Revendicare imobiliară. Sentința nr. 1992/2013. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1992/2013 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 24-05-2013 în dosarul nr. 766/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL I.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 766 R
Ședința publică de la 24 mai 2013
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE E. M. O.
JUDECĂTOR L. G. A.
JUDECĂTOR I. C. G.
Grefier C. D.
Pe rol judecarea cauzei recursului formulat de recurentul pârât I. S. împotriva sentinței civile nr.1992/06.04.2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant T. I., în cauza având ca obiect revendicare imobiliară.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică de la 10.05.2013 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta decizie când tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la 17.05.2013, apoi la 24.05.2013, când în aceeași compunere a decis următoarele.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului declarat împotriva sentinței civile nr.1992/06.04.2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei B. sub nr._ , reclamantul T. I., a chemat în judecată pe pârâții I. S., P. M., O. STELICĂ și I. A., pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună: să-i lase în proprietate și liniștită posesie terenul pe care l-au ocupat în mod abuziv și care se va concretiza în urma raportului de expertiză; să desființeze construcțiile pe care le-au edificat pe terenul proprietatea sa, sau să fie autorizat să le desființeze pe cheltuiala acestora; să revină la hotarul inițial ce a existat între proprietățile lor; să-și retragă streșinile construcțiilor lor astfel încât apele din ploi să nu se scurgă pe terenul proprietatea sa ; să-și desființeze ferestrele care nu respectă distanța legală față de proprietatea sa; să contribuie, în cota egală, la facerea zidului despărțitor între proprietățile părților, cu cheltuieli de judecată .
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, a moștenit de la autorii săi, suprafața de 600 m.p. teren și construcție aflată pe acesta, situate în orașul Voluntari, .. 58, Județul I. .
În anul 1978, conform legilor vremii, reclamantul a pierdut proprietatea, pentru ca, în temeiul Legii 10/2001 să o redobândească ( dispoziția nr.661/2006).
Din totalul de 600 m.p., reclamantului i-au fost retrocedați 450 m.p. pentru restul primind despăgubiri .
Nemulțumit de hotărârea adoptată, reclamantul a contestat decizia prin care i s-a refuzat restituirea integrală a terenului .
În urma unui proces, prin hotărâre judecătorească s-a stabilit că, reclamantul urmează să primească încă 70,48 m.p. .Primăria Voluntari a emis o nouă decizie pentru această suprafață .Tot prin hotărâre judecătorească s-a dispus retrocedarea suprafeței de 63,50 m.p. teren .În total reclamantul a redobândit dreptul de proprietate pentru 583,58 m.p. suprafața de 16.02 m.p. este ocupată în prezent de pârâți .
Pârâtul I. S., deține o suprafață de 450 m.p. teren pe care a edificat o construcție fără respectarea aliniamentului față de proprietatea vecinului, doar pe hotarul dintre aceștia, fără autorizație și cu ferestre către proprietatea reclamantului, încălcându-i astfel intimitatea.
În continuarea casei, pârâtul a mai construit o magazie, ce se află în proporție de ¾ pe terenul proprietatea reclamantului .
Ceilalți pârâți, au edificat de asemenea construcții pe terenul deținut, încălcând hotarul dintre proprietățile lor și cea a reclamantului, neputându-se preciza însă ce suprafață de teren ocupă.
În dovedirea acțiunii, reclamantul a depus la dosarul cauzei dovada achitării taxei de timbru de 495 lei, schița terenului; sentința civilă nr.2603/1974; sentința civilă nr.4428/2001 a Judecătoriei B. ; contractul de vânzare cumpărare în baza căruia reclamantul a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului, dispoziția de restituire nr. 66/2006; procesul verbal de punere în posesie; decizia civilă nr.631/2008 a Tribunalului București; dispoziția nr. 833/2009; un alt proces verbal de punere în posesie emis ca urmare a eliberării noii dispoziții de restituire.
Părților le-a fost încuviințate proba cu acte, interogatorii și expertiză topometrică plus construcții .
