reclamantă se intitulează PROCES VERBAL și la data respectivă reclamanta care făcea parte din comisia locală de Fond Funciar Popești-Leordeni, i-a prezentat acest înscris ca fiind un Proces Verbal de Punere în Posesie pe Legea 18/1991, act ce era necesar, susținea reclamanta, emiterii Titlului de Proprietate. Ulterior când reclamanta l-a dat în judecată și i-a adus la cunoștință că a semnat de fapt un înscris sub semnătură privată ce ar avea ca obiect promisiunea de vânzare a unui imobil ce nu-i aparține, acesta l-a amenințat în nenumărate rânduri, că are multe relații la Comisia de Fond Funciar de la Primăria Popești-Leordeni, la Poliție și la Tribunal și că îi va lua terenul oricum, în orice condiții.
-A recunoscut în Dosarul_ că a primit o sumă de bani de la reclamantă, mai mică decât cea solicitată de ea, dar această sumă, infimă de altfel pentru valoarea unui imobil teren, a primit-o ca să-i presteze o muncă agricolă la terenul proprietatea ei ce se învecina cu loturile de teren ale fraților săi.
-Acțiunea nu are obiect, vreo sumă de bani, creanță, pretinsă de presupusa creditoare nu este certă, exigibilă și nici nu-i a fost cerută vreodată „ Creditorii personali ai soților pot urmări numai bunurile proprii ale soțului debitor si numai în măsura în care bunurile proprii ale soțului debitor nu sunt suficiente pentru acoperirea integrala a creanțelor creditorilor personali, aceștia pot cere împărțirea bunurilor comune. P. împărțire bunurile devin proprii și pe cale de consecință pot fi urmărite de creditori. Face precizarea că nu are calitatea de soț, terenurile extravilane sunt moștenite de la părinții săi, împreună cu frații și surorile sale, unul dintre aceștia a decedat, urcând în grad la moștenire urmașii acestuia.
-Consideră că prezenta acțiune nu poate avea ca temei legal, o presupusă creanță, prescrisă la data introducerii acțiunii și care nu a fost cerută niciodată de reclamantă, ca jurisprudență poate fi cel mult calificată ca obligație de a face.
-nu este de acord cu acțiunea promovată de reclamantă deoarece prejudiciază dreptul tuturor moștenitorilor, drept pe care l-a moștenit de la părinții noștri, moștenire acceptată pe cote părți, împreună cu ceilalți frați și nepoți.
-Menționeează că Titlul de proprietate a fost emis la data de 20.12.2007 și că nu avea cum, legal, să fie dezbătută succesiunea pentru acesta.
Ca excepții Procesuale, a invocat prescripția presupusei creanțe, precum și prematuritatea introducerii acțiunii, raportate la obiectul Dosarului_, ce nu a fost soluționat cu o Sentință definitivă și Irevocabilă.
P. sentința civilă nr. 678/02.03.2009 pronunțată de Judecătoria Cornetu a fost admisă excepția prematurității și a fost respinsă acțiunea ca prematur introdusă, reținându-se în considerente faptul că dreptul de creanță rezultând dintr-un antecontract de vânzare-cumpărare este prescriptibil extinctiv conform art. 3 din Decretul nr. 167/1958, termenul începând să curgă în prezenta cauză la data de 16.07.1995 când a fost efectuată ultima plată în contul prețului convenit de către părți, iar în aceste condiții este evident că dreptul de creanță pe care reclamanta îl poate invoca împotriva pârâtului s-a prescris la data de 16.07.1998, de la care reclamanta nu mai poate pretinde că deține calitatea de creditor al pârâtului.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamanta, iar prin decizia civilă nr. 11/13.01.2010 pronunțată de Tribunalul București, Secția a V-a civilă a fost admis apelul, fiind desființată sentința apelată și trimisă cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
În considerente, instanța de control judiciar a reținut că față de obiectul acțiunii-ieșire din indiviziune cu privire la terenurile aflate în coproprietatea părților, din care una este debitorul reclamantei-acțiunea nu putea fi respinsă ca prematură decât în situația în care dreptul nu are caracter actual, or reclamanta a dorit în prezenta cauză să își valorifice un drept de creanță pe care susține că îl deține împotriva unuia dintre coproprietari, pe calea acțiunii oblice, iar pârâtul nu a invocat un termen sau o condiție care să afecteze titlul de creanță invocat de către reclamantă și prin urmare dreptul la acțiune, prin urmare având în vedere că prima instanță a soluționat în mod greșit excepția prematurității acțiunii, urmând a fi analizată acțiunea pe fond, cercetând îndeplinirea condițiilor acțiunii oblice.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ RJ, la data de 22.04.2010.
