Revendicare imobiliară. Decizia nr. 2280/2015. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2280/2015 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 21-09-2015 în dosarul nr. 2280/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL I.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 2280/2015
Ședința publică de la 21 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. M. C.
Judecător G. N.
Grefier M. P.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe apelant F. V., apelant F. A. și pe intimat C. E., intimat C. M., intimat P. N., intimat ., având ca obiect revendicare imobiliară
Dezbaterile și susținerile părților, au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 07.09.2015, ce face parte integrantă din prezenta încheiere, când tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea pana la termenul din data de 14.09.2015, când in aceeași compunere a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față:
Prin cererea depusa la Judecătoria Cornetu, reclamanții F. V. si A., in contradictoriu cu pârâții P. N. si I., si .., au solicitat obligarea pârâților sa le lase in deplina proprietate si posesie, terenul de 60mp,situate in comuna Domnești ..
Se arata ca reclamanții sunt proprietarii terenului dobândit prin act de vânzare cumpărare 1688/1994, iar pârâții din aprilie 2007 ocupa abuziv aceasta suprafața dup ace tot abuziv au desființat gardul existent.
Acțiunea se întemeiază pe art.480, 481 Cciv au fost depuse înscrisuri in susținerea acțiunii.
Parata . prin întâmpinare, au solicitat respingerea acțiunii, arătând ca dețin imobilul vecin cu al reclamanților prin actul de vânzare cumpărare 944/2010, iar in ceea ce privește gardul au avut autorizație de construcție si când l-au construit au intrat mai adânc in terenul lor pentru a nu exista discuții. Au fost depuse înscrisuri in susținerea întâmpinării.
Prin cererea precizatoare depusa la dosar reclamanții au solicitat revendicarea terenului de 60 mp si grănițuirea, precum si despăgubiri civile de_ lei reprezentând lipsa de folosința a terenului.
A fost încuviințata pentru părți proba cu înscrisuri interogatoriu si expertiza. Deși, citați pentru interogatoriu, pârâții persoane fizice nu s-au prezentat, in cauza făcându-se aplicarea art.225 cpc.
Prin sentința civilă nr. 3933/21.11.2011 a fost respinsă acțiunea reclamanților ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:
Acțiunea in revendicare este acea acțiune reala prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului sau, cere restituirea acestui bun de la posesorul neproprietar.
Regula înscrisa in art. 1169 C.civ., potrivit cu care cel ce face o propunere, adică cel ce pretinde ceva in fata instanței trebuie s-o dovedească, este aplicabila si in materia dreptului de proprietate in cadrul unei acțiuni in revendicare, nu a fost respectata de reclamant.
Reclamantul este cel ce trebuie sa faca dovada nu numai ca este titularul dreptului de proprietate asupra bunului revendicat dar si ca acesta a fost ocupat abuziv de parat.
Or, din răspunsul paratei .. reiese ca gardul vechi nu a fost dărâmat, si au construit altul in interiorul proprietarii sale (intrebarea nr. 7). Acest aspect reiese si din conținutul expertizei, reclamanții nu fac dovada ca gardul a fost mutat abuziv si ca au fost ocupați cei 60mp., este adevărat ca expertiza găsește o lipsa de teren de 119mp., dar acest teren nu se regăsește in posesia pârâților, ci in actuala .> Cu privire la despăgubirile civile le respinge ca neîntemeiate, deoarece din probele administrate nu reiese ca pârâta a îngrădit dreptul de proprietate sau de folosință al reclamanților.
Împotriva acestei hotărâri, reclamanții au formulat apel prin care solicită admiterea acestuia, iar pe fond, admiterea acțiunii asa cum a fost completată. modificată si precizată, ca urmare a probelor ce se vor administra, să se dispună obligarea pârâților să le lase în deplină proprietate și posesie terenul în suprafață de circa 60 de mp (suprafața reală este de 145.5 cum reiese din calcul după expertiză, iar expertiza a constatat 119.5 mp), situat În comuna Domnesti, .. județul I. si grănițuirea proprietăților
În motivarea cererii se arată că au solicitat ca pârâții să fie obligați să ne lase în deplină proprietate și posesie, terenul în suprafață de circa 60 de mp, situat în comuna Domnești, ., județul I., fiind proprietarii terenului dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 1688/1994, iar pârâții din anul 2007 le ocupă în mod abuziv și ilegal această suprafață, după ce în mod ilegal și abuziv au desființat gardul existent.
