Revendicare imobiliară. Decizia nr. 190/2016. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 190/2016 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 22-02-2016 în dosarul nr. 190/2016
Cod ECLI:RO:TBILF:2016:009._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Decizia civilă nr. 190 A
Ședința publică de la 22.02.2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. M. C.
Judecător G. N.
Grefier M. M. A.
Pe rol se află soluționarea apelului formulat de . împotriva încheierii din 26.11.2014 pronunțată de Judecătoria B. in dosarul_ în contradictoriu cu intimații . PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR BNS INSOLVENCY IPURL, B. G. V., B. A. L., având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal făcut în ședința publică a raspuns apelantul prin avocat, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de sedinta care învederează că dosarul este la al doilea termen de judecată, stadiu procesual apel, după care:
Apelantul, prin avocat, depune dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 lei și extras de pe portalul Judecătoriei B. privind dosarul nr._/94/2013. La interpelarea instanței arată că nu solicită probe noi.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Apelantul, prin avocat, solicită admiterea apelului, desființarea încheierii pronunțată la data de 26.11.2014 cu consecința admiterii în principiu a cererii de intervenție în interes propriu, fără cheltuieli de judecată.
Tribunalul reține cauza în deliberare și soluționare.
TRIBUNALUL
Prin încheierea pronunțată la data de 26.11.2014 Judecătoria B. a respins ca inadmisibilă cererea de intervenție in interes propriu formulată de G. B. SA.
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut dispozițiile art. 61alin.2 din C.p.c., conform căruia interventia este principală, când intervenientul pretinde pentru sine, in tot sau in parte, dreptul dedus judecătii sau un drept strâns legat de acesta.
Cererea de interventie principală este o veritabilă cerere de chemare în judecată formulată împotriva părților initiale.Tertul are posibilitatea formulării pretentiei atât pe cale principală, declansând un proces distinct, cât si pe cale incidentală, promovând cererea de interventie în cadrul procesului în curs de desfăsurare.
Conditiile pe care trebuie să le îndeplinească cererea de interventie în interes propriu pentru a fi admisă în principiu sunt următoarele: existenta unui proces în curs de desfășurare, initiativa introducerii în proces a terțului să apartină acestuia, invocarea de către terț a unui interes propriu si, de principiu, lipsa calității de parte originară a tertului intervenient.
Instanta a considerat, având în vedere continutul cererii de interventie formulată de către G. B. S.A. că în cauză are de-a face cu o cerere de interventie accesorie pe care a si admis-o printr-o incheiere anterioară.
Intervenienta nu solicită prin cererea de interventie în interes propriu stabilirea unui drept propriu în contradictoriu cu părțile, ci doar respingerea actiunii ca neîntemeiată.
Având în vedere că prezenta cerere nu are caracterul unei interventii in interes propriu, deoarece lipseste una dintre conditii, respectiv nu se solicită de către intervenient stabilirea unui drept propriu în contradictoriu cu părțile initiale, instanta a respins-o in principiu ca inadmisibilă.
Analizând incheiarea apelată în raport de motivele invocate de apelanta – intervenientă ., tribunalul constată că acesta este nefondat.
Tribunalul are in vedere faptul că, așa cum rezultă din încheierea pronunțată la data de 17.09.2014, a fost admisă în principiu cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienta ..
Ulterior intervenienta . a depus la dosarul cauzei o cerere precizatoare prin care a arătat faptul că nu a înțeles să formuleze cerere de intervenție accesorie, ci intenția acesteia a fost de a formula cerere de intervenție in interes propriu, invocând dispozitiile art. 61 alin. 2 C.p.c.
Potrivit disp. art. 61 C.p.c. „1) Oricine are interes poate interveni într-un proces care se judecă între părțile originare. (2) Intervenția este principală, când intervenientul pretinde pentru sine, în tot sau în parte, dreptul dedus judecății sau un drept strâns legat de acesta. (3) Intervenția este accesorie, când sprijină numai apărarea uneia dintre părți.”
În motivarea cererii de intervenție principală ,intervenienta susține faptul că s-a instituit in favoarea sa un drept de ipotecă de rangul I asupra imobilului ce face obiectul acțiunii in revendicare. Mai susține intervenienta faptul că, contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 140/2009 a fost încheiat cu acordul său, păstrându-se dreptul de ipotecă instituit asupra imobilului.
Așa fiind, apelanta intervenientă apreciază că este întemeiată cererea sa de intervenție principală, dreptul său de ipotecă fiind strâns legat de dreptul dedus judecății, in calitatea sa de creditor urmăritor cu privire la imobilul ce face obiectul acțiunii în revendincare.
Pe de o parte, tribunalul constată că, în condițiile art. 61 alin. 3 și urm. C.p.c., in cauză a fost admisă în principiu o cerere de intervenție accesorie formulată de apelanta intervenientă.
Pe de altă parte, tribunalul constată nu sunt indeplinite condițiile prevăzute de disp art. 61 alin. 2 C.p.c. pentru a fi admisă în principiu cererea de intervenție principală.
Așa cum prevăd dispozițiile art. 61 alin. 2 C.p.c.,in cazul intervenției principale, intervenientul trebuie să pretindă pentru sine, in tot sau in parte, dreptul dedus judecății ,sau un drept strâns legat de acesta.
Ori, in prezenta cauză apelanta intervenientă nu are posibilitatea legală să pretindă pentru sine dreptul dedus judecății sau un alt drept strâns legat de acesta.
Faptul că apelanta intervenientă are asupra imobilului ce face obiectul cauzei, instituit un drept de ipotecă in condițiile prevăzute de lege nu îi conferă acesteia posibilitatea de a pretinde pentru sine bunul ce face obiectul cauzei in cadrul acestui proces.
Dimpotrivă, in cazul in care debitorul nu își respectă obligația asumată prin contract, apelanta intervenientă în calitate de creditor ipotecar, poate să urmărească bunul grevat ,indiferent de deținătorul acestuia, in condițiile prevăzut de dispozițiile art. 2343 și urm. C. civ.
Așa fiind tribunalul constată că este inadmisbillă cererea de intervenție principală formulată de apelanta intervenientă.
Față de toate aceste considerente de fapt și de drept, in temeiul art. 480 C.p.c., apelul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de . cu sediul ales la SCA S., M., D. ȘI ASOCIAȚII din sector 3, ., . împotriva încheierii din 26.11.2014 pronunțată de Judecătoria B. in dosarul_ în contradictoriu cu intimații . PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR BNS INSOLVENCY IPURL cu sediul în sector 2, București, ., ., ., B. G. V., B. A. L. ambii cu domiciliul în ., ., județul Ilfov,ca nefondat.
Definitivă
Pronunțată în ședința civilă, azi 22.02.2016.
PreședinteJudecător
A. M. C. G. N.
Grefier
M. M. A.
Red. jud. Ghe. N./24.02.2016/6 ex –4com
Jud. fond.E. M./ Judecătoria B.
| ← Anulare act. Decizia nr. 4/2016. Tribunalul ILFOV | Obligaţie de a face. Sentința nr. 102/2016. Tribunalul ILFOV → |
|---|