La data de 26.11.2010 reclamanta a formulat o cerere precizatoare, solicitând citarea pârâților indicați inițial, V. T., V. C. A., D. I. S. și C. Filieana, solicitând ieșirea din indiviziune asupra terenului care face obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare în temeiul art. 493 C.proc.civ. 1865 și art. 728 VCC.
La data de 20.11.2012 pârâtul a evaluat terenul în cauză la suma de 25.000Euro, solicitând instanței completarea taxei de timbru în sarcina reclamantei.
Ulterior la data de 05.02.2013 reclamanta a indicat valoarea terenului în cauză la suma de 105.000 lei, achitând taxa judiciară de timbru în cuantum de 3150 lei, și 5 lei TJ-fila 119.
La data de 26.04.2013-fila 138-a fost respinsă excepția conexității prezentei cauze cu dosarul nr._ aflat pe rolul acestei instanțe.
P. încheierea din 04.06.2013-fila 145-a fost respinsă și excepția prescripției extinctive a dreptului material la acțiune.
A fost încuviințată proba cu înscrisuri, precum și expertiza tehnică de specialitate topografie pentru identificarea terenului și propuneri de lotizare.
A fost atașat raportul de expertiză specialitatea topografie efectuat de dl. Expert C. V. T.-filele nr. 186-192.
La termenul din 04.11.2014 reclamantul a solicitat partajarea terenuliu în suprafață de 502 mp situat în T 55/5, P 95, reiterând susținerile din acțiunea introductivă, prin atribuirea întregului teren în natură în lotul pârâtului-debitor, urmând ca acesta să fie obligat la plata către ceilalți coproprietari a sultei corespunzătoare cotelor părți deținute de aceștia.
Deliberând asupra prezentei acțiuni, prin prisma susținerilor părților, a probelor administrate, precum și a dispozițiilor legale aplicabile cauzei, instanța a constatat că este întemeiată și a admis-o pentru următoarele considerente:
În fapt, prin prezenta acțiune reclamanta a susținut că deține împotriva pârâtului Vincențiu T. o creanță certă lichidă și exigibilă în sensul că a încheiat la data de 17.05.1995 un antecontract de vânzare-cumpărare în formă olografă cu privire la terenul situat în Orașul Popești-Leordeni, în suprafață de 502 mp., T 55/5, P 95, prin care pârâtul-debitor s-a obligat să transmită în viitor reclamantei-creditoare dreptul de proprietatea asupra acestui teren în schimbul prețului convenit de părți, menționat atât în cuprinsul procesului-verbal aflat la fila 6 a dosarului, cât și în chitanțele olografe atașate în fotocopie de către reclamantă.
Totodată, instanța a reținut că ulterior a fost emis în privința acestui teren un titlu de proprietate sub nr._/20.12.1997 de Comisia Județeană pentru Stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor în favoarea următorilor beneficiari:Vincențiu T., D. V. și C. F..
Instanța a constatat că reclamanta-creditoare a formulat pe rolul aceleiași instanțe și acțiunea având ca obiect pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare cu privire la acest teren, dosar înregistrat sub nr._, nesoluționat până în prezent.
Mai mult, instanța reține că D. V. a decedat, conform certificatului de deces emis la data de 15.12.2002, moștenitorii acestuia fiind pârâții V. C. A.-fiică și D. I. S.-nepot de fiu predecedat, conform CM nr. 62/18.08.2003 emis de pe urma defunctei D. R., soția predecedată a defunctului D. V., rezultând că potrivit mențiunilor din titlul de proprietate în sensul că dreptul de proprietate a fost reconstituit pe de urma defunctului Vincențiu Vincențiu-fila 3 a dosarului inițial-, pârâtul-debitor deține o cotă de 1/3 din acest teren, pârâta C. F. deține o cotă de 1/3, iar pârâții V. C. A. și D. I. S. dețin împreună o cotă de 1/3 din același teren, fiecare deținând câte 1/6, potrivit calităților acestora de moștenitori legali din aceeași clasă și grad(pârâtul D. I. S.-venind prin reprezentare la moștenirea defunctului D. V.).
