Succesiune. Decizia nr. 2519/2014. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2519/2014 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 10-11-2014 în dosarul nr. 2519/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL I.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 2519 R
Ședința publică de la 10 Noiembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. D.
Judecător N. P. G.
Judecător E. V.
Grefier O. S.
Pe rol judecarea cererii de revizuire formulată de revizuentul A. M. împotriva deciziei civile nr.980R pronunțată de Tribunalul I. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul A. D., având ca obiect succesiune.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 27.10.2014 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta când tribunalul având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la 03.11.2014 și apoi astăzi 10.11.2014 când a decis următoarele:
TRIBUNALUL
Asupra cererii de revizuire de față constată următoarele:
Prin decizia civilă nr. 980R din 18.06.2013 Tribunalul I. a respins recursului formulat de recurentul A. M. împotriva sentinței civile nr. 2348 din 22.05.2012 pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosar nr._ .
Pentru a pronunța această decizie Tribunalul I. a reținut următoarele: Potrivit art. 19 din Decretul nr. 167/1958, „ instanța judecătorească sau organul arbitral poate, în cazul în care constată ca fiind temeinic justificate cauzele pentru care termenul de prescripție a fost depășit, să dispună chiar din oficiu judecarea sau rezolvarea acțiunii, ori să încuviințeze executarea silită. Cererea de repunere în termen va putea fi făcută numai în termen de o lună de la încetarea cauzelor care justifică depășirea termenului de prescripție”.
Aceste dispoziții legale sunt aplicabile și cu privire la termenul de prescripție a dreptului de opțiune succesorală de 6 luni, stabilit de art. 700 alin. 1 din Codul civil.
În doctrină și practica judiciară, noțiunea de „cauze temeinic justificate” a fost explicată prin acele împrejurări care nu pot fi imputate unei culpe a titularului dreptului de opțiune, dar care nu întrunesc nici caracterele forței majore. Se au în vedere cazuri fortuite, împrejurări neimputabile succesibilului, dar care nu sunt totuși împiedicări absolute, ca cele reprezentând forța majoră.
În speță, din probele administrate, tribunalul a apreciat ca și prima instanță că recurentul nu a dovedit cauze temeinic justificate de neexercitarea a dreptului de opțiune succesorală prin retransmitere, în termenul legal, pentru succesiunea bunicului său, ca urmare a decesului tatălui său. Tribunalul a suplinit motivarea primei instanțe, reținând în primul rând că decesul tatălui său, A. T., a fost constatat oficial la data de 11.12.1995, prin emiterea actului de deces nr. 5843 de către Primăria sector 2 București, astfel cum reiese din certificatul de deces eliberat la data de 08.09.2010.
În consecință, a înlăturat susținerea recurentului, privind constatarea decesului tatălui său la data de 08.09.2010, în condițiile în care actul de deces a fost emis încă din anul 1995, data decesului fiind 15.11.1995.Argumentul recurentului privind identificarea tatălui său, la solicitarea organelor de poliție, în luna septembrie 2010, nu a fost dovedit prin nici un înscris depus la dosar.
Mai observă tribunalul că la data de 03.06.2002, recurentul avea în vedere posibilitatea decesului tatălui său, aspect ce reiese din cererea adresată notarului public D. G., astfel încât putea efectua toate demersurile necesare pentru identificarea datei decesului, prin cereri adresate instituțiilor publice, inclusiv Primăriei sector 2 București, care, astfel cum s-a arătat mai sus, a constatat decesul la data de 11.12.1995, eliberând actul de deces nr. 5843.
De asemenea, la data de 14.07.2010, anterior lunii septembrie 2010, când recurentul invocă faptul că s-a procedat la identificarea tatălui său, Consiliul județean I. comunică BNP M. D. A. că tatăl reclamantului figurează ca decedat din 15.11.1995. Acest înscris este reținut de tribunal, având în vedere că a fost depus de reclamant și conduce la concluzia că, prin minime diligențe, reclamantul putea lua cunoștință de decesul tatălui său, anterior lunii septembrie 2010, așa cum invocă.