Obiectivul expertizei topometrice a fost acela de a se stabili dacă pârâții ocupă din proprietatea reclamantului, precum si stabilirea liniei de hotar .
Obiectivul expertizei construcții: să se stabilească în ce măsură streșinile casei pârâților afectează proprietatea reclamantului; ce lucrări ar urma să se execute în măsura în care apele pluviale afectează terenul reclamantului; dacă ferestrele de la casa pârâților sunt așezate încât să afecteze proprietatea reclamantului.
Pârâtul I. A., singurul prezent la administrarea probei cu interogatoriu, nu a recunoscut pretențiile reclamantului .
Raportul de expertiză topometrică, întocmit de expert D. M. D., a stabilit liniile de hotar dintre proprietățile părților, singurul cu care a rămas in litigiu fiind pârâtul I. S., care-i ocupă reclamantului 11 m.p., pe care se află edificată parțial o magazie .
Expertiza construcții, a fost întocmită de expertul Cost P..
La cererea reclamantului, expertul D. M.-D., a fost înlocuit cu doamna expert A. M. .
Expertiza efectuată de doamna expert A. M., a răspuns obiectivelor stabilite de instanță, reclamantul neavând obiecțiuni.
Pârâtul I. S. a depus la dosar Ordinul Prefectului pentru suprafața de 309 m.p.
În raportul de expertiză au fost stabilite liniile de hotar, dintre proprietăți, stabilindu-se și că pârâtul P. M., ocupă 4 m.p. din proprietatea reclamantului, iar pârâtul I. S., a ocupat 6 m.p. teren pe care a construit parțial o magazie și un trotuar din beton .
Expertul constructor, a stabilit de asemenea că, pârâtul I. S. a construit pe terenul proprietatea reclamantului, parțial o magazie ( construcție anexă) și un trotuar.
Prin sentința civilă nr. 1992/06.04.2012 instanța de fond a admis în parte acțiunea, a omologat raportul de expertiză topometrică efectuat in cauză de expert A. M. și raportul de expertiză construcții efectuat de expertul Cost P., a obligat pârâtul I. S. să lase în proprietate și posesie reclamantului suprafața de 6 m.p. teren, identificat în schița Anexă a raportului de expertiză între punctele 22-27-28C-28B-22, a stabilit linia de hotar dintre proprietățile părților pe aliniamentul identificat între punctele 15-22-21A-28B, pe o lungime de 30 m.l., conform aceleiași schițe anexă a raportului de expertiză, a dispus ridicarea construcției Anexă în limita hotarului nou stabilit dintre proprietățile părților, astfel încât proprietatea reclamantului să nu mai fie afectată, iar construcția nou edificată să respecte distanța legală față de hotar și în cazul nerespectării obligației de către pârât, autorizează pe reclamant să facă acest lucru pe cheltuiala acestuia din urmă, a obligat pârâtul să prelungească burlanele construcției C1, pentru ca apele pluviale să vină pe terenul său ori la canalizarea străzii, a obligat pârâtul să astupe ferestrele casei C1, cu vedere la proprietatea reclamantului, a obligat pârâtul să contribuie cu 1/2 din prețul gardului despărțitor dintre proprietățile părților, a luat act că litigiul dintre reclamant și ceilalți pârâți a fost soluționat pe cale amiabilă, a obligat pârâtul la 2535 lei cheltuieli de judecată către reclamant, reprezentând taxa de timbru și onorariu expert.
Pentru a pronunța sentința instanța de fond a reținut că reclamantul a redobândit dreptul de proprietate cu privire la 583,58 m.p. teren în temeiul Legii 10/2001 .
Ulterior, după obținerea deciziilor de retrocedare, reclamantul a constatat că, pârâtul I. S. a ocupat din proprietatea sa 6 m.p. pe care a edificat o construcție anexă și un trotuar.
Pârâtul a construit si o casă de locuit, ale cărei ferestre sunt orientate către proprietatea reclamantului, iar apele pluviale de la streașină afectează proprietatea acestuia .
