Pretenţii. Decizia nr. 328/2014. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 328/2014 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 04-02-2014 în dosarul nr. 328/2014
Dosar nr. _
ROMÂNIA
TRIBUNALUL I.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 328R
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 04 FEBRUARIE 2014
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE - A. D.
JUDECĂTOR - M. E.
JUDECĂTOR - C. D.
GREFIER - M. R.
Pe rol judecarea recursului formulat de recurenta M. M. împotriva sentinței civile nr.1657 din data de 18.02.2013 pronunțata de Judecătoria Cornetu, in dosarul nr._, in contradictoriu cu intimatul D. I., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta M. M., personal, legitimata cu CI, ., nr._, CNP_, lipsind intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Nemaifiind alte cereri, tribunalul acordă cuvântul pentru propunerea de probe.
Recurenta, personal solicită proba cu martori.
În baza dispozițiilor art.305 coroborat cu art.167 C.proc.civ, încuviințeaza pentru intimat proba cu inscrisuri, apreciind-o utilă, pertinentă și concludentă soluționării cauzei.
Respinge ca inadmisibilă in stadiul procesual al recursului proba testimoniala solicitata de recurenta.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Recurenta, personal solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat. Cu cheltuieli de judecată.
Tribunalul reține cauza în vederea soluționării.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele_
Prin acțiunea formulată pe rolul judecătoriei Cornetu la data de 30.09.2011, rec1amantul D. I. a chemat în judecată pe parata M. M., solicitând instanței, obligarea acesteia la restituirea sumei de 1.200 lei reprezentând împrumut conform chitanței olografe întocmita si obligarea la plata dobânzii legale pentru suma împrumutata.
În motivarea cererii se arată că la data de 01.11.2009, a împrumutat-o pe parata cu suma de 1.200 lei, urmând a-i fi restituiți, conform chitanței olografe in termen de 45 de zile, respectiv la data de 14.11.2009.
Reclamantul mai arata ca, in urma discuțiilor purtate cu parata aceasta nu mai dorește sa-i restituie împrumutul si având in vedere faptul ca au trecut mai mult de 2 ani, considera ca aceasta este singura modalitate de a mai recupera suma respectiva.
Acțiunea se întemeiază pe art. 1073 cciv. Au fost depuse înscrisuri.
La data de 22.11.2012, reclamantul a depus la dosar cerere precizatoare prin care solicita obligarea paratei la plata dobânzii pentru suma împrumutata începând cu data promovării acțiunii si anume 30.09.2011 cu rata indicelui de inflație.
La termenul din data de 03.12.2012, instanța a încuviințat pentru rec1amant proba cu interogatoriul paratei.
La termenul din 18.02.2013, parata s-a prezentat in instanța, nu a formulat întâmpinare si a fost administrata proba cu interogatoriu.
Prin sentința civilă nr.1657/18.02.2013, pronunțata de Judecătoria Cornetu, in dosarul nr._ a fost admisă cererea formulata de reclamantul D. I..
Pentru a pronunța aceasta soluție, instanța a reținut următoarele:
Din actele depuse la dosar coroborate cu răspunsurile date de către parata la administrarea probei cu interogatoriu, reiese ca aceasta a scris si semnat chitanța olograf a ce privește acordarea împrumutului, condițiile si termenul in care acesta trebuia restituit si de asemenea faptul ca parata nu intenționează sa restituie suma împrumutata.
Față de aceste probatorii administrate instanța de judecată a admis acțiunea rec1amantului D. I., va obliga, parata la restituirea către reclamant a sumei de 1200 lei, reprezentând împrumut si dobânda aferenta pana la momentul achitării integrale.
A obligat parata la plata sumei de 764 lei, reprezentând taxa de timbru si onorariu avocat cu titlu de cheltuieli de judecata.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta M. M. solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea dosarului la instanța de fond, iar in subsidiar respingerea actiunii ca nefondata.
În motivarea cererii, recurenta a arătat ca hotărârea a fost pronunțata cu incălcarea prevederilor in ceea ce privește competenta teritoriala. Arata ca instanța competenta pentru soluționarea cauzei este cea de la domiciliul pârâtului, in cauza de față, judecătoria Sector 4 București. Astfel ca prezenta cauza ar fi trebuit declinată către această instanță.
A mai arătat ca hotărârea a fost pronunțata cu neobservarea probelor administrate. Chiar daca exista un înscris sub semnătura privata pe care l-a recunoscut ca fiind autentic si a recunoscut prin interogatoriu ca a scris si semnat chitanța olografa, depusa la dosarul cauzei, in ceea ce privește acordarea împrumutului, condițiile si termenul in care acesta trebuia restituit, a învederat instanței motivele pentru care a considerat ca nu trebuie sa mai restitui inca o data acest împrumut din moment ce in momentul de fata reclamantul ii datorează o suma mai mare.
