Revendicare mobiliară. Decizia nr. 570/2015. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 570/2015 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 16-02-2015 în dosarul nr. 570/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL I.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 570/2015
Ședința publică de la 16 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. M. C.
Judecător G. N.
Grefier M. P.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe apelant A. D. și pe intimat S. I. E., având ca obiect revendicare mobiliară
La apelul nominal făcut în ședința publică a raspuns apelantul prin avocat, intimatul prin avocat.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de sedinta, dupa care,
Apelantul prin avocat solicita suspendarea cauzei, fata de plangerea penala formulata impotriva intimatului.
Intimatul solicita respingerea solicitarii apelantului, suspendarea este facultativa.
Tribunalul dupa deliberari, apreciaza ca nu se impune suspendarea cauzei, eventuala solutie ce va fi pronuntata nu are nici o legatura cu plangerea penala formulata impotriva intimatei.
Nemaifiind alte chestiuni prealabile, tribunalul acorda partilor cuvantul la probe.
Apelantul prin avocat, solicita incuviintarea probei cu inscrisuri si proba cu martor, dorind sa dovedeasca ca nu a detinut niciodata titlul de proprietate sau masina.
Intimata prin avocat solicita respingerea probei cu martor solicitata de apelant, solicita incuviintarea probei cu inscrisuri.
Tribunalul dupa deliberari, incuviinteaza pentru amebele parti proba cu inscrisuri, in ceea ce priveste proba cu martor, tribunalul apreciaza ca nu este utila cauzei, fata de obiectul cererii precum si de criticile aduse.
Nemaifiind alte chestiuni prealabile, tribunalul acorda partilor cuvantul pe fondul apelului.
Apelantul prin avocat solicita admiterea apelului, arata ca au fost o . infractiuni ce au dus in eroare instanta. Masina este in realitate un bun propriu al apelantului, ei detin titlul de proprietate ei sunt propietari.
Arata ca masina are in continuare nr de BIH (Bihor) iar masina nu a fost niciodata instrainata intimatei.
Intimata prin avocat solicita respingerea apelului, solicita a se constata inexistenta dreptului de proprietate al apelantului.
Arata ca concubinajul nu creeaza drept de proprietate, declaratia numitului Chibercea se contrazice cu contractul de vanzare cumparare.
Solicita cheltuieli de judecata pe cale separata.
Tribunalul retine cauza in pronuntare.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-Cărbunești la data de 03.04.2013, sub nr._, reclamanta S. I. E. a chemat în judecată pe pârâtul A. D., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligat pârâtul să-i restituie de urgență autoturismul proprietatea sa, marca BMW, tipul 3181, număr de înmatriculare WBABH31050 EH_, an de fabricație 1995, de culoare negru, înmatriculat în circulație sub nr._, să se dispună indisponibilizarea autoturismului menționat și obligarea pârâtului la cheltuieli de judecată.
In motivare, reclamanta a arătat că este proprietara autoturismului menționat, după cum rezultă din contractul de vânzare cumpărare încheiat la data de 27.12.2012, și a dat spre folosință fiicei sale, S. G. S., autoturismul în cauză, însă fără nici un drept pârâtul i-a reținut acesteia autoturismul respectiv, refuzând să-1 restituie.
A mai precizat reclamanta faptul că pârâtul folosește abuziv autoturismul, deteriorându-1, uzându-1, astfel că i se impune prezenta cerere.
În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea pe disp.art.996 și urm. C.pr.civ. și art.451 și urm. C.pr.civ.
În dovedire, reclamanta a atașat, în copie, contractul de vânzare cumpărare pentru un vehicul folosit încheiat la data de 27.12.2012 (fila 3).
Urmarea adresei instanței, la data de 10.04.2013, prin serviciul registratură al instanței reclamanta S. I. E. a înaintat o precizare, prin care a arătat că i se impune promovarea cererii de ordonanță președințială întrucât pârâtul folosește abuziv automobilul reținut fără drept. avariindu-1, deteriorându-1, fiind astfel necesară atât restituirea de urgență, cât și indisponibilizarea pentru prevenirea unei pagube iminente pe care pârâtul i-ar produce-o în acest mod, orice întârziere ducând la păgubirea sa, care nu s-ar putea repara, pârâtul neavând bunuri materiale în acest sens.