S-a mai reținut că reclamantul și-a restrâns acțiunea în sensul că a solicitat numai obligarea pârâtului I. S. la retrocedarea suprafeței de teren ocupată ( împreună cu toate celelalte capete de cerere) numai față de acesta solicitând grănițuirea, întrucât față de ceilalți pârâți, litigiul s-a stins pe cale amiabilă .
Față de cele reținute și în baza art. 480, 584 și 1073 cod civil, instanța de fond a admis în parte acțiunea reclamantului, luând act de faptul că, față de ceilalți pârâți litigiul s-a soluționat pe calea amiabilă .
Procedând în acest mod, instanța a avut în vedere faptul că, reclamantul a făcut dovada indubitabilă a dreptului său de proprietate asupra terenului .
Pârâtul I. S., deși nu a depus întâmpinare a opus reclamantului un Ordin al Prefectului, ce a fost eliberat ca urmare a constituirii unui drept de proprietate .
În situația dată, este preferabil Titlul de Proprietate al reclamantului, acesta fiind mai bine conturat și fundamentat ( autorii reclamantului au dobândit un drept de proprietate în anul 1940, reclamantul redobândind dreptul de proprietate după ce acesta a fost trecut în proprietatea statului comunist ).
A mai făcut reclamantul, dovada faptului că, pârâtul a edificat pe terenul proprietatea sa o anexă a casei, un trotuar, sistemul de scurgere al apelor pluviale afectând proprietatea acestuia, impunându-se astfel .>
Împotriva sentinței civile a formulat recurs pârâtul, cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului I. la data de 04.06.2013.
Recurentul a solicitat admiterea recursului, desființarea hotărârii recurate, în principal respingerea acțiunii ca neîntemeiată, în subsidiar trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța fondului pentru ca stabilirea liniei de hotar să se facă cu delimitarea clară și respectarea suprafeței de 583,98 m.p. pentru intimat și 309 m.p. pentru recurent.
În motivarea cererii recurentul a arătat că hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică, fiind dată cu încălcarea legii, pe baza unei lipse totale de cenzură și analiză a raportului juridic dedus judecății fără nicio referire la norma de drept aplicabilă.
A precizat recurentul că întregul proces constă în clarificarea întinderii dreptului de proprietate privind pe intimatul reclamant T. I. reprezintă premisa unei solutii corecte, legale și temeinice.
În ceea ce îl privește, recurentul face dovada dreptului de proprietate cu următoarele acte:
a) Ordinul Prefectului și anexa la Ordinul Prefectului pentru suprafața totală 309 mp, având următoarele dimensiuni: L=31,12 ml și lățimea de 9,87 mI spre . = 10 ml spre A. I.
b) Chitanța din 3 iunie 1970 prin care părinții mei I. E. I. și S. A. au cumpărat de la T. S. și E. S. suprafața de 600 mp situată în Voluntari, ..56; pentru o parte din acest teren, respectiv pentru 309 mp mi-a fost eliberat Ordinul Prefectului.
Vânzătorii părinților săi - T. S. și E. S. au dobândit la rândul lor terenul de la ing.agronom M. Solacolu T. și C. Ș. P. N. în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nrA0568 din 17 noiembrie 1939, fiind deci mai vechi decât actul vechi al autorilor reclamantului.
Terenul de 600 mp al părinților săi era compus din parcelele 61E și 62E (deci învecinate) și făcea parte din moșia Fundenii Doamnei pendinte de satul Ștefăneștii Noi, ., la fel ca și terenul părinților reclamantului din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nrA0568/17 nov.1939, ambele terenuri provenind de la același autor (M. Solacolu T.), ele făcând parte dintr-o fâșie de teren mult mai mare.
Din punct de vedere al vechimii actului, actul recurentului este preferabil față de actul intimatului T. I., fiind anterior acestuia.