În drept, instanța a constatat că acțiunea oblică este reglementată, potrivit disp. art. 974 din VCC-aplicabil cauzei în raport de data introducerii acțiunii și a nașterii dreptului de creanță pretins de către reclamanta-creditoare prin încheierea antecontractului de vânzare-cumpărare cu privire la terenul în cauză, “Creditorii pot exercita toate drepturile și acțiunile debitorului lor, afară de acelea care îi sunt exclusiv personale.”
Potrivit doctrinei și practicii privind aplicarea acestor dispoziții legale, s-a constatat că pentru admisibilitatea exercitării acestei acțiuni este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:debitorul să fie inactiv în sensul de a refuza în mod nejustificat să formuleze acțiunea pe care o poate intenta, creditorul trebuie să aibă un interes serios și legitim pentru a intenta acțiunea, iar creanța pe care creditorul o deține împotriva pârâtului-debitor să fie certă, lichidă și exigibilă, fără însă a fi necesară potrivit practicii și deținerea unui titlu executoriu în acest scop.
Totodată, s-a constatat că efectul exercitării și admiterii unei astfel de acțiuni este că bunul asupra căruia purta dreptul de creanță amenințat cu pierderea este readus în patrimoniul debitorului, astfel încât să poată servi realizării creanțelor tuturor creditorilor chirografari.
Mai mult, instanța a constatat că potrivit art. 493 din C.proc.civ. 1865 “Creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevălmaș nu vor putea să urmărească partea acestuia din imobilele aflate în proprietate comună, ci vor trebui să ceară mai întâi împărțeala acestora.
Creditorii personali pot urmări însă cota-parte determinată a debitorului lor din imobilul aflat în coproprietate, fără a mai fi necesar să ceară împărțeala.”
Coroborând aceste dispoziții, instanța a apreciat că solicitarea reclamantei-creditoare de ieșire indiviziune a pârâtului-debitor coproprietar împreună cu ceilalți pârâți din prezenta cauză asupra terenului care a făcut obiectul promisiunii de vânzare-cumpărare încheiată anterior în formă olografă și care constituie în prezent obiect al acțiunii prin care reclamanta-creditoare a solicitat executarea pe cale judecătorească a obligației de a transmite dreptul de proprietate asupra acestui teren prin pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare, nu face parte din categoria acțiunilor cu caracter personal care pot fi exercitate exclusiv de către pârâtul-debitor, ci dimpotriva din categoria acțiunilor prin care reclamanta-creditoare își valorifică dreptul de creanță rezultat din încheierea antecontractului de vânzare-cumpărare cu privire la terenul în discuție, astfel încât prin atribuirea în natură în integralitate a acestuia în lotul pârâtului-debitor, efectele unei eventuale hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare să fie depline, prin transmiterea dreptului de proprietate asupra întregului teren atribuit în exclusivitate promitentului-vânzător în patrimoniului promitentului-cumpărător, reclamanta din prezenta cauză, rezultând astfel îndeplinirea în mod cumulativ a tuturor cerințelor menționate anterior în privința admisibilității unei asemenea acțiunii.
Au fost înlăturate susținerile pârâtului în sensul contestării caracterului cert și exigibil al creanței invocată de către reclamanta-creditoare având în vedere obiectul prezentei cauze, efectul admiterii acesteia, precum și faptul că eventualele critici de nulitate aduse antecontractului de vânzare-cumpărare pot fi analizate fie în cadrul dosarului având ca obiect pronunțarea unei astfel de hotărâri, fie în contextul formulării în prezenta cauză a unei cereri reconvenționale având acest obiect prin care să fie contestată valabilitatea acestei creanțe, respectiv caracterul său prescriptibil și implicit lipsa caracterului cert al acesteia, astfel încât simplele susțineri ale pârâtului în absența învestirii instanței cu o astfel de cerere incidentală nu pot fi reținute pe fond, constatându-se că prin acțiunea introductivă reclamanta-creditoare a invocat dreptul său de creanță rezultând din încheierea în formă olografă a antecontractului de vânzare-cumpărare cu privire la obligația pârâtului-debitor de a-i transmite dreptul de proprietate asupra întregului teren care a constituit obiectul prezentei cauze, obligație care nu putea fi îndeplinită decât prin formularea unei astfel de cereri de ieșire din indiviziune, fie la cererea pârâtului, fie la solicitarea reclamantei-creditoare, creanța având astfel caracter cert-rezultând din încheierea antecontractului, lichid-referindu-se în mod expres la obligația pârâtului de a transmite dreptul de proprietate asupra terenului identificat în mod corespunzător în conținutul antecontractului încheiat între părți, precum și exigibil, părțile nestabilind un termen sau o condiție suspensive care să nu se fi îndeplinit cu privire la obligația de autentificare a înțelegerii acestora.