În raport de cele expuse, s-a apreciat că motivele invocate de reclamant pentru repunerea în termenul de opțiune succesorală nu sunt temeinic justificate și sunt generate de culpa reclamantului, care nu a depus demersurile necesare în perioada 1995-2010 sau cel puțin în perioada 2002-2010 pentru a afla dacă tatăl său a decedat și data decesului, cu toate că instituțiile publice abilitate, Primăria sector 2, Consiliul județean I., aveau cunoștință de decesul tatălui recurentului.
Fiind neîntemeiat capătul de cerere privind repunerea în termenul de opțiune succesorală, capetele de cerere subsecvente vor urma soarta capătului de cerere principal.
Conform art. 274 alin. 1 din același act normativ, a obligat recurentul la plata sumei de 1500 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată către intimat, cheltuieli reprezentate de onorariu avocat (chitanța nr. 360/28.05.2013).
Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire recurentul A. M. Prin cererea introductiva, formulata Judecatoriei Cornetu, solicitând ca instanta de judecata sa îl repuna in termenul de acceptare a mostenirii de pe urma defunctului meu bunic - A. D., in conformitate cu art.19 din Decretul m.167/1958 coroborat cu art.700 alin 2 cod civil - aratand ca a fost impiedicat sa accepte mostenirea bunicului, deoarece nu avea cunostinta de faptul ca tatal meu - A. T. - care ar fi fost mostenitorul de drept al bunicului, a decedat in interiorul termenului de acceptare a succesiunii lui A. D. (bunicul meu).
A mai aratat ca abia in luna septembrie 2010 a efectuat identificarea cadavrului tatalui meu la sediul Politiei Sectorului 2 Bucuresti. In urma acestei identificari, la data de 8.09.2010 s-a emis Certificatul de deces al tatalui, A. T., de catre Primaria Sectorului 2 Bucuresti.
Ca urmare a respingerii cererii sale de catre instanta fondului, subsemnatul a declarat recurs la Tribunalul I., criticand sentinta civila pentru netemeinicie si nelegalitate.
Instanta de recurs, la randul sau, a respins calea de atac, motivand ca subsemnatul este in culpa, intrucat nu a depus diligentele necesare pentru a afla despre decesul tatalui meu, desi autoritatile publice detineau informatii concrete despre data la care tatal meu a decedat.
Astfel, Tribunalul I. motiveaza ca: "decesul tatalui sau, A. T., a fost constatat oficial la data de 11.12.1995, prin emiterea actului de deces nr. 5843 de catre Primaria sector 2 Bucuresti, astfel cum reiese din certificatul de deces eliberat la data de 08.09.2010. In consecinta va inlatura sustinerea recurentului, privind constatarea decesului tatalui sau la data de 08.09.2010, in conditiile in care actul de deces a fost emis inca din anul 1995, data decesului fiind 15.11.1995". Totodata, Tribunalul I. mentioneaza ca subsemnatul recurent "putea efectua toate demersurile necesare pentru identificarea datei decesului, prin cereri adresate institutiilor publice, inclusiv Primariei Sector 2 Bucuresti, care, astfel cum s-a aratat mai sus, a constatat decesul la data de 11.12.1995, eliberand actul de deces nr. 5843". Ulterior pronuntarii Deciziei civile nr. 980 R, observand motivarea acesteia si cunoscand ca la momentul identificarii cadavrului tatalui meu nu mi s-a eliberat niciun act doveditor al faptului ca subsenmatul am fost chemat pentru identificare, cat si ca la data emiterii certificatului de deces al tatalui meu - A. T. - nu mi s-au prezentat actele care au stat la baza inscrierilor facute pe certificatul de deces, a facut demersuri la Primaria Sectorului 2 Bucuresti, cat si la Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti - Sectorul 2 Politie pentru a i se furniza documente suplimentare privitoare la modul de identificare a decesului tatalui meu.