Având în vedere că intimatului-reclamant T. I. i-a fost restituit în natură teren în suprafață de 583,98 mp din 600 mp, rezultă că aceasta este suprafața pe care T. I. trebuie să o aibă în deplină proprietate și liniștită posesie, neputând revendica mai mult decât are restituit.
Promovarea acțiunii de față pe calea dreptului comun nu poate fi admisibilă dacă se are în vedere principiul" electa una via, non datur recursus ad alteram". Pentru recuperarea terenului s-a apelat la Legea specială nr.1 0/200 1 în baza căreia a obținut 583,98 m.p.
Pentru diferența de 16,02 m.p. nu poate recurge la o acțiune de drept comun, care, în plus să nesocotească chiar și Ordinul Prefectului nr.2880/1 0.11.2004, în sensul că se încalcă dreptul meu de proprietate.
Instanța de fond a greșit și atunci când a lăsat experților posibilitatea de a efectua expertiza în orice modalitate, fără să le traseze obiective clare și precise, respectiv întocmirea ei în 2 variante, după actele actuale ale reclamantului și ale pârâtului și o alta în funcție de actele vechi deținute de ambele părți, nu numai de una dintre ele.
Nu mai puțin, nu s-au avut în vedere normele de toleranță a suprafețelor
prevăzute de Legea nr. 7/1996.
Referitor la obligarea pârâtului de a astupa ferestrele casei C 1, cu vedere la proprietatea intimatului reclamant T. I., instanta de fond nu a luat în considerare înscrisul autentic intitulat "Declarație" autentificat sub nr.2504/31 mai 2005 la BNP P. S. încheiat cu antecesorul reclamantului C. D. și care reprezintă o veritabilă servitute de vedere dobândită pe cale convențională și care este de natură să conducă la respingerea acestui capăt de cerere.
Actualul proprietar este ținut să respecte această înțelegere autentică, ce reprezintă voința părților, această convenție având putere de lege între părțile contractante.
Ferestrele dinspre terenul reclamantului sunt singurele ferestre ale camerelor cu vedere înspre intimatul reclamant și astuparea acestora ar face ca aproape întreaga construcție să fie improprie folosirii.
În legătură cu obligarea sa de a contribui cu ½ din cheltuielile gardului despărtitor se apreciază că instanța de fond a ignorat sau în cel mai bun caz a interpretat în mod eronat disp. art 584 din vechiul Cod civ și art. 560 din Noul Cod Civil, în sensul că noțiunea de cheltuieli ale grănițuirii nu includ și prețul plătit pntru edificarea gardului despărțitor, ci numai stabilirea prin semne exterioare a liniei de hotar dintre cele două proprietăți, neexistând nicio sarcină sau obligație legală în sarcina vreunuia dintre proprietarii fondurilor învecinate de a ridica gard despărțitor sau în baza căreia să pretindă vreo despăgubire de la vecin, ci doar o opțiune în favoarea acestuia din urmă" (art.666 noul cod civil).
Pe aspectul cheltuielilor de judecată, în mod greșit instanța admite acțiunea intimatului reclamant T. I. împotriva celor patru pârâți dar îl obligă doar pe recurent să-i lase în proprietate și posesie suprafața de 6 mp, totodată obligându-l la plata tuturor cheltuielilor de judecată (inclusiv cele ocazionate de grănițuirea proprietăților) deși acțiunea a fost restrânsă de la 16 mp la 6 mp iar taxa de timbru a fost plătită pentru întreaga suprafață revendicată.
Mai mult, instanta ignoră cu desăvârșire faptul că pârâtul O. Stelică nu avea capacitate de folosintă, fiind decedat încă de la momentul promovării actiunii.
În drept au fost invocate disp.art.304 pct.7,8,9 c.p.c.
La data de 20.11.2011 intimatul a depus la dosar întâmpinare solicitând respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea hotărârii instanței de fond ca legală și temeinică.
A arătat intimatul că intinderea dreptului său de proprietate priveste suprafata de 600 mp., aspect necontestat si retinut atat prin hotararile judecatoresti definitive si irevocabile cat si prin actele administrative de punere in posesie.