A arătat că temeiul de drept al cererii îl reprezintă disp. art.996 și urm. din C.pr.civ. A mai arătat reclamanta că solicită audierea martorului Ș. A., domiciliat în ..
Au fost atașate precizării, chitanțele nr.7764/10.04.2013 și nr.7765/10.04.2013 privind achitarea taxei de timbru de 91 lei și a timbrului judiciar de 2 lei, în copie, cartea sa de identitate, procura judiciară autentificată sub nr.1227/03.04.2013 de BNP Asociați N. N. și C. N., adresa nr._/21.12.2012 emisă de Primăria Otopeni, cartea de identitate a vehiculului cu nr. de înmatriculare_, contractul de vânzare - cumpărare pentru un vehicul folosit datat 07.03.2012, contractul de vânzare - cumpărare pentru un vehicul folosit datat 27.12.2012, două planșe foto (filele 7-15 dosarul cauzei).
Pentru primul termen de judecată, prin serviciul registratură al instanței, pârâtul A. D. a depus la dosar întâmpinare (filele 22-23), prin care a solicitat, în principal, anularea cererii formulate, sau, în subsidiar, respingerea acțiunii formulate pe cale de ordonanță președințială ca inadmisibilă sau neîntemeiată.
A arătat pârâtul că, în primul rând, sub aspectul competenței teritoriale, arată că înțelege să invoce, în temeiul dispozițiilor art. 107 C.pr.civ., excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Tg-Cărbunești, în sensul că, potrivit dispozițiilor legale citate mai sus, competența pentru judecarea cererii ce constituie obiectul acestei cauze este instanța de la domiciliul pârâtului, ori, după cum a indicat și reclamanta în acțiune, domiciliul pârâtului se află în orașul Otopeni, care este arondat administrativ Judecătoriei B., astfel încât competentă să judece această cauză este instanța de la domiciliul pârâtului, respectiv Judecătoria B., solicitând admiterea excepției, declinarea acestei cauze spre competentă soluționare către Judecătoria B..
A mai susținut pârâtul că instanța de judecată urmează să parcurgă procedura regularizării în privința cererii de chemare în judecată, prin prisma dispozițiilor art.200 C.p.civ., raportat la dispozițiile art. 194-197 C.p.civ., întrucât din conținutul cererii formulate de reclamantă lipsesc date esențiale a căror absență, în lipsa unei conduite de completare a acestora, determină anularea cererii de chemare în judecată, elementele care lipsesc din cuprinsul cererii de chemare în judecată fiind codul numeric personal al pârâtului, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea, precum și arătarea dovezilor pe care se întemeiază cererea formulată.
In continuarea motivării, a arătat pârâtul că se impune respingerea cererii de ordonanță președințială formulată, fie ca inadmisibilă, fie ca neîntemeiată, motivat de faptul că pentru admiterea unei cereri de ordonanță președințială trebuie întrunite patru condiții.
Prima condiție se referă la aparența de drept, sub acest aspect arătându-se că actul de vânzare-cumpărare încheiat între mamă și fiică este unul simulat, pentru a evita ca S. G. să poată fi executată de către unitatea bancară la care era debitoare, iar cu privire la bunul în litigiu pârâtul a adus mai multe îmbunătățiri, l-a tunat, astfel încât situația este mai complexă și implică administrarea de probatorii cu martori și expertiză imobiliară pentru a se stabili îmbunătățirile pe care le-a adus acestui autoturism. În această situație, pârâtul achiziționând acest autoturism autoturism în perioada în care s-a aflat în concubinaj cu fiica pârâtei, aparența de drept nu se poate stabili m favoarea reclamantei, fapt care determină respingerea acțiunii ca inadmisibilă.