Pe fondul cererii de ieșire din indiviziune, instanța a constatat că potrivit art. 728 din VCC, “Nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune. Un coerede poate oricând cere împărțeala succesiunii, chiar când ar exista convenții sau prohibiții contrarii”, astfel încât reținând faptul că terenul care face obiectul prezentei acțiuni a fost identificat prin raportul de expertiză specialitatea topografie atașat dosarului cauzei, față de care părțile nu au formulat obiecțiuni, reținând împrejurarea că valoarea terenului a fost anterior indicată de către reclamantă și debitorul-pârât la suma de 25.000 Euro(pârâtul indicând această valoare prin referire la grila notarilor publici privind valoare unui astfel de teren, valoare apreciată în absența oricăror contestații ca fiind obiectivă de instanță), nefiind contestată de către aceștia sau de către ceilalți pârâți, astfel încât față de existența stării de indiviziune, cotele părți deținute de către pârâții coproprietari-potrivit celor anterior expuse-, precum și față de disp. art. 673 ind. 5, art. 673 ind. 10 alin. final, 673 ind. 14 din C.proc.civ. 1865 va fi admisă acțiunea precizată în sensul dispunerii ieșirii pârâților din indiviziunea asupra terenului în suprafață de 502 mp din acte (445 mp din măsurători) situat in T 55/5, P 95, Popești-Leordeni, jud. I., astfel cum a fost identificat prin raportul de expertiză topo efectuat de expert C. V. T..
Corespunzător considerentelor expuse anterior și având în vedere contextul formulării acțiunii oblice, va fi atribuit pârâtului Vincențiu T. în natură terenul în suprafață de 502 mp din acte (445 mp din măsurători) situat in T 55/5, P 95, Popești-Leordeni, jud. I., astfel cum a fost identificat prin raportul de expertiză topo efectuat de expert C. V. T..
De asemenea, va fi obligat pârâtul Vincențiu T. la plata sumei de câte 4.166,66 euro (în echivalent lei la cursul BNR la data plății) către pârâții D. I. S. si V. C. A., moștenitorii def. D. V., cu titlu de sultă, în termen de 3 luni de la data rămânerii irevocabile a prezentei hotărâri.
În plus, va fi obligat același pârât, Vincențiu T., și la plata sumei de 8.333,33 euro (în echivalent lei la cursul BNR la data plății) către pârâta C. F. cu titlu de sultă,în termen de 3 luni de la data rămânerii irevocabile a prezentei hotărâri.
A fost omologat raportul de expertiză topo efectuat în cauză, parte integrantă din prezenta hotărâre.
În temeiul art. 274 C.proc.civ. 1865 va fi obligat pârâtul Vincențiu T., corespunzător culpei procesuale generată de solicitările acestuia de respingere a acțiunii, la plata către reclamantă a sumei de 4150,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, din care 3150 lei taxa judiciară de timbru, 5 lei timbru judiciar și 1000 lei onorariu de expert, conform chitanțelor fiscale atașate cauzei.
Totodată, față de dispozițiile Legii nr. 571/2003 și Legii nr. 7/1996, republicată, se va s-a dispus comunicarea hotărâri după rămânerea irevocabilă către Primăria Orașului Popești-Leordeni și OCPI I., în vederea efectuării cuvenitelor mențiuni cu privire la prezenta hotărâre de ieșire din indiviziune asupra terenului în cauză.
Împotriva sentinței civile nr.6338/11.11.2014 a formulat apel pârâtul V.
T. solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii atacate și respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
În motivare s-a arătat că instanța de fond în mod eronat nu a ținu cont de faptul că pentru bunul imobil a cărei partajare se solicită, nu există și nu a existat dezbaterea succesiunii legală, după autorii pârâților V. CĂTALINA A. și D. I. S.. În opinia apelantului nu este suficientă o simplă prezumție, că aceștia ar avea calitate de moștenitori, după autorii lor comuni, defuncții, D. R. decedată la data de 14.05.2001 și D. V. decedat la data de 12.12.2002.
Astfel, deși bunul imobil nu face parte din masa succesorală a pârâților V. CĂ T A. A. și D. I. S., a fost supus împărțelii judiciare, fără a se mai cere introducerea acestuia la masa succesorală, în condițiile legale. .
În opinia apelantului dacă reclamanta ar fi dorit să-și valorifice vre-un drept de creanță, ar fi avut posibilitatea legală să ceară împărțirea conform Certificatului de Moștenitor sau să o solicite înainte de promovarea acțiunii.
Pe cale oblică, pot fi exercitate numai drepturile existente efectiv în patrimoniul debitorului. Simplele posibilități de a încheia acte juridice, prin care se dobândesc sau modifică drepturi patrimoniale ori se asumă noi datorii, fac parte din conținutul capacității juridice a persoanelor fizice. A-l lipsi pe debitor de aceste posibilități sau facultăți echivalează cu a-l transforma într-o persoană incapabilă.
Apelantul a mai arătat că nu s-a făcut dovada, de către reclamantă că vreun pârât este pe cale de a deveni insolvabil sau că poate să-și agraveze vreo incapacitate de plată și nu" ar mai avea de unde să plătească o eventuală creanță, dăcă acesta s-ar dovedi certă, lichidă și exigibilă.
Astfel, reclamanta la rejudecarea cauzei, nu a întemeiat în drept și fapt cererea de partaj, iar instanța de judecată, în temeiul rolului activ și a dispozițiilor din Hotărâre a de casare cu rejudecare, a pus în vedere să completeze/precizeze cererea de chemare în judecată, cu indicarea dreptului solicitat, iar reclamanta înțeles să-și îndeplinească obligațiile procesuale, la ultimul termen de judecată în data de 04.11.2014, atunci când și-a precizat acțiunea, procedură permisă numai până la prima zi de înfățișare, în temeiul Art. 132 (1) din vechiul Cod de Procedură Civilă, " ... la prima zi de înfățișare instanța va putea da reclamantului un termen pentru întregirea sau modificarea cererii ... "
Ori, așa cum a apreciat instanța de control judiciar, respectiv Tribunalul București, prin Decizia 11/13.01.2010 din Dosar_ " reclamanta prin promovarea acestei acțiuni a dorit să-și valorifice un drept de creanță, pe care "susține că-I are împotriva unuia dintre pârâți, pe calea acțiunii oblice ..... " drept de creanță ce nu a fost dovedit și care poate fi cercetat ca termen și condiție, pe această cale, având în vedere că înscrisul denumit Proces Verbal este datat "1995"::iar această presupusă creanță nu a fost pretinsă și cerută niciodată pârâtului Vincențiu Tănasc, reclamanta neavând vre-o dovadă în acest sens, deși sarcina probei revenea acesteia.
S-a mai arătat că în sentința criticată, instanța a acordat mai mult, decât ceea ce s-a cerut în cererea de chemare în judecată, conform Raportul de Expertiză Tehnică Judiciară, dispus în cauză, din obiectivele cerute de reclamantă reiese că nu s-a cerut stabilirea vreunei sulte, pentru o justă compensare a coproprietarilor, iar expertul "desemnat a răspuns la obiectivele incuviințate și a lotizat în natură, 3 loturi de 148 mp. fără a indica vre-o valoare a acestora.
Apelantul a arătat că instanța de judecată, nu a omologat raportul de expertiză topo efectuat de expertul desemnat în cauză și nu a luat în considerare propunerea de lotizare stabilită de acesta, în natură.
Deși, reclamanta a indicat valoarea terenului în cauză la suma de 105.000 lei, achitând suma de 3150 lei, taxă de timbru și 5 lei, timbru judiciar, instanța în mod greșit a calculat cu titlu de sultă, valoarea de 8333,euro, plătibilă în trei luni de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
Apelantul a arătat că modul de calcul este eronat, deoarece reclamanta nu și-a precizat cererea de chemare în judecată, iar din măsurători a rezultat 445 mp. și nu 502 mp. cât a cerut prin cererea de chemare în judecată, iar valoarea indicată .de reclamantă a fost în lei și nu altă monedă.