Initial, institutiile abilitate au refuzat furnizarea acestor informatii, insa ca urmare a repetatelor mele cereri, si audiente, Primaria Sectorului 2 Bucuresti a fost instiintat ca avand in vedere situatia deosebita a subsemnatului si a faptului ca a depus la dansii o copie dupa decizia civila nr. 980 R pronuntata de catre Tribunalul I., solutia gasita era inlocuirea certificatului de deces al tatalui meu cu un nou certificat de deces in care sa fie inscrise pe verso mentiunile efectuate pe marginea actului de deces. Mi s-a comunicat faptul ca un astfel de certificat de deces se emite la cerere, in cazuri exceptionale.
Astfel, la data de 16 octombrie 2013 i s-a eliberat de catre Primaria Sectorului 2 Bucuresti Certificatul de Deces . nr._ in care numele si prenumele defunctului nu sunt completate, iar pe verso certificatului de deces sunt inscrise mentiunile privitoare la constatarile decesului tatalui meu si anume: Cadavrul a fost inregistrat ca neidentificat prin inscrierea nr._/11.12.1995, conform dovezii nr 2675/VIII -1/95 din 07.12.1995 emisa de catre P. de pe langa Judecatoria Sector 2
Mentiunea identificam cadavrului tatalui meu, A. T., a fost efectuata de catre Primariea Sectorului 2 Bucuresti pe marginea actului de deces nr 5843 prin inscrierea nr._/08.09.2010, ca urmare a Comunicarii MAI O.C.P.M.B. - Sector 2 Serviciul Investigatii Criminale nr._/01.09.2010. Odata cu eliberarea noului certificat de deces, Primaria Sectorului 2 Bucuresti i-a eliberat si o copie a adresei MAI O.C.P.M.B. - Sector 2 Serviciul Investigatii Criminale nr._/01.09.2010. Din cuprinsul acestei adrese se pot foarte clar observa urmatoarele aspecte: Identificarea lui A. T. s-a efectuat de catre Serviciul Investigatii Criminale al Politiei Sectorului 2 Bucuresti la data de 1.09.2010; De la data de 15.11.1995 (data la care potrivit acestei adrese A. T. a fost ridicat din .-4) si pana la 01.09.2010 cadavrul tatalui meu a fost neidentificat; Actul de deces nr. 5843/11.12.1995 a fost emis in realitate pentru cadavru cu identitate necunoscuta, inhumat prin delegat cu actul nr._/5843/18.11.1995, fiind ridicat la data de 11.12.1995; Comunicarea nr._/01.09.2010 a O.C.P.M.B. Sector 2 - Serviciul Investigatii Criminale a fost inregistrata la Primaria Sectorului 2 Bucuresti cu nr._/07.09.2010.
A apreciat ca daca la momentul judecarii caii de atac instanta de judecata ar fi cunoscut inscrierile cuprinse in Certificatului de Deces . nr._ _ si/sau in Comunicarea nr._/01.09.2010, solutia pronuntata ar fi fost diferita, deoarece: Instanta de judecata ar fi observat ca Primaria Sectorului 2 Bucuresti nu a constatat decesul lui A. T. prin actul nr. 5843/11.12.1995 - acesta fiind emis pentru un cadavru cu identitate necunoscuta, identificarea fiind adusa la cunostinta Primariei Sectorului 2 Bucuresti la data de 07.09.2010 prin comunicarea nr._/01.09.2010 a Serviciului Investigatii Criminale; Chiar daca subsemnatul ar fi facut demersuri la Primaria Sectorului 2 Bucuresti anterior datei de 07.09.2010, ele ar fi ramas fara efect atat timp cat, pana la primirea Comunicarii nr._/01.09.2010, nici Primaria Sectorului 2 Bucuresti nu avea in evidentele sale decesul tatalui său, A. T.. A mai menționat faptul ca nu avea cum sa fac demersuri la Primaria Sectorului 2, intrucat tatal său nu a fost nascut si nu a avut domiciliul pe raza sectorului 2, subsemnatul putand in mod logic sa se adreseze numai primariei din raza teritoriala a locului de nastere si de domiciliu a tatalui său ori Directiei Generale de Evidenta Informatizata a Persoanei - demersuri pe care le-a si intreprins de-a lungul anilor, insa neprimind niciodata vreo informatie privitoare la decesul tatalui său, asa cum releva si documentele atasate dosarului cauzei;
Pe cale de consecinta nu se putea retine culpa subsemnatului pentru lipsa de diligenta in aflarea decesului tatalui său, cu atat mai mult cu cat la dosar existau dovezi privitoare la demersurile facute de subsemnatul pe langa institutiile abilitate sa imi furnizeze informatii despre tatal său demersuri care au ramas fara rezultat, in sensul ca nu i s-a comunicat faptul ca tatal său era inregistrat ca decedat.