A doua condiție privește situația ca măsura să fie una provizorie; nici din acest punct de vedere cerințele nu sunt îndeplinite, întrucât măsura solicitată de către reclamantă este una definitivă, respectiv restituirea autoturismului, care nu comportă o situație temporară ci, prin natura sa, este o măsură definitivă care implică predarea efectivă a bunului, măsura având caracter ireversibil.
A treia condiție privește caracterul urgent al măsurii, care nu este îndeplinit, după cum urmează: nu este incidență nici una dintre ipotezele legale, respectiv în situația păstrării unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar mai putea repara sau pentru înlăturarea piedicilor unei executări, urgență care să persiste pe tot parcursul judecății, astfel încât nici această condiție cerută de lege nu este îndeplinită.
Cea de-a patra condiție nu este îndeplinită, de asemenea, în sensul că, potrivit dispozițiilor art.996 alin.l teza 5 C.pr.civ., pe această cale a ordonanței președințiale nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond, ori, acțiunea pe care a formulat-o reclamanta este o veritabilă acțiune în revendicare mobiliară, formulată mascat sub aspectul unei cereri pe calea ordonanței președințiale, astfel încât o astfel de cerere care prejudecă fondul cauzei nu poate fi primită, fiind, de asemenea, inadmisibilă. Prevederea legală citată anterior exclude din domeniul de aplicare al acestei proceduri cererile de luare a unor măsuri care presupun realizarea definitivă a fondului dreptului.
In plus, în privința cererii referitoare la indisponibilizarea bunului, nu s-au făcut motivări în fapt sau în drept, pentru ca pârâtul să poată formula apărări în funcție de susținerile de fapt și apărările în drept, pe textul de lege al reclamantei, astfel încât această cerere nu poate fi primită de plano.
A mai învederat pârâtul, sub aspectul fondului pretențiilor reclamantei, că a trăit în relații de concubinaj cu fiica pârâtei, respectiv cu numita S. G., locuind cu aceasta în orașul Otopeni din anul 2011, pentru ca în anul 2012 trebuia să se mute împreună în București, iar împreună au deținut două autovehicule, respectiv un autoturism BMW și un autoturism Peugeot, convenind ca pârâtul să folosească primul autoturism, iar reclamanta pe cel de-al doilea, întrucât primul era mai puternic și tunat, astfel încât îi crea dificultăți de manevrare reclamantei. A mai arătat pârâtul că în fapt s-au despărțit la începutul lunii februarie 2013 și S. G. a rămas în posesia autoturismului Peugeot, iar pârâtul în posesia autoturismului MBW, urmând să se întâlnească și să soluționeze problema ieșirii din indiviziune, ca urmare a împărțirii bunurilor realizate în perioada concubinajului, inclusiv cele două autoturisme, fapt nerealizat până în prezent.
In drept, pârâtul și-a întemeiat întâmpinarea pe disp.art.205 și urm. C.pr.civ.
Prin sentinta civila nr. 1268/2013 pronunțată la data de 23 Aprilie 2013 Judecătoria Târgu Cărbunești a admis excepția necompetenței teritoriale invocată de pârâtul A. D. prin întâmpinarea înaintată pentru primul termen de judecată, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei B..
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 13.05.2013 sub nr._ .
La data de 18.06.2013, reclamanta S. E. a depus la dosar cerere precizatoare prin care înțelege să transforme cererea de ordonanță președințială într-o cerere de drept comun, respectiv acțiune în revendicare mobiliară prin care solicită admiterea acțiunii; obligarea paratului la restituirea autoturismului marca BMW cu nr. de înmatriculare_, proprietatea sa; obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecată.
A solicitat proba cu înscrisuri și proba testimonială și proba cu interogatoriul pârâtului.
In drept, art. 563 și urm Cod civil, art. 1000 C.p.c.
La data de 18.06.2013, paratul a depus întâmpinare prin care solicită în principal anularea cererii formulate de reclamantă sau, în subsidiar, respingerea acțiunii ca inadmisibilă si/sau neîntemeiată.