Apelantul mai arată că instanța de fond nu a analizat în mod corect probele existente la dosar, nu și-a exercitat rolul activ în conformitate cu dispozițiile art. 129 alin. (5) din Codul de procedură civilă, prin care judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului În cauză, în baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale, iar în conformitate cu alin. (6) a dat o hotărâre care nu s-a referit numai asupra cererii dedus judecății, fapt pentru care nu a dat hotărâri în conformitate cu dispozițiile art. 261 Codul de procedură civilă, întrucât nu cuprind toate motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanției de fond, astfel ni s-au înlăturat cererile și dovezile administrate.
Apreciază că instanța de fond a dat o hotărâre netemeinică și nelegală care cuprinde motive contradictorii și străine de natura pricinii, interpretându-se greșit actul dedus judecății, hotărârea pronunțată fiind lipsită de temei legal.
A mai contestat apelanta concluziile raportului de expertiză în specialitatea topografie.
În drept, au fost invocate prevederile art. 298, 295 alin. 2 din Codul de procedură civilă.
Intimata S.C. C. P. SRL a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea apelului astfel cum a fost formulat ca fiind nelegal, netemeinic si nedovedit si menținerea sentinței de fond ca fiind legală.
În dovedire, s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a probei cu martori.
În drept, au fost invocate prevederile art. 112 c.p.c., ale art. 480, 584 din Codul civil, ale Legii nr. 7/1996, ale Legii nr. 146/1997.
Examinând apelul formulat, tribunalul reține în fapt și în drept următoarele:
Se va analiza cu prioritate motivul de ordine publică, invocat din oficiu, referitor la nulitatea absolută a hotărârii judecătorești pronunțate în contradictoriu cu o persoană fără capacitate procesuală de folosință, constatându-se că prin cererea de chemare în judecată introdusă la Judecătoria Cornetu la data de 09.04.2010 a fost fixat de reclamanți cadrul procesual pasiv, printre pârâți fiind indicată și numita P. I..
Potrivit dovezii de îndeplinire a procedurii de citare a acestei părți pentru termenul din 07.11.2011 la prima instanță, P. I. a decedat pe parcursul soluționării litigiului, aspect confirmat și de Primăria Domnești, Serviciul de stare civilă, prin extrasul din registrul de deces, înscris depus în calea de atac, din care rezultă că P. I. a decedat la data de 15.09.2011, anterior pronunțării hotărârii judecătorești nr. 3933/21.11.2011, criticată prin prezenta cale de atac.
Mai observă tribunalul că judecătorul fondului nu a făcut aplicarea dispozițiilor art. 243 din Codul de procedură referitoare la suspendarea de drept a judecății sau la introducerea în cauză a moștenitorilor defunctei, la cererea părții interesate, ci a pronunțat sentința civilă menționată în contradictoriu cu o persoană fără capacitate procesuală de folosință.
Într-o astfel de situație, intervine sancțiunea nulității, necondiționată de existența unei vătămări.
Pentru a fi parte în proces este necesar, potrivit art. 41 C.pr.civ., să ai folosința drepturilor civile, deci să ai capacitate de folosință. Capacitatea procesuală de folosință este acea parte a capacității de folosință care constă în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații pe plan procesual. În cazul persoanelor fizice, capacitatea de folosință începe la data nașterii și încetează la data morții. Sancțiunea lipsei capacității procesuale de folosință este nulitatea absoluta a actelor de procedura săvârșite după momentul decesului.
Deși nu există o astfel de formulare expresă a legii ea se deduce din prevederile art. 243 Cod procedura civila ce impuneau suspendarea de drept a judecății, conform pct. 1 al alin. 1, în cazul morții uneia dintre părți, în afara cazurilor în care decesul s-a ivit după închiderea dezbaterilor.
Or, în speță, decesul a intervenit anterior închiderii dezbaterilor.
Față de cele expuse, în temeiul art. 297 alin. 1 din codul de procedură civilă (forma în vigoare de la introducerii cererii de chemare în judecată), se va admite apelul, se va anula hotărârea civilă pronunțată și se va reține procesul spre judecare, urmând a se acorda termen pentru continuarea judecății.
Celelalte motive de apel nu vor mai fi analizate de instanță, având în vedere cele reținute referitoare la intervenirea sancțiunii nulității absolute pe aspecte procedurale.
Tribunalul a admis apelul formulat, a anulat sentința civilă atacată si a reținut procesul spre judecare.
În rejudecare a fost administrată proba cu înscrisuri și proba cu expertiză tehnică, raportul întocmit fiind depus la dosar.
Deliberând, în rejudecare, asupra acțiunii civile formulate, tribunalul a reținut următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată reclamanții au solicitat, să se dispună obligarea paraților sa le lase in deplina proprietate si posesie,terenul de 60 mp. situat in comuna Domnesti ..