In ceea ce-l priveste pe recurentul I. S. se observă ca, desi citat legal, nu s-a prezentat la termenul de administrare a probei cu interogatoriu, instanta de judecata facand aplicarea dispozitiilor art.225 Cod.proc.civ., precum si faptul ca nu a avut obiectiuni fata de concluziile expertizelor incuviintate in cauza.
In ceea ce priveste asa zisa dovada a dreptului de proprietate a reclamantului, respectiv Ordinul Prefectului si anexa la Ordinul Prefectului nr.28801l 0.11.2004, recurentul nu a prezentat niciodata instantei de fond originalul acestui document prin care isi sustine dreptul de proprietate, pentru a vedea daca desenul intitulat "Extindere", aflat in anexa, exista si in original.
Cu aceasta anexa la Ordin, reclamantul s-a prezentat in fata expertilor desemnati !e instanta, cu ocazia efectuarii expertizelor, sustinand are autorizatie de construire pentru cladirea noua, identificata cu C 1.
Cu privire la terenul in suprafata de 309 mp., asa cum rezulta din Ordinul Prefectului, acesta este identificat conform anexei care este parte integranta la acest ordin. Modificarea adusa terenului recurentului, urmare a existentei Ordinului Prefectului nu ar fi trebuit sa afecteze dreptul reclamantului de proprietate daca s-ar fi respectat intocmai dispozitiile cuprinse in ordin.
Cu toate ca prin Ordinul Prefectului i se acorda recurentului o prelungire a terenului sau de la 30 mI. la 31,12 mI., ceea ce ar fi insemnat o extindere catre vecinii acestuia numitii A. si I., in mod cu totul inexplicabil acesta se extinde spre terenul proprietatea intimatului.
In ceea ce priveste nelamurirea recurentului cu privire la faptul ca "intelegerea" cu ceilalti parati nu este materializata printr-un inscris, face precizarea ca de buna voie ceilalti parati au revenit la amplasamentele vechi avand in vedere vechile puncte de hotar existente intre proprietati, singurul litigiu ramanand cu recurentul I. S..
In ceea ce priveste inscrisul intitulat "Declaratie" autentificat sub nr.2504/31 mai 2005la BNP P. Smantana, incheiat cu numitul Cosaveanu D., acesta din urmă nu a avut niciodata o proprietate care să fie la limita de granituire cu cea a recurentului. Declaratia notariala este datata 31 mai 2005 adica dupa emiterea Ordinului Prefectului din data de 10.11.2004.
Mai mult decat atat, inca din anul 1999 numitul Cosoveanu D., precum si vecinii acestuia inclusiv paratul I. S. cunosteau faptul ca dorește sa-și recapete proprietatea iar Primaria Voluntari a si fost notificata in acest sens.
In ceea ce priveste cuantumul cheltuielilor de judecata apreciază ca instanta de fond a analizat si aplicat in mod corect legea.
În drept au fost invocate disp.art.115 c.p.c.
În susținere a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Analizând recursul de fata, prin prisma motivelor invocate, tribunalul constata urmatoarele:
Cu privire la primul motiv de recurs, intemeiat pe dispozitiile art. 304 pct. 7,8 si 9 cod procedura civila, respectiv faptul ca instanta de fond nu a clarificat intinderea dreptului de proprietate a intimatului-reclamant T. I., tribunalul il apreciaza intemeiat pentru urmatoarele considerente:
Intimatul-reclamant, T. I. a investit instanta de judecata cu actiunea avand drept capat principal de cerere revendicare, prin comparare de titluri, prevalandu-se astfel cum rezulta din motivarea in fapt a actiunii de actul de proprietate constand din contractul de vanzare-cumparare autentificat si transcris in registrul de transcriptiuni cu nr. 8377/01.05.1940, ce are ca obiect suprafata de 600 mp teren.
Intimatul-reclamant a fost deposedat de acesta suprafata de teren in 1978, iar odata cu schimbarea regimului si aparitia legilor care ocoteau proprietatea a intreprinds demersurile legale in vederea recuperarii imobilului.