Prin sentinta civila 1868/20.05/2014 Judecatoria B. a admis actiunea formulata si a obliga pe parat la restituirea autoturismului marca BMW, cu număr de înmatriculare_
Impotriva aceste hotarari a formulat apel paratul, solicitand schimbarea sentintei apelate in sensul respingerii actiunii
A aratat in esenta apelantul ca hotararea instantei de fond se bezeaza pe considerente inexacte, insuficient argumentate, instanta incalcand prin motivarea lacunara dispozitiile art. 261 pct. 5 C.pr.civ
Separat de istoricul relatiei de convietuire libera avuta cu fiica intimatei apelantul arata ca in ce priveste criticile punctuale pe care intelege sa le aduca sentintei apelate sunt urmatoarele:
- Sentinta civila apelata a fost pronuntata de alt judecator decat cel desemnat si repartizat aleatoriu si care a efectuat cercetarea jduecatoreasca si a administrat probele
- Este vadita lipsa de rol activ a judecatorului care nu a reusit sa patrunda intelesul si interesul apararii, nu s-a pronuntat pe probele propuse de aceasta si nu a staruit in aflarea adevarului
- instanta a confundat voit aparanta dreptului de proprietate abstracta invocata de reclamanta cu dreptul subiectiv si intrinsec care ar trebui sa anime un adevarat proprietar
- instanta de fond nu a descifrat adevaratele raporturi juridice reale, circumstantele premergatoare litigiului, existente intre parti, s-a bazat exclusiv pe aparente si prezumtii
Arata ca slutia pronuntata este nelegala prin insuficienta argumentativa si analiza extinsa a fiecarei probe, marginindu-se la preluarea sustinerilor pro causa ale reclamantei
Intimata reclamanta a depus intampinare prin care a solicitat respingerea apelului
Deliberand asupra apelului formulat, prin prisma materialului probator administrat dar si prin raportare la dispozitiile art. 467 si urm. C.pr.civ tribunalul retine in fapt urmatoarele:
In fapt intimata reclamanta S. E. a cumparat de la numita S. G. S. auto marca BMW, tipul 3181, numar de inmatriculare BH-09_NXF, astfel cum rezulta din contractul de vanzare-cumparare din data de 27.12.2012 (fila 3 dosar fond)
Reclamanta a dat spre folosinta gratuita fiincei sale, S. G. S., acest autoturism, incheind in acest sens un contract de comodat.
La randul sau, S. G. silvia a cumparat acest autovehicul de la B. D. M. prin contractul de vanzare-cumparare din 7.03.2012 (fila 13 dosar fond).
Autovehiculul apare ca fiind inmatriculat pentru prima data in Romania pe numele dnei B. D. M. (fila 78 dosar fond) la 16.03.2009.
In mod corect a retinut instanta de fond ca acțiunea în revendicare, având ca temei juridic art. 555 alin. l C.civ., este o acțiune reală, reprezentând modalitatea specifică de apărare a dreptului de proprietate prin care proprietarul, care a pierdut posesia bunului său, cere restituirea acelui bun de la posesorul neproprietar, în acest sens, conform art. 563 C.civ., proprietarul unui bun are dreptul de a-1 revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deține fără drept, având totodată dreptul la despăgubiri, dacă este cazul.
Tribunalul retine, totodata, ca în cauza de față reclamanta a făcut dovada dreptului său de proprietate dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare pentru vehicul folosit, încheiat la 27.12.2012, între S. G. S., în calitate de vânzător și S. E., în calitate de cumpărător, iar pârâtul nu a invocat în favoarea sa existența vreunui titlu opozabil reclamantei prin care să dovedească netemeinicia acțiunii în revendicare.
Față de suținerile pârâtului cum că el personal a negociat și a încheiat un contract de schimb cu numitul Ițu A., care achiziționase automobilul de la B. D. M., fără a mai încheia contract de vânzare -cumpărare, instanța constată că aceste susțineri contravin înscrisurilor aflate la dosar din care reiese că S. G. S. a achiziționat autoturismul marca BMW de la B. D. M. prin contractul de vânzare-cumpărare din data de 07.03.2012.
Pentru a demonstra o situație contrară aceleia care reiese din actele încheiate între părți și aflate la dosar, apelantul are, asa cum in mod corect a retinut instanta de fond, la îndemână o . instrumente juridice, precum acțiuni în anulare, acțiuni în simulație, neputându-se apăra prin sustineri de netura celor invocate in prezenta cauza.