În motivare reclamanți au arătat că sunt proprietarii terenului dobandit prin act de vanzare cumparare 1688/1994, iar parații din aprilie 2007 ocupa abuziv aceasta suprafata dupa ce au desfiintat gardul existent.
Prin cererea precizatoare reclamanți au revendicat terenul în suprafață de 60mp. Au solicitat să se stabilească granița dintre proprietăți, precum si obligarea pârâților la plata de despăgubiri civile de_ lei reprezentând lipsa de folosința a terenului.
La instanța de fond s-a efectuat o expertiză de specialitate în baza căreia a concluzionat instanța că pârâți nu ocupă terenul revendicat de reclamanți.
La instanța de apel, în urma casării cu reținere spre rejudecare s-a efectuat o nouă expertiză de specialitate de către expert tehnic judiciar M. M., care ulterior a fost completată de același expert.
Obiectivele expertizei dispusă de instanța de apel au fost: identificarea terenului ce face obiectul litigiului; identificarea suprafețelor ocupate de pârâți în raport de titlurile de proprietate, precum și stabilirea eventualelor suprapuneri de terenuri; stabilirea liniei de hotar dintre terenurile în litigiu.
Expertul desemnat în cauză, în prezența părților a efectuat măsurători având în vedere actele de proprietate ale părților. În urma efectuării acestor măsurători expertul a ajuns la concluzia în sensul că niciuna dintre cele două proprietăți ( proprietatea reclamantilor și proprietatea pârâtei . ) nu respectă limitele sau suprafețele consemnate în actele de proprietate sau în lucrările de cadastru.
A mai reținut expertul faptul că măsurătorile efectuate cu ocazia întocmirii procesului verbal de punere în posesie nu au fost efectuate cu mijloace moderne de măsurare, iar limitele dintre cele două proprietăți, pe teren, nu sunt rectilinii conform proceselor verbale de punere în posesie.
Referitor la terenul deținut de reclamanți, tribunalul constată că acesta a fost dobândit în baza sentinței civile nr.568/2000 a Judecătoriei B., iar în cuprinsul sentinței se face mențiunea că suprafața terenului este de 4400 mp, fără a fi specificate dimensiunile laturilor proprietății și nici vecinătățile.
Pârâta . a dobândit terenul ce s e învecinează cu terenul reclamantilor după cum urmează: în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.944/03.03.2006, pârâta a dobândit lotul nr.1, lotul nr.2, lotul nr.3, lotul nr.4 și lotul nr.5 așa cum au fost identificate în schița anexă la raportul de expertiză efectuat în cauză; în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.946/13.03.2006, a dobândit lotul nr.1 – număr cadastral 1578/1 și lotul nr.3 număr cadastral 1578/3.
Așa cum rezultă din cele doua contracte de vânzare cumpărare, pârâta . a dobândit aceste terenuri de la numiții P. I., P. N. și P. M..
La punctul 2 din obiectivele stabilite de instanța expertul a concluzionat în sensul că imobilele părților nu respectă limitele și nici suprafețele consemnate în actele de proprietate sau lucrările de cadastru ale acestora, iar gardul despărțitor care a fost desființat se afla pe proprietatea pârâtei ., conform coordonatelor din cadastrele avizate de OCPI.
Expertul a propus 2 variante de grănițuire, respectiv prima variantă delimitată de punctele 31, 33, 37, 39, 41, 42, 44, 45, 47, 49, 51, 53, 55, 58, 61, 62,63,65,66 în care reclamantii rămân cu suprafața de 4377 mp față de 4400 mp cât este menționat în sentința civilă nr.468/2010 a Judecătoriei B., având în fapt mai puțin cu 23 mp, iar pârâta . rămâne cu suprafața de 4396 mp, față de 4408 mp cât este specificat în lucrările de cadastru avizate de OCPI I.(având mai puțin cu 84 mp), iar față de 4500 mp cât este specificat în procesul verbal de punere în posesie nr.2066/1994, mai puțin cu 104 mp.
În cea de-a doua variantă propusă de expert, în cazul în care limita dintre proprietăți s-ar stabili pe aliniamentul A, B, C D, E, F, G, H reclamanții rămân cu suprafața de 4293 față de 4400 mp cât este menționat în sentința civilă nr.468/2010 a Judecătoriei B., având în fapt mai puțin cu 107 mp, iar pârâta . rămâne cu suprafața de 4480 mp cât este specificat în lucrările de cadastru avizate de OCPI I., iar față de 4500 mp cât este specificat în procesul verbal de punere în posesie nr.2066/1994, mai puțin cu 20 mp.