Urmare a demersurilor sale, prin Dispozitia Primarului Orasului Voluntari nr. 661/14.08.2006 intimatului-reclamant i-a fost restituit in natura 450 mp din totalul de 600 mp ai imobilului.
Ulterior, prin Decizia civila 631R/04.04.2008 a Tribunalului Bucuresti intimatului-reclamant i-a fost restituit in natura suprafata de 70,48 mp, iar pe cale administrativa suprafata de 63,50 mp-conform dispozitiei nr. 883/11.05.2009, reclamantul detinand in prezent in acte suprafata de 583,98 mp.
Pentru diferenta de 16,02 mp din totalul de 600 mp, intimatul-reclamant a formulat prezenta actiune.
Ori, o persoana careia i s-a eliberat titlul de proprietate dupa procedura stabilita de Legea nr. 10/2001 si Legea nr. 18/1991 cu privire la o anumita suprafata de teren (cum este cazul de fata) nu mai poate pretinde, pe calea unei actiuni in revendicare, o suprafata mai mare de teren, chiar daca ar face dovada ca anterior confiscarii sau cooperativizarii, a avut in proprietate o asemenea proprietate.
Aceasta deoarece, urmare a cooperativizarii sau deposedarii, dreptul sau de proprietate sau al autorului caruia ii succede s-a stins prin actul cooperativizarii, iar principiul perpetuitatii dreptului de proprietate i-a permis sa redobandeasca un drept in conditiile legii (Legea nr. 18/1991 sau Legea nr. 10/2001) in limitele stabilite de dispozitiile acesteia, a caror aplicare a trebuit sa ia in considerare si interesele altor persoane.
In consecinta, critica recurentului este intemeiata, in sensul ca intimatul-reclamant nu poate revendica mai mult de suprafata de 583,98 mp, cat i-a fost restituita in baza aplicarii legilor proprietatii, potrivit principiului “ electa una via, non datur recursus ad alteram” (dupa ce o cale a fost aleasa nu este admis sa se recurga la alta).
Totodata, Tribunalul retine ca, actiunea in revendicare este acea actiune reala pornita de proprietarul neposesor impotriva posesorului neproprietar, constituind cel mai energic mijloc de aparare a dreptului de proprietate, si presupune, avand in vedere aceste caracteristice, prin raportare la dispozitiile art. 1169 cod civil de la 1864 (legea civila aplicabila spetei de fata) dovada dreptului de proprietate a celui ce o formuleaza.
In cazul in care paratul invoca, la randul sau, un titlu de proprietate, revine instantei sarcina de a compara titlurile opuse de parti, dand preferinta aceleia ce are un titlu mai caracterizat.
In cauza de fata, tribunalul retine sub un prim aspect ca partile din prezenta cauza prezinta titluri de proprietate distincte asupra imobilului in litigiu, nici una dintre parti necontestand insa titlul exhibat de partea adversa.
Astfel, recurentul-parat invoca in aparare titlul de proprietate constand din ordinul prefectului nr. 2880/10.11.2004, prin care i s-a constituit in conditiile art. 23 din legea nr. 18/1991 dreptul de proprieatte asupra suprafetei de 309 mp teren situat in orasul Voluntari, .. 56 B, judetul I., iar intimatul-reclamant se poate prevala, fata de considerentele anterior mentionate de titlul de proprietate constand in: decizia civila nr. 631 R/04.04.2008 a Tribunalului Bucuresti, dispozitia nr. 661/14.08.2006 emisa de Primaria Orasului Voluntari si dispozitia nr. 833/11.05.2009 emisa de Primaria Orasului Voluntari (f. 43-50 dosar fond).
Terenurile in cauza au fost identificate conform raportului de expertiza tehnica judiciara in specialitatea topografie intocmit de expert D. M. D., precum si conform completarilor efectuate ca urmare a incuviintarii obiectiunilor formulate de parti.