Astfel și dacă ar fi existat o creanță a reclamantei, ar fi fost suficient pentru îndestularea acesteia și cota de 1/3, din imobilul supus partajării, deoarece există posibilitatea partajării în natură, așa cum a indicat expertul desemnat, lotizare ce are întâietate, înaintea stabilii sultelor, conform Codului de Procedură Civilă.
S-a mai arătat că imobilul este stăpânit în fapt de sora mea pârâta, C. Filieana, care l-a lucrat și folosit mai mulți ani și pe care intenționează să-și construiască un imobil iar întinderea masei succesorale a fost dovedită conform Certificatului de Moștenitor 62/18.08.2003, eliberat de BNP Terovan M.-M. în Dosar 71/2b03 conexat cu Dosar nr. 72/2003.
De asemnea, nu s-a reținut la judecarea cauzei, calitatea de beneficiu de inventar, al moștenirii pârâtului D. I.-S., căruia nu-i poate fi opusă creanța cerută de reclamantă, nefiind înscrisă la pasivul succesiunii, după autorii săi comuni, defuncți.
În drept: Art. 117 din L3611995, Art. 480, 650, 734, 736 din Cod Civil, M. 282 și urm. Art. 673-5 alin. (2) din vechiul Cod de Procedură Civilă și orice altă dispoziție legală, incidentă în prezenta cauză.
P. întâmpinarea depusă la dosar intimata reclamantă a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
În motivare s-a arătat intimata reclamantă a făcut dovada calitatii de creditoare aparatului V. T. in baza inscrisului sub semnătură privata incheiat cu acesta prin care a cumparat terenul in suprafata de 502 mp. taria55/5:, . loc Popestî Leordeni.jud. I., Cu pretul de 1.000.000 lei, sa constatat pe baza somației existente la dosarul cauzei ca paratul V. T. a fost pus în întârziere si totodata a refuzat executarea de buna-voie a obligatiei de a efectua partajul cu ceilalți coproprtetari parati si de a perfecta contractual de vanzare cumparare in forma autentic cu intimam- reclamanta S. C.. Pe cale de consecinta va solicitarr constatati ca am facut dovada indeplirurii conditiilor disp. art. 493(1) Cod. Pr. Civila. Creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevalmaș nu vor putea sa urmare partea acestuia din imobilele aflate in proprietate . sa ceara mai imparteala acestora", asa cum in mod corect a retinut si instanta de fond cu orcui pronunțării Sentintei nr. 6338/11.11.2014.
Intimata reclamantă a solicitat respingerea sustinerilor apelantului-pârât V. T. din motivele de Apel, referitoare la imprejurareea ca nu am facut dovar calitatii de mostenitori ai paratilor V. C. A. si D. I. S., întrucât s-a făcut dovada calității acestora de moștenitori, prin titlurile de proprietate depuse la dosar.
Intimta reclamantă a solicitat și respingerea susținerilor sub aspectul ca valoarea terenului ar ti fost de 105.000 lei iar instanta de fond ar fi stabilit în mod gresit sulta de 8333,3 Euro, motivat de faptul că paratul V. T. a fost cel care a evaluat terenul la 25.000 Euro, prin Cererea depusa la data de 20.11.2012, iar ulterior, la de 05.02.2013, reclamanta a indicat doar contravaloarea in lei a acestei sume în vederea timbrarii si evident a si timbrat.
In raport de faptul ca sunt trei coproprietari, în mod corect instanta a împărțit suma de Euro la 3 si in mod corect a stabilit sulta de 8.333 Euro pentru fiecare categorie de coproprietari, asa cum rezulta si din motivarea Sentintei civile nr. 6338/11.11.2008.
Intimata reclamantă a mai arătat că instanta de fond a omologat raportul de expertiza intocmit in cauza si in mod corect a atribuit apelantului-parat V. T. întreaga suprafata de teren de 500 rup din acte si respectiv de 445 mp din masuratori, situat in
Popesti Leordeni, jud. I. taria 55/5, . de proprietate nr._/20.12.2007, eliberat de Comisia de Aplicare a Legii l8/1991 Popesti Leordeni, județ I..