Chiar daca excede cadrului prezentei revizuiri, a menționat că nu intelege de ce Onorata Instanta a fost convinsa de faptul ca decesul tatalui său, A. T., era cunoscut din data de 11.12.1995 si nu a cerut dovezi suplimentare de la Primaria Sectorului 2, avand in vedere ca a mentionat faptul ca abia in luna septembrie 2010 a efectuat identificarea cadavrului tatalui, iar in data de 08.09.2010 a obtinut certificatul de deces, fapte ce nu au fost contestate de catre intimatul A. D.. De altfel, intimatul nici nu avea cum sa conteste aceste fapte, intrucat s-a deplasat personal atat la sediul Primariei Sectorului 2 Biroul Decese, unde a primit informatii legate de modul in care a fost emis certificatul de deces cat si la sediul Politiei Sector 2, unde a primit informatii legate de identificarea cadavrului fratelui sau, A. T..
De asemenea, instanta de recurs nu ar fi trebuit sa acorde putere doveditoare Comunicarii transmise de Consiliul Judetean I. catre B.N.P. M. D. A. in data de 14.07.2010 atat timp cat la dosarul cauzei exista si Adresa nr._ din 10.09.2010, document ulterior datei de 14.07.2010, emis de catre Directia pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date catre acelasi notar - M. D. A. prin care se specifica faptul ca numitul A. T. figureaza fara mentiunea de deces.
Mai arată că este adevarat că luat cunostinta de comunicarea facuta B.N.P. M. D. A. la data de 14.07.2010, iar dupa luarea la cunostinta a efectuat urmatoarele demersuri pentru a elucida acest deces si a putea obtine certificatul de deces: s-a deplasat la sediul S.P.CL.E.P I. si a depus o cererea prin care a solicitat informatii cu privire la decesul tatalui. A primit ca raspuns adresa nr._/28.07.2010, prin care i se comunica faptul ca unele informatii solicitate nu sunt detinute de catre aceasta institutie, iar pentru a-mi fi furnizate informatiile detinute de catra dansii trebuie sa prezinte anumite documente; s-a deplasat din nou la sediul S.P.CL.E.P I. cu raspunsul primit, a discutat cu persoanele responsabile si i s-a comunicat faptul ca tatal a decedat pe raza sectorului 2; Dupa aceea s-a deplasat la Primaria Sector 2 Biroul Decese, unde a prezentat documentul emis de catre S.P.CE.P. I. catre B.N.P. M. D. A. si le-a comunicat faptul ca decesul a avut loc pe raza sectorului 2. Persoanele de la biroul decese au verificat si i-au comunicat faptul ca nu au emis nici un certificat de deces pe numele tatalui meu, A. T.; s-a deplasat iarasi la sediul S.P.CL.E.P I. si a depus o alta cerere prin care solicita informatii cu privire la decesul tatalui si in mod special solicita sa i se comunice nr. si data certificatului de deces si institutia care a emis certificatul de deces. A primit ca raspuns adresa nr_/24.08.2010, prin care i se comunica faptul ca "se fac demersuri cu privire la modul in care a fost operata in Registrul N. de Evidenta al Persoanelor mentiunea de deces a numitului A. T.;
(In urma acelor verificari, mentiunea de deces a numitului A. T., a fost stearsa din Registrul N. de Evidenta al Persoanelor, iar Directia Pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date a raspuns prin adresa_/10.09.2010, adresa se afla la dosarul de fond -fila 13, unei cereri facuta in luna iulie 2010 de catre B.N.P. M. D. A., ca: " A. T., fiul lui D. si P., nascut la data de 25.07.1950 in ., titulat al B.I. . nr._, eliberat la data de 15.04.1988 de politia Otopeni si are atribuit CNP_, fara mentiunea de deces". Ulterior, mentiunea de deces a numitului A. T. a fost refacuta la data de 10.11.2010 de catre S.P.C.L.E.P Jilava, notificata de catre Primaria Sectorului 2 dupa ce a emis Certificatul de Deces, in urma identificarii cadavru lui de catre mine la sediul Politiei Sector 2. Primaria Sector 2 a notificat prin Adresa nr._/09.09.2010 si Primara Comunei Copaceni, localitatea de nastere, cu privire la decesul numitului A. T.).