Nici declaratia notariala data de G. N. A. (fila 8 dosar) nu este de natura sa conduca la concluzia ca in patrimoniul apelantului s-ar fi nascut vreun drept de proprietate cu privire la masina in discutie, cata vreme declarantul arata ca a dat „spre folosinta” lui A. D. acest autoturism.
In ce priveste declaratia olografa data de B. D. M. (fila 9 dosar) la 11.10.2013 tribunalul retine ca in cuprinsul acesteia se specifica faptul ca aceasta nu o cunoaste pe S. G. S. insa din contractul de vanzare-cumparare anexat la fila 34 dosar rezulta ca acesta a fost incheiat intre dna B. (B.) D. M. si S. G. S., care a si procedat la inscrierea masinii in evidentele fiscale la 7.03.2012 (fila 36 dosar)
Nu mai putin, tribunalul retine ca aceste inscrisuri nu sunt de natura sa faca dovada vreunui drept de proprietate al apelantului asupra masinii in discutie, ci doar, eventual, sa lamureasca circulatia juridica a acestuia pana la momentul cumpararii sale de catre intimata.
Raportat la apărările pârâtului în sensul că la data achiziționării automobilului exista o relație de concubinaj exista o relație de concubinaj între el și S. G. S., Tribunalul urmează să le respingă având în vedere că, asa cum in mod corect a retinut instanta de fond, relațiile de concubinaj nu au consecințe juridice în privința actelor juridice încheiate de concubini cu terțe persoane, comparativ cu relațiile de căsătorie pentru care legea recunoaște prezumția de devălmășie.
Coproprietatea pe cote-părți poate fi dovedită numai printr-un act juridic încheiat de coproprietari în care este individualizată cota-parte a fiecăruia, astfel încât în condițiile în care o persoană participă la achiziționarea unui bun cu o anumită sumă de bani, aceasta dobândește doar un drept de creanță împotriva celeilalte persoane care a încheiat actul.
In ce priveste critica referitoare la faptul ca hotararea a fost pronuntata de un alt judecator decat acela care a efectuat cercetarea judecatoreasca tribunalul retine ca si aceasta este nefondata.
Astfel, tribunalul retine ca la momentul inregistrarii sale pe rolul Judecatoriei B. dosarul a fost repartizat spre solutionare completului C7 civ, conform mentiunilor inscrise pe coperta.
Cu toate acestea, din analiza procesului verbal nr. 33/13.05.2014 (fila 119 dosar) tribunalul retine ca pentru termenul din 13.05.2014, in locul dnei judecator I. E. M., aflata in concediu medical, a intrat dna judecator Ghihanis A., conform planificarii de permanenta aprobata prin Hotararea Colegiului de Conducere al instantei nr. 13/9.05.2014 (fila 120 dosar), dezbaterile asupra fondului cauzei urmand in fata dnei judecator Ghihanis, care a si pronuntat hotararea in cauza.
In ce priveste criticile referitoare la lipsa de rol activ a instantei si la insuficienta argumentare a hotararii pronuntate tribunalul retine ca nici aceste critici nu pot fi primite.
Astfel, din analiza hotararii apelate rezulta ca instanta de fond a sintetizat si apreciat in mod corect situatia de fapt expusa, a analizat coerent si c0mplet sustinerile partilor si a facut o corecta aplicare a dispozitiilor legale incidente la situatia de fapt retinuta, apelul dovadindu-se de aceea ca nefundat si urmand a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge apelul privind pe apelant A. D. cu dom in Otopeni, . și pe intimat S. I. E. cu dom in com. Săulești, .
Definitiva
Pronunțată în ședința publică de la 16 Februarie 2015
Președinte, A. M. C. | Judecător, G. N. | |
Grefier, M. P. |
A.C. 23 Februarie 2015
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 574/2015. Tribunalul ILFOV | Fond funciar. Decizia nr. 288/2015. Tribunalul ILFOV → |
|---|