S-a mai arătat că în mod corect instanța l-a obligat pe paratul V. T. la plata sultelor corespunzatoare celorlalti coproprietari, potrivit cetelor de mostenire detinute de fiecare, astfel Paratei C. Filieana i-a revenit suma de 8333 Euro, corespunzator cotei de 1/3 din masa partajabila.
Intimata reclamantă a solicitat prin întâmpinarea încuviințarea probei cu înscrisuri.
P. întâmpinările depuse intimații C. F., V. C. și D. I. S. au solicitat respingerea apelului și menținerea hotărârii de fond.
În motivare s-a arătat că referitor la prima critică adusă de apelantul-pârât, în sensul că instanța nu ar fi ținut seama de faptul că pentru bunul imobil supus partajării nu există și nici nu a existat dezbaterea succesiunii legale de pe urma autorului pârâților V. C. A. și D. I., considerând apelantul că nu este suficientă o simplă prezumție că aceștia nu ar avea calitatea de moștenitori, învederăm că acești pârâți au fost chemați în judecată în caliatate de moștenitori legali, calitate necontestată de către pârât în fața instanței de fond și acceptată de către pârâții în discuție, nefiind necesară dezbaterea succesiunii de pe urma autorului lor comun pentru ca aceștia să stea în judecată în calitate de moștenitori leagi ai acestuia. Au apreciat intimații față de acest aspect, instanța de fond a pronunțat hotărâre a apelată în mod legal și temeinic.
În privința celui de-al doilea aspect contestat, respectiv faptul că pe cale oblică pot fi exercitate numai drepturile existente efectiv în patrimoniul debitorului, reclamata nemotivându-și în drept și în fapt cererea de partaj, intimații au arătat că instanta de fond a analizat în amănunt cerintele promovării unei acțiuni oblice, cum este cea formulată de reclamanta S. C., constatând îndeplinite condițiile necesare acțiunii oblice, apelantul¬pârât Vincențiu C. având calitatea de debitor al reclamantei în raport de promisiunea de vânzare-cumpărare încheiată cu aceasta în anul 1995 ce are ca obiect terenul intravilan supus partajării, fiind totodată coindivizar cu ceilalți pârâți. Totodată, subliniem că dreptul de proprietate al apelantului-pârât asupra terenului supus partajării s-a născut din momentul reconstituirii dreptului de proprietate, existândîn patrimoniul acestuia de la acel moment, în ciuda stării de indiviziune, astfel încât și acest motiv de apel urmează a fi îndepărtat ca fiind neîntemeiat.
În ceea ce privește motivul al treilea, respectiv acela că instanța ar fi acordat mai mult decât s-a cerut întrucât printre obiectivele expertizei nu s-a numărat și stabilirea vreunei sulte, intimații au solicitat respingerea acestuia ca neîntemeiat, fiind evident și just ca instanța să acorde sulte corespunzătoare cotelor legale acelor părți cărora nu le-a fost atribuită vreo suprafață de teren. Terenul supus partajării a fost atribuit în întregime pârâtului Vincențiu T., omologându-se raportul de expertiză efectuat în cauză, iar în raport de cotele legale ce ne revin, subsemnata C. F. și pârâții V. C. A. și D. I. S. urmează a fi despăgubiți.
Referitor la evaluarea imobilului, intimații au arătat că la data de 20.11.2012 pârâtul Vincențiu T. a indicat valoarea terenului supus partajării la suma de 25.000 euro. Mai mult, la data de 05.02.2013 reclamanta a indicat valoarea imobilului la suma de 105.000 lei, achitând o taxă judiciară de timbru aferentă acestei valori, fără ca pârâtul să conteste în vreun fel această valoare, astfel că nemulțumirile acestuia exprimate la acest moment în această privință sunt neîntemeiate și făcute cu rea-credință, intimații solicitând înlăturarea acestora.
Analizând apelul declarat, tribunalul reține următoarele:
P. cererea de apel este criticată soluția pronunțată de către prima instanță susținându-se faptul că în mod eronat nu a fost reținut faptul că pentru bunul imobil a cărui partajare s-a solicitat nu a fost dezbătută succesiunea legală de pe urma autorului pârâților V. C. A. și D. I. S..