A arătat si ca prestația sa in natura (alimente si munca) ca si bunurile sale pe care acesta le deține in momentul de fata, de fapt valorează mai mult decât ar fi avut sa-i înapoieze acestuia si sa se constate ca acțiunea prezenta nu mai are niciun obiect.
In drept: art. 5 C., art. 105. C., art. 282 si urm. C. Proc. civ .
Probe: martori, interogatoriu, înscrisuri.
La data de 14.10.2013, intimatul a depus la dosarul cauzei întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat.
În motivarea întâmpinării, intimatul a arătat că recurenta cu mana sa a scris in cuprinsul chitanței de mână. Instanța de fond nu avea de unde sa cunoască care este domiciliul exact al acesteia, din moment ce recurenta nu a ridicat excepția necompetentei teritoriale a Judecătoriei Cornetu.
Mai mult recurenta in mod intenționat se folosește de un act de identitate de la vechea sa adresa de domiciliu, numai in ideea de a tergiversa acest proces. Recurenta nu spune nimic de faptul ca a vândut acel imobil si ca nu mai locuiește in București la vechea adresa din anul 2007 când a vândut acest imobil unei societati comerciale conform extrasului de Carte Funciara ce il anexam. Recurenta nu spune nimic de faptul ca era obligata sa-si schimbe actul de identitate pe noua adresa, iar in caz contrar putând sa fie sancționata si contravențional.
A mai arătat si ca recurenta recunoaște faptul ca ea a scris chitanța olografa si termenul de restituire a sumei de 1200 lei. Prin încheierea acelei chitanțe eu i-am împrumutat suma de 1.200 lei (12.000.000 lei) pe care recurenta nu dorește sa o mai restituie, invocând acum diferite aspecte de asigurare a hranei sau de împrumut a diferitelor obiecte care nu sunt adevărate. Nu a existat nici o obligație din partea acesteia sa-mi asigure mie hrana in condițiile in care in cuprinsul chitanței am consemnat strict faptul ca acea suma de bani a fost data cu împrumut.
Probe: înscrisuri.
In drept: dispozițiile art. 115 C. pr. civ.
Analizând recursul prin raportare la motivele invocate în cuprinsul cererii și sub toate aspectele conform dispozițiilor art. 3041 C. pr. civ., tribunalul constată următoarele:
Cu privire la motivul de recurs referitor la necompetența instanței de fond tribunalul reține că normele de competență teritorială alternativă a căror încălcare se invocă – art. 5 cod proc civ - sunt de ordine privată astfel încât excepția trebuia invocată de recurenta pârâtă cel mai târziu la prima zi de înfățișare în fața instanței de fond, neputând fi invocată pentru prima dată în recurs.
În ceea ce privește motivul de recurs vizând analiza probelor administrate tribunalul constată că în mod corect prima instanța a admis acțiunea constatând existența unei obligații de plată în sarcina recurentei pârâte.
Coroborând răspunsurile la interogatoriu cu înscrisurile depuse la dosar tribunalul reține existența unei datori a recurentei pârâte către intimatul reclamant, aspect recunoscut de pârâta în cuprinsul motivelor de recurs. Recurenta a recunoscut și că a semnat înscrisul depus la dosar conform căruia intimatul i-a acordat suma de 1200 lei cu titlul de împrumut.
Cu privire la apărările referitoare la o eventuală compensare tribunalul constată că recurenta pârâtă s-a mărginit la face simple afirmații fără a aduce nicio probă în susținerea existenței unei datorii a reclamantului către ea și nici nu a dovedit împrejurările că intimatul reclamant i-ar fi luat vreun bun, că acesta și fiul lui ar fi primit de la recurentă alimente ori că li s-ar fi prestat servicii în gospodărie.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul prevederilor art. 312 alin. 1 C. pr. civ., recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurenta M. M. împotriva sentinței civile nr.1657 din data de 18.02.2013 pronunțata de Judecătoria Cornetu, in dosarul nr._, in contradictoriu cu intimatul D. I. ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 04.02.2014.
Președinte, A. D. | Judecător, M. E. | Judecător, C. D. |
Grefier, M. R. |
oncept red. gref. M.R.
Red. Jud: C.D / 2 exemplare/13.03.2014
Jud.fond: F. A. L. - Jud.Cornetu
| ← Grăniţuire. Sentința nr. 6762/2014. Tribunalul ILFOV | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 503/2014.... → |
|---|