Astfel, conform completarilor la raportului de expertiza tehnica judiciara in specialitatea topografie (f. 139-143) expertul a efectuat masuratori, stabilind conform actelor de proprietate exhibate de parti ca, intimatul-reclamant detine o suprafata de 584 mp, rezultata din masuratori (583, 98 din acte) iar recurentul-parat detine o suparafata de 303 mp, rezultata din masuratori (309 mp din acte).
Totodata, conform concluziilor expertului tehnic rezulta ca recurentul-parat ocupa o suparafata de 0,2 mp, din terenul intimatului-reclamant, suprafata pe care este construita o magazie.
Cu privire la motivul doi de recurs, privind obligarea recurentului-parat la astuparea ferestrelor casei C1, cu vedere la proprietatea intimatului-reclamant T. I., tribunalul il apreciza drept intemeiat, avand in vedere inscrisul intitulat Declaratie autentificat sub nr. 2504/31.05.2005 de BNP P. Smantana.
Astfel, in cuprinsul declaratiei incheiate cu antecesorul intimatului-reclamant este stipulat acordul acestuia dat recurentului-parat de a construi la limita de proprietate o locuinta, precum si acordul ca acesta locuinta sa fie prevazuta cu trei ferestre deschise pe zidul ce se invecineaza cu proprietatea sa.
Acesta declaratie are in opinia tribunalului valoarea juridica a constituirii unei servituti stabilite prin fapta omului, in conditiile art. 620 codul civil de la 1864, potrivit cu care, proprietarii vor putea stabili prin vointa lor, orice servituti vor gasi de cuviinta, inclusiv cele care sunt reglementate ca servituti legale, cu conditia de a respecta ordinea publica.
Referitor la motivul trei de recurs, referitor la obligarea recurentului-reclamant de a contribui la jumatate din cheltuielile gardului despartitor, tribunalul retine ca, potrivit art. 584 cod civil de la 1864, orice proprietar poate obliga pe vecinul sau la granituirea proprietatii lipite de a sa; cheltuielile granituirii se vor face pe jumatate.
Ori, legiuitorul cand s-a referit la “cheltuielile granituirii” a avut in vedere cheltuielile necesare pentru trasarea limitelor proprietatii si nu cheltuielile pentru edificarea unui gard despartitor.
Astfel, s-a decis in practica judiciara ca nici unul dintre proprietarii terenurilor invecinate nu este indreptatit sa ridice gard despartitor, a carui valoare sa fie impovaratoare pentru celalalt vecin, daca acesta nu a consimtit, pentru ca dreptul vecin de a-l obliga pe celalalt la granituire nu poate sa constituie o exercitare abuziva a propriului sau drept.
D. urmare si acest motiv tribunalul il apreciaza drept intemeioat.
Pe aspectul cheltuielilor de judecata, tribunalul apreciaza critica recurentului drept intemeiata, in raport de obiectul actiunii si de solutia pronuntata de instanta de fond.
Astfel, prin sentinta civila recurata, recurentul-parat a fost obligat in totalitate la plata cheltuielilor de judecata, inclusiv onorariile expertizelor efectuate in cursul judecatii, desi actiunea reclamantului a fost admisa in parte.
Ori, potrivit art. 276 cod procedura civila, cand pretentiile fioecarei parti au fost incuviintate numai in parte, instanta va aprecia in ce masura fiecare dintre ele poate fi obligata la plata cheltuielilor de judecata, putand face compensarea lor.
In aceste conditii, solutia primei de a obliga in integralitate paratul la plata cheltuielilor de judecata, constand in taxa de timbru si onorariu expert, in conditiile in care actiunea sa a fost admisa in parte, iar expertizele efectuate i-au profitat in egala masura, cel putin in ceea ce priveste capatul de cerere privind granituirea, nu este in conformitate cu dispozitiile legale.
