Revendicare imobiliară. Decizia nr. 534/2013. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 534/2013 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 16-04-2013 în dosarul nr. 534/2013
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL I.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.534R
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 16.04.2013
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
P.: M. E.
JUDECĂTOR: A. D.
JUDECĂTOR: C. S.
GREFIER: L. I.
Pe rol se află soluționarea recursului civil, formulat de recurentul M. M. împotriva încheierii de ședință din data de 24.07.2012 pronunțată de Judecătoria Cornetu, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul V. M. și V. C., având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal făcut în ședință publică, părțile nu au răspuns.
Procedura de citare este legal îndeplinită .
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care,
Tribunalul constată că nu se solicită administrarea de probe noi în recurs și rămâne în pronunțare asupra motivelor de recurs.
TRIBUNALUL,
Prin cererea înregistrată la data de 06.04.2012, pe rolul Judecătorie Cornetu petentul M. M. a solicitat rectificarea Sentinței Civile nr. 184/20.01.2011, considerând că deși acesta a solicitat obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată cu prilejul dezbaterilor asupra fondului cauzei, atunci când a depus și dovada acestora, respectiv chitanța de onorariu de avocat în cuantum de 1000 lei, instanța a omis acest aspect, respectiv obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.
Cererea este întemeiată pe disp. art. 281 C.p.civ..
Prin încheiere de ședință din data de 24.07.2012, Judecătoria Cornetu a respins cerere de îndreptare a erorii materiale ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel instanța de fond verificând actele dosarului, a reținut următoarele:
Conform dispozițiilor art. 281 alin. 1 Cod procedura civila "Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul, precum și orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere.".
Analizând cererea de îndreptare eroare materială, a respins-o ca neîntemeiată, având în vedere faptul că la termenul din data de 13.01.2011, când instanța a acordat cuvântul pe excepția tardivității formulării cererii de revizuire și a reținut cauza în pronunțare pe excepția invocată, intimatul nu a solicitat și acordarea cheltuielilor de judecată.
Împotriva încheierii de ședință din data de 24.07.2012 a formulat recurs M. M. solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate și rectificarea sentinței civile nr. 184/20.01.2011 în sensul acordării cheltuielilor de judecată solicitate prin întâmpinare și probate cu chitanța depusă în ședință de judecată și aflată la fila 43 din dosarul de fond.
În motivarea recursului s-a arătat că la pagina trei a întâmpinării s-a solicitat instanței obligarea revizuienților pârâți la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea dosarului.
S-a mai susținut că în motivarea sentinței civile instanța nu reține din întâmpinare decât invocarea excepției și nu face vorbire de cel de al doilea capăt al întâmpinării, respectiv al cheltuielilor de judecate solicitate constand in onorariul de avocat achitat cu chitanța depusă in ședința de judecată, inscris aflat la fila 43 din dosar.
A considerat recurentul că din eroare nu au fost consemnate în încheiere de ședință și cererile privind al doilea capăt și obligarea revizuienților la plata cheltuielilor de judecată, depunerea chitanței de onorariu de avocat, iar la momentul pronunțării care a fost amânată o săptămână, instanța s-a folosit doar de încheierea din ultima ședință.
În drept au fost invocate prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. Civ.
Deși legal citați cu copia motivelor de recurs, intimații nu au formulat întâmpinare.
Analizând recursul civil de față, prin prisma motivului prevazut de art.304 pct.9 C.p.c., Tribunalul il apreciaza ca fiind intemeiat si il va admite pentru urmatoarele considerente:
In fapt se reține că intimatul M. M. a depus întâmpinare înregistrată la data de 24.09.2010 prin care, pe lângă apărările invocate relativ la cererea de revizuire, a solicitat si obligarea revizuenților la plata cheltuielilor de judecată (f.16-18).
La termenul de judecata din 4.11.2010 deși s-a depus in ședința publica împuternicire avocațiala de avocat A. T. pentru intimatul M. M. (împuternicirea poarta viza de primire in acest sens si semnatura președintelui de complet), cu toate acestea in cuprinsul încheierii de ședința se menționează lipsa intimatului si sunt consemnate doar susținerile reclamantei (f.24).