A mai învederat că dupa efectuarea acestor demersuri, fiind in imposibilitatea de a obtine un certificat de deces pe numele tatalui, s-a deplasat la Institutul de Medicina Legala M. Minovici, unde la arhiva s-a gasit dosarul unui cadavru cu identitate necunoscuta, decedat la data de 15.11.1995 in .-4, .. Era singurul deces cu identitatea cadavrului necunoscuta din acea zi si se afla pe raza sectorului 2. In baza documentelor de la dosar, persoana de la IM.L. a luat legatura cu o persoana de la Politia Sector 2 care a spus ca verifica si ca revine cu un telefon in 10-15 minute. A revenit cu telefon si a confirmat faptul ca era vorba despre tatal său, A. T., fiul lui D. si P., nascut la data de 25.07.1950 in . a fost identificat prin AFIS (dupa amprente) in ianuarie 1996. Persoana de la Politia Sector 2 i-a spus ca este o problema la Primaria Sector 2 si i-a comunicat faptul ca trebuie sa mergă acolo sa le transmit urmatoarele: nr. act_/5843/18.11.1995, ridicat pentru inhumare la data de 11.12.1995 si sa roage persoanele de acolo sa verifice si sa ii emita certificatul de deces;
A învederat că față de cele arătate consideră ca toate condițiile cumulative prevăzute de art.322 pct.5 c.pr.civ. sunt îndeplinite după cum urmează certificatul de deces . nr._ din 16.10.2013 nu a mai fost prezentat instanțelor de judecată pentru simplul motiv că inițial se emisese un certificat de deces normal – certificat de deces . nr._/08.09.2010 și adresa MAI DGPMB Sector 2 Serviciul de Investigații Criminale nr._/01.09.2010.
A solicitat admiterea cererii de revizuire, cu consecința schimbării în tot a hotărârii atacate în sensul pronunțării unei hotărâri legale și temeinice de admitere a acțiunii introductive.
În drept a invocat dispozițiile art.82, 274, 322 pct.5 Cod procedură civilă.
La data de 27.10.2014 intimatul A. D. a formulat întâmpinare solicitând respingerea cererii de revizuire pentru următoarele considerente: prin cererea de chemare in judecata reclamantul A. M. a solicitat instantei de fond, respectiv Judecatoria Cornetu,sa dispuna: Primul capat de cerere-repunerea in termenul de acceptare a mostenirii de pe urma defunctului A. D. invocand ca temei de drept prevederile art 19 alin 2 din decretul 167/1958 coroborat cu art 700 alin 2 Cod Civil
F. de aceasta imprejurare a învederat faptul ca A. D. bunicul reclamantului) a decedat la data de 16.07.1995, asa cum rezulta din certificatul de deces nr 143 eliberat la 17. 07.1995 cu ultim domiciliu in comuna 1Decembrie, .. Respectandu-se atat procedura de citare cat si prevederile legale in materie de succesiune, s-a constatat ca mostenitori ai defunctului A. D. sunt: A. P. in calitate de sotie supravietuitoare si A. D. in calitate de fiu al defunctului, fiind strain de succesiune prin neacceptare A. T. in conformitate cu prevederile art 700 cod civil. Potrivit art.18 din decretul 167/1958, invocat de catre reclamant, repunerea in termen poate fi admisa daca instanta constata cauzele de depasire a termenului de presciptie ca fiind temeinic justificate. Prin cauze temeinic justificate nu trebuie sa se inteleaga cauze de forta majora pentru ca in acest caz opereaza dupa cum am vazut suspendarea de drept a cursului prescriptiei. Astfel necunoasterea mortii defunctului nu constituie cauiza de repunere in termen decat daca a fost ascunsa succesibilului cu rea credinta.