In consecinta, fata de considerentele de fapt si de drept anterior mentionate, tribunalul in conformitate cu dispozitiile art. 312 cod procedura civila urmeaza a admite recursul formulat de recurentul-parat Ioacob S., si rejudecand in fond va modifica in parte sentinta civila recurata in sensul ca:
Va obliga paratul I. S. sa lase reclamantului in deplina proprietate si posesie suprafata de teren de 0,2 mp. mentionata la lit. b din concluziile completarii raportului de expertiza intocmit de expert D. M. D. si identificata pe planul de situatie nr. 2 anexa a acestei completari, aflat la fila 143 dosar fond.
Va stabili linia de hotar intre cele doua proprietati pe aliniamentul 7-4a, identificat pe planul de situatie nr. 2 anexa a completarii raportului de expertiza intocmit de expert D. M. D., aflat la fila 143 dosar fond.
Va obliga paratul la demolarea constructiei magazie aflata pe suprafata de teren de 0,2 mp. proprietatea reclamantului.
Va respinge capatul de cerere avand ca obiect desfiintarea ferestrelor ca neintemeiat.
Va mentine in rest dispozitiile sentintei civile recurate.
In ceea ce priveste cheltuielile de judecata ocazionate judecatii in fond a cauzei, tribunalul va obliga paratul I. S. la plata sumei de 1188,4 lei, reprezentand: 62 lei taxa de timbru aferenta suprafetei de 0,2 mp revendicati si 1,5 lei timbre judiciare, 8 lei taxa de timbru ,0,3 lei timbre judiciare, 500 lei onorariu expertiza topo- pe capatul de cerere avand ca obiect granituire, 8 lei taxa de timbru, 0,3 lei timbre judiciare, 500 lei expertiza constructii-pe capatul de cerere avand ca obiect desfiintare constructii si 8 lei taxa de timbru si 0, 3 lei timbre judicare-pe capatul de cerere avand ca obiect retragerea streasinilor constructiilor.
F. de solutia pronuntata in recurs, vazand si dispozitiile art. 274 cod proecdura civila, tribunalul va respinge ca neintemeiata cererea intimatului de obligare a recurentului la plata cheltuielilor de judecata
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurentul pârât I. S., cu domiciliul în orașul Voluntari, .. 56B, județul I., în contradictoriu cu intimatul reclamant T. I., cu domiciliul în sector 3, București, .. 2, ., .> Modifica in parte sentinta civila recurata in sensul ca:
Obliga paratul I. S. sa lase reclamantului in deplina proprietate si posesie suprafata de teren de 0,2 mp. mentionata la lit. b din concluziile completarii raportului de expertiza intocmit de expert D. M. D. si identificata pe planul de situatie nr. 2 anexa a acestei completari, aflat la fila 143 dosar fond.
Stabileste linia de hotar dintre proprietatile reclamantului si paratului I. S. pe aliniamentul 7-4a, identificat pe planul de situatie nr. 2 anexa a completarii raportului de expertiza intocmit de expert D. M. D., aflat la fila 143 dosar fond.
Obliga paratul I. S. la demolarea constructiei magazie aflata pe suprafata de teren de 0,2 mp. proprietatea reclamantului.
Obliga paratul I. S. la plata catre reclamant a sumei de 1188 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.
Respinge capatul de cerere avand ca obiect desfiintarea ferestrelor ca neintemeiat.
Mentine in rest dispozitiile sentintei civile recurate.
Respinge cererea intimatului de obligare a recurentului la plata cheltuielilor de judecata ca neintemeiat.
Irevocabila.
Pronunțată în ședința publică de la 24 mai 2013.
Președinte, E. M. O. | Judecător, L. G. A. | Judecător, I. C. G. Pentru judecător transferat la Tribunalul București semnează Președintele Secției Civile-judecător E. M. O. |
Grefier, C. D. |
Red. judecător fond C. A./Judecătoria B.
Red. jud. A.L.G.
Thn.red.C.D. /2 ex./05.07.2013
| ← Fond funciar. Decizia nr. 584/2013. Tribunalul ILFOV | Fond funciar. Sentința nr. 950/2015. Tribunalul ILFOV → |
|---|