Se constată că la filele 43-47 sunt cusute si numerotate chitanța de plata a onorariului de 1000 lei de către intimat, incă o copie a întâmpinării precum si concluzii scrise depuse de același intimat. Aceste înscrisuri nu poartă nicio viză de primire (nici de la registratura si nici de la președintele de complet) iar in cuprinsul încheierii de ședința din data de 13.01.2011 (f.48) se menționează aceeași lipsă a paratului, respectiv prezența si concluziile susținute doar de avocatul reclamanților.
Tribunalul mai constată că intimatul M. M. a formulat la data de 06.04.2012 (in interiorul termenului legal de 15 zile de la data comunicării hotărârii 22.03.2012- f.51-55) cerere de „rectificare” a sentinței civile in sensul obligării revizuenților la plata cheltuielilor de judecată, cerere ce s-a judecat cu citarea parților la termenul final din 24.07.2012. Deși inițial obiectul cererii a fost menționat drept completare dispozitiv (încheierile din 17.05.2012 si 14.06.2012), la ultimul termen din 24.07.2012 obiectul figurează ca fiind îndreptare eroare materială.
In drept, tribunalul are in vedere dispozițiile art.281 ind.2 al.1 C.p.c. potrivit cărora: „ Daca prin hotărârea data instanța a omis sa se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii in același termen in care se poate declara, dupa caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri (…)”.
Față de aceste aspecte, tribunalul apreciază că încheierea pronunțata la data de 24.07.2012 este nelegală sub două aspecte:
- I. instanța nu era ținută de temeiul juridic invocat de parte, respectiv 281 C.p.c. atât timp cât din conținutul cererii reieșea clar că se solicită completarea hotărârii in sensul acordării cheltuielilor de judecata constând in onorariul de avocat, situație ce se circumscrie dispoz. art.281 ind.2 al.1 C.p.c.;
- II. intimatul solicitase acordarea cheltuielilor de judecata prin întâmpinarea depusa la dosar si făcuse dovada plății onorariului de avocat in cuantum de 1000 lei cu chitanța aflata de asemenea la dosar –f.43, înscrisuri in privința cărora s-a reținut anterior ca au fost depuse la dosar fata viza de înregistrare (deci cel mai probabil in ședința de judecata) si cusute anterior încheierii de ședința din 13.01.2011. Deci este irelevant daca intimatul, prin avocat, a fost sau nu prezent la ultimul termen de judecata, deoarece acesta solicitase anterior, prin intampinare, obligarea revizuentilor la plata cheltuielilor de judecata, cerere accesorie asupra căreia instanța de fond a omis să se pronunțe prin sentința civila nr.184/20.01.2011.
Pentru toate aceste considerente, constatând că încheierea recurată a fost dată cu aplicarea greșită a legii, in temeiul dispozițiilor art.312 al.2 coroborat cu art.304 pct.9 C.p.c. tribunalul va admite recursul si va modifica in tot încheierea recurată.
Reținând culpa procesuala a revizuentilor, in baza art.281 ind.2 al.1 C.pc. coroborat cu art.274 C.p.c. va admite cererea si va dispune completarea dispozitivului sentinței civile nr. 184/20.01.2011, în sensul că: obligă pe reclamanții V. M. și V. C. la plata către pârâtul M. M. a sumei de 1.000 de lei, cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurentul M. M. împotriva încheierii de ședință din data de 24.07.2012 pronunțată de Judecătoria Cornetu, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul V. M. și V. C..
Modifică în tot încheierea civilă recurată, în sensul că:
Admite cererea.
Dispune completarea dispozitivului sentinței civile nr. 184/20.01.2011, în sensul că obligă pe reclamanții V. M. și V. C. la plata către pârâtul M. M. a sumei de 1.000 de lei, cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 16.04.2013
Președinte Judecător Judecător
M. E. A. D. C. S.
Grefier
L. I.
Concept red. gref. L.I-.25.04.2013
Red. Jud: AD./2exemplare/13.05.2013
Jud.fond :–M. V. B. - Jud./Cornetu
| ← Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 456/2013. Tribunalul ILFOV | Anulare act. Decizia nr. 62/2013. Tribunalul ILFOV → |
|---|