Așa fiind din probele administrate în cauză nu rezultă faptul că pârâți ar ocupa suprafața revendicată de reclamanți, niciuna dintre părți nu deține o suprafață mai mare de teren decât cea specificată în actele de proprietate sau în măsurătorile cadastrale, fiind nefondat capătul de cerere cu privire la revendicare.
Având în vedere că titlurile de proprietate ale părților și constatările făcute de expert la fața locului, tribunalul va stabili linia de hotar conform variantei I din raportul de expertiză, așa cum a fost completat. În această variantă, reclamanții au o suprafață mai mică față de cea menționată în titlul de proprietate al acestora cu 23 mp, iar pârâta . deține o suprafață mai mică cu 84 mp, față de cea specificată în lucrările de cadastru, sau mai mică cu 104 mp față de suprafața din procesul verbal de punere în posesie.
Tribunalul are în vedere la stabilirea liniei de hotar și faptul că pe acest amplasament a existat gardul despărțitor care a fost desființat.
Sunt nefondate și motivele de apel prin care reclamanții susțin că pârâta . ar fi recunoscut pretențiile reclamanților în condițiile art. 270 Cod pr.civ . Dimpotrivă, nu există o recunoaștere expresă a pârâtei . în sensul că aceasta ar fi recunoscut faptul că ar ocupa suprafața de 60 mp revendicată de reclamanți, iar interpretarea făcută de aceștia din urmă la apărările formulate prin întâmpinare de către pârâta este greșită.
În ceea ce privește pe pârâții P. N., C. E. și C. M., acestea din urmă fiind moștenitoare ale defunctei P. I., tribunalul constată că terenul reclamanților nu se învecinează cu terenul acestora, pârâtul P. N. și autoarea pârâtelor C. E. și C. M. fiind persoanele de la care pârâta . a dobândit terenul pe care aceasta îl deține și care se învecinează cu terenul reclamantilor.
Având în vedere că se va respinge capătul de cerere privind revendicarea suprafeței de 60 mp, urmează să se respingă ca nefondat și capătul de cerere privind pretentiile solicitate de reclamanți.
Față de toate aceste considerente de fapt și de drept, tribunalul urmează să admită in parte acțiunea, astfel cum a fost precizata, să stabilească linia de hotar intre proprietățile reclamanților și pârâtei . pe traseul 66-65-63-62-61-58-55-53-51-49-47-45-44-42-41-39-37-33-31 așa cum s-a stabilit în Anexa nr.1, conform variantei 1 propuse in raportul de expertiza completat intocmit de expert M. M. si pe care îl va omologa in cauza. Va respinge capetele de cerere privind revendicarea imobiliara si despăgubirile solicitate de reclamanți, ca nefondate.
Totodată, tribunalul constată că cererea formulată împotriva pârâților P. N., C. E. și C. M. este neîntemeiată, având în vedere că proprietatea reclamanților nu se învecinează cu proprietatea acestor pârâți.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată solicitate de reclamanți, tribunalul va face aplicarea dispozițiilor art.584 cod civil potrivit cărora cheltuielile grănițuirii se suportă de toți proprietarii, urmând ca în temeiul art. 274 C.pr.civ, să fie obligată pârâta . la plata catre reclamanti a sumei de 750 lei, reprezentând jumatate din onorariul de expertiza achitat in cauza.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite in parte actiunea, formulata de F. V., F. A., cu domiciliul în Domnești, ., județul I. în contradictoriu cu intimații P. N. cu domiciliul în Domnești, ., județul I., P. I. - decedată, . cu sediul în Clinceni, sat Olteni, .. 70, județul I. astfel cum a fost precizata.
Stabileste linia de hotar intre proprietatile partilor pe traseul 66-65-63-62-61-58-55-53-51-49-47-45-44-42-41-39-37-33-31 (Anexa nr. 1) conform variantei 1 propuse in raportul de expertiza completat intocmit de expert M. M. si pe care il omologheaza in cauza.
Respinge capetele de cerere privind revendicarea imobiliara si pretentiile ca nefondate.
In temeiul art. 274 C.pr.civ obliga paratii la plata catre reclamanti a sumei de 750 lei, reprezentand jumatate din onorariul de expertiza achitat in cauza.
Cu recurs in 15 zile de la comunicare
Pronunțată în ședința publică de la 21 Septembrie 2015
Președinte, A. M. C. | Judecător, G. N. | |
Grefier, M. P. |
M.P. 07 Octombrie 2015
| ← Acordare personalitate juridică. Decizia nr. 2229/2015.... | Acţiune în constatare. Decizia nr. 1754/2015. Tribunalul ILFOV → |
|---|