A mai solicitat să se rețină ca "impiedicarea" reclamantului si a tatalui sau A. T.- in viata la data decesului lui A. D.) de a accepta succesiunea de pe urma defunctului A. D. se datoreaza propriei culpe, carora li se poate imputa lipsa de comunicare cu ruda lor fireasca o foarte lunga perioada de timp.
Lipsa oricarei comunicari in mod nemijlocit, prin vizite, sau absenta oricarui alt mijloc de comunicare intre reclamant si defunct atât bunicul sau - A. D.- cat si cu defunctul tata A. T.) nu poate constitui un motiv justificat pentru depasirea termenului de prescriptie a dreptului la optiune succesorala, cu atat mai mult cu cat decesul nu s-a produs ., faptul decesului nu a fost ascuns cu rea credinta de catre succesibili, ci era la indemana tatalui reclamantului A. T.) cat si a reclamantului de a se interesa de ruda lor.
A învederat si publicatiile repetate in ziare prin care era citat A. T. in vederea prezentarii la notariat pentru dezhaterea succesiunii de pe urma defunctului A. D..
A solicitat să se rețină in acest sens si cererea formulata de reclamantul A. M. la notarul ce a emis certificatul de mostenitor nr 317, cerere inregistrata sub nr 216 la data de 03.06.2002, de unde rezulta faptul ca la acea data avea cunostiinta de decesul bunicului sau, solicitand si o copie dupa dosarul succesoral nr 323/1998
Astfel cunoscand aceste aspecte reclamantul avea la dispozitie toate datele pentru a face diligente in clarificarea situatiei, fiind si interesat in acest sens:
Totusi din anul 2002 si pana in anul 2010 nu a facut nici un demers. Analizand actele si lucrarile dosarului privind acest capat de cerere instanta s-a pronuntat la 13.03.2012 respingand cererea de repunere in termenul de acceptare a succesiunii de pe urma defunctului A. D. decedat la 16.07.1995.
Potrivit art 9 din Decretul 167/ 1958, repunerea in termenul de acceptare poate fi admisa daca se constata temeinic justificate, cauzele de depasire atermenului de prcscriptie, si daca dse face in termen de o luna de la incetarea acestor cauze.
Astfel asa cum reise din inscrisurile dosarului revizuientul nu face dovada a unor cauze temeinic justificate . Prin aceasta lege intelegand cauze de forta majora. Ori, sustinerile revizuientului ca nu a cunoscut data decesului tatalui sau, sau ca nu era in posesia certificatului de deces nu este un motiv prevazut de lege pentru repunerea in termenul de acceptare. Practic nu face dovada pertinenta si concludenta a impiedicarii sale de a accepata succesiunea defunctului.
Mai mult decat atat prin faptul ca a formulat o cerere catre BNP D. G. se constata ca avea cunostiinta de decesul bunicului sau si de neacceptarea succesiunii de catre A. T. Legal citat. Necunoașterea morții lui de cuius înlătură semnificația acceptării tacite a moștenirii acestuia pentru orice act sau fapt săvârșit de către recurentul- reclamant sau autorul său, în intervalul cuprins între data morții și cea a aflării despre eveniment, întrucât în mod evident acestora le lipsește intenția de a accepta succesiunea venită din partea celor ce le-au săvârșit: Una din condițiile cerute de art. 689 din Codul civil, pentru calificarea unui act sau fapt ca valorând acceptare tacită a moștenirii, este voința, intenția succesibilului de a accepta moștenirea. F. de aceasta imprejurare a solicitat să se rețină ca împiedicarea reclamantului și a tatălui său - în viață la data decesului lui A. D. de a accepta succesiunea acestuia se datorează propriei culpe, cărora li se poate imputa lipsa de comunicare cu ruda lor firească o foarte lungă perioadă de timp.Astfel, lipsa oricărei comunicări în mod nemijlocit. prin vizite, sau absenta oricărui alt mijloc de comunicare între reclamant și defunct nu poate constitui un motiv justificat pentru depășirea termenului de prescripție a dreptului la opțiune succesorală, cu atât mai mult cu cât acel deces nu s-a produs într-o țară străină, faptul decesului nu a fost ascuns cu rea-credință de către alți succesibili ci era la îndemâna tatălui reclamantului (in prezent decedat), cât și a reclamantului de a se interesa de ruda lor. Mai mult decat atat reclamantul declara si se consemneaza în incheierea de sedinta ca nu a facut nici un act de acceptare, fie si tacita, a mostenirii de pe urma defunctului A. D.(bunicul sau). Certificatul de deces al defunctului A. T. nu poate fi considerat un inscris nou, si nu poate invoca vreo imprejurare care sa ateste imposibilitatea de al prezenta atat la instanta de fond cat si la instanta de recurs.