Tribunalul reține că prin acțiunea introductivă de instanță s-a solicitat de către reclamantă ieșirea din indiviziune cu privire la terenurile extravilane cuprinse în titlul de proprietate nr._/20.12.2007 și atribuirea către pârâtul Vincențiu T. a suprafeței de 502 m.p. situată în tarlaua 55/5, . constată că prin înscrisul intitulat “Proces – verbal” încheiat la data de 17 mai 1995, numita S. C. se obligase să cumpere de la pârâtul Vincențiu T. terenul în suprafață de 500 m.p. menționat mai sus.
În ceea ce privește critica potrivit căruia nu se putea dispune ieșirea din indiviziune a pârâților în lipsa dezbaterii succesiunii de pe urma defunctului D. V., aceasta nu este întemeiată. Astfel, tribunalul constată că înaintea primei instanțe nu a fost contestată calitatea de moștenitori legali ai pârâților V. C. și D. I. S., și chiar aceștia din urmă nu au negat această calitate în cuprinsul întâmpinării depuse la dosarul instanței de apel.
Apelantul a mai susținut faptul că nu s-a făcut dovada de către reclamantă a faptului că vreunul dintre pârâți este pe cale de a deveni insolvabil sau că poate să își agraveze incapacitatea de plată.
Nici acest motiv nu este întemeiat, având în vedere că, astfel cum reiese din cuprinsul acțiunii introductive de instanță, reclamantul urmărește valorificarea dreptului de creanță pe care îl are împotriva pârâtului Vincențiu T., cu care a încheiat promisiunea de vânzare – cumpărare din data de 17 mai 1995. Or, potrivit dispozițiilor art. 974 C. civ. anterior, în vigoare la data nașterii raportului juridic dintre părți și aplicabil în prezenta cauză, creditorii pot exercita toate drepturile și acțiunile debitorului lor, afară de acelea care îi sunt exclusiv personale. În același timp, acțiunea de ieșire din indiviziune nu este o acțiune exclusiv personală a debitorului, astfel încât poate fi promovată de către creditorul unui debitor pe calea acțiunii oblice.
Un alt motiv de apel se referă la faptul că prima instanță a acordat mai mult decât s-a cerut, în sensul că a acordat sulte, deși acestea nu s-au cerut. Nici acest motiv nu este întemeiat, având în vedere că prin sentința civilă apelată s-a dispus atribuirea imobilului – teren în suprafață de 502 m.p. către pârâtul Vincențiu T., astfel încât era obligatorie acordarea de sulte în conformitate cu prevederile art. 673 ind. 10 alin. 1 C. pr. civ..
S-a mai invocat de către apelant faptul că sulta a fost stabilită în mod eronat. Nici acest motiv nu este întemeiat, având în vedere că valoarea imobilului a fost indicată de către părți ca fiind de 25.000 de euro, iar această valoare nu a fost contestată, astfel încât cuantumul sultei a fost stabilită în mod corect de către prima instanță, în raport de cotele părți ideale ale pârâților din cauză.
În ceea ce privește susținerea apelantului în sensul că terenul în cauză nu îi aparține, aceasta va fi respinsă ca neîntemeiată, fiind o simplă afirmație, fără a fi probată.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul prevederilor art. 296 c. pr. civ., apelul va fi respins ca nefondat.
Având în vedere soluția pronunțată cu privire la cererea de apel, în temeiul prevederilor art. 274 alin. 1 c. pr. civ., va fi obligat apelantul la plata către intimata – reclamantă a sumei de 2500 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelantul pârât VINCENȚIU T. domiciliat în Popești Leordeni, . nr. 108, județ I., împotriva sentinței civile nr.6338/11.11.2014, pronunțată de Judecătoria Cornetu, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți V. C. A., D. I. S.,ambii domiciliați în Popești – Leordeni, ., județ I., C. F. domiciliată în Ulmi, ., și intimatul reclamant S. C. domiciliată în București, .. 6, ., ., sector 4, ca nefondat.
Obligă pe apelant la plata către intimata-reclamantă a sumei de 2500 lei, cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 28.04.2015.
Președinte Judecător
E. M. O. M. E.
Grefier
L. I.
Concept red. gref. L.I-
.Red. Jud: ME./7ex
Jud.fond :M. E. D.– Jud Cornetu
Comunicat 5 ex.
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 1547/2015.... | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 1601/2015.... → |
|---|