Hotararea judecătoreasca pronuntata de Judecatoria Cometu, respectiv Sentinta civila nr 22.05.2012 a fost atacata cu recurs de catre revizuient. instanta de fond, 2384 din data de instanta de recurs in mod corect s-a pronuntat asupra cererii de recurs prin decizia civila nr. 980 R .
Analizând decizia atacată raportat la cererea de revizuire tribunalul constată următoarele:
Potrivit art. 322 pct. 5 cod proc civ revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-a desființat sau s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere.
În susținerea cererii de revizuire revizuentul recurent a depus și adresa MAI DGPMB Sector 2 SIC nr._/01.09.2010 înscrisuri care nu îndeplinesc condițiile enunțate mai sus.
Primul înscris - certificatul de deces . nr._/16.10.2013 – în forma și cu mențiunile existente în cuprinsul său nu exista la data pronunțării deciziei a cărei revizuire se solicită. Chiar interpretând extensiv condiția preexistenței înscrisului ( prin raportare la situația de fapt și la certificatul de deces emis anterior ) tribunalul reține că înscrisul nu îndeplinește cea de-a doua condiție, respectiv imposibilitatea obiectivă de prezentare.
Referitor la adresa MAI DGPMB Sector 2 SIC nr._/01.09.2010 constată că aceasta exista la data pronunțării hotărârii însă nu s-a dovedit faptul că înscrisul nu a putut fi putut fi înfățișat în procesul în care a fost pronunțată hotărârea a cărei revizuire se cere, fie dintr-o împrejurare mai presus de voința părții, fie pentru că a fost reținut de partea adversă.
Tribunalul constată că înscrisul ( emanând de la MAI DGPMB Sector 2 SIC nr._/01.09.2010 ) putea fi obținut oricând de către revizuentul recurent, putând fi depus chiar în fața primei instanțe. Totodată reține că, prin chiar cererea de revizuire, revizuentul a recunoscut faptul că efectuat demersuri în vederea obținerii documentelor ulterior pronunțării deciziei civile nr. 980R pronunțată de Tribunalul I. în dosarul nr._ în considerarea celor menționate în aceasta. Așadar apreciază că revizuentul nu își poate invoca propria culpă în administrarea probelor de care a înțeles să se folosească în susținerea acțiunii și în conducerea procesului având ca obiect anularea certificatului de moștenitor și repunerea în termenul de acceptare a succesiunii.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 322 C. proc. civ., tribunalul urmează a respinge cererea ca nefondată.
Văzând dispozițiile art. 274 cod proc civ va obliga revizuientul să plătească intimatului suma de 1500 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul A. M. împotriva deciziei civile nr.980R pronunțată de Tribunalul I. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul A. D., ca nefondată.
Obligă revizuientul să plătească intimatului suma de 1500 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10.11.2014.
Președinte, C. D. | Judecător, N. P. G. | Judecător, E. V. |
Grefier, O. S. |
Red.jud. recurs L. C.
Red.jud.CD/
O.S. 29 Decembrie 2014
| ← Anulare act. Hotărâre din 11-11-2014, Tribunalul ILFOV | Fond funciar. Decizia nr. 2591/2014. Tribunalul ILFOV → |
|---|
