Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 10/2016. Tribunalul ALBA

Tribunalul ALBA - Sentințe și decizii de contencios administrativ și fiscal / 2016

Decizia nr. 10/2016 pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 14-01-2016 în dosarul nr. 10/2016

ROMÂNIA

TRIBUNALUL A.

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C. ADMINISTRATIV, FISCAL ȘI DE INSOLVENȚĂ

Dosar nr._

DECIZIA NR. 10/A/2016

Ședința publică din 14 ianuarie 2016

Completul compus din:

PREȘEDINTE: A. C. P. – președintele secției

Judecător: D. C.

Grefier: E. B.

Pe rol se află apelul principal declarat de petenta C. NAȚIONALĂ A CUPRULUI, AURULUI ȘI FIERULUI MINVEST SA și apelul incident declarat de intimata G. NAȚIONALĂ DE MEDIU – COMISARIATUL GENERAL împotriva sentinței civile nr. 1094/2015, pronunțată de Judecătoria A. I. în dosarul nr._ /2015, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție . nr._.

La apelul nominal făcut în ședința publică în ședință publică, la prima strigare a cauzei, în ordinea listei de ședință, se prezintă în instanță consilier juridic M. C. pentru intimata apelantă G. NAȚIONALA DE MEDIU- COMISARIATUL JUDEȚEAN A., lipsind petenta apelantă C. NAȚIONALĂ A CUPRULUI, AURULUI ȘI FIERULUI MINVEST SA D.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:

În temeiul art. 131 Noul Cod de procedură civilă, raportat la art. 34 alin. 2 OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, tribunalul constată că este competent general, material și teritorial să soluționeze apelurile de față.

Tribunalul constată că petenta apelantă C. NAȚIONALĂ A CUPRULUI, AURULUI ȘI FIERULUI MINVEST SA nu s-a conformat dispozițiilor instanței în sensul de a timbra apelul cu taxa de timbru în sumă de 20 lei, motiv pentru care instanța invocă din oficiu excepția netimbrării apelului principal. În consecință, instanța acordă cuvântul asupra excepției netimbrării și efectele acestei excepții raportat la apelul incident formulat de către G. NAȚIONALĂ DE MEDIU – COMISARIATUL GENERAL.

În ipoteza în care până la închiderea Serviciului Registratură se va depune dovada achitării taxei judiciare de timbru, instanța se va pronunța pe fondul cauzei.Ca atare, instanța acordă cuvântul asupra excepției netimbrării, efectele acestei excepții raportat la apelul incident și pe fondul cauzei față de ambele apeluri.

Reprezentanta apelantei intimate G. NAȚIONALĂ DE MEDIU – COMISARIATUL GENERAL solicită în principal anularea apelului principal ca netimbrat și dacă se va pronunța o astfel de soluție, în baza art.472 alin. 2 Cod procedură civilă,apelul incident rămâne fără efect. În ipoteza în care se depune dovada achitării taxei judiciare de timbru, raportat la apelul principal formulat în cauză solicită respingerea apelului pentru motivele invocate pe larg în întâmpinare.

În ce privește apelul incident, solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței instanței de fond, cu consecința menținerii în întregime ca legal și temeinic procesul verbal de sancționare a contravenției, pentru motivele invocate pe larg în cuprinsul apelului.

Instanța reține apelul principal spre soluționare pe excepția netimbrării, efectele acestei excepții raportat la apelul incident. În cazul în care se va depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru instanța se va pronunța pe fondul cauzei față de ambele apeluri .

După închiderea dezbaterilor prezentei cauze, dar în timpul ședinței de judecată, la ora 12:50, se prezintă consilier juridic curtean A. M. pentru petenta apelantă C. NAȚIONALĂ A CUPRULUI, AURULUI ȘI FIERULUI MINVEST SA, care solicită redeschiderea dezbaterilor.

Reprezentanta petentei apelante C. NAȚIONALĂ A CUPRULUI, AURULUI ȘI FIERULUI MINVEST SA este încunoștințată cu privire la mersul dezbaterilor.

Reprezentanta petentei apelante C. NAȚIONALĂ A CUPRULUI, AURULUI ȘI FIERULUI MINVEST SA depune la dosar delegație de reprezentare și dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei.

Având în vedere că la a doua strigare a cauzei nu mai este prezentă în instanță reprezentanta intimatei apelante G. NAȚIONALA DE MEDIU - COMISARIATUL JUDEȚEAN A., pentru a nu se încălca principul contradictorialității, instanța nu va mai acorda cuvântul reprezentantei petentei apelante, cauza va rămâne în pronunțare pe fond, petenta apelantă având posibilitatea de a depune la dosar concluzii scrise până la ora 13.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului de față.

Constată că prin sentința civilă nr. 1094/2015, pronunțată de Judecătoria A. I. în dosarul nr._ /2015, s-a admis în parte plângerea formulată de C. Națională a Cuprului, Aurului și Fierului Minvest SA, în contradictoriu cu intimata G. Națională de Mediu – Comisariatul General. S-a dispus reducerea sancțiuni amenzii contravenționale aplicată prin procesul verbal de contravenție . nr._/09.10.2014 întocmit de către intimată, de la suma de 100.000 lei, la suma de 50.000 lei.

Pentru a hotărî astfel, judecătoria a reținut că:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 20.10.2014 sub dosar civil nr._, petenta C. NAȚIONALĂ A CUPRULUI, AURULUI ȘI FIERULUI MINVEST SA D. a formulat plângere împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr._/09.10.2014 de către reprezentanții intimatei G. NAȚIONALA DE MEDIU - COMISARIATUL JUDEȚEAN A., solicitând, în principal, anularea procesului verbal atacat și exonerarea de la plata amenzii dispuse, iar în subsidiar, înlocuirea amenzii cu avertisment.

În motivarea plângerii, petenta a arătat faptul că la data de 9.10.2014 i-a fost comunicat procesul verbal de contravenție . nr._ încheiat de către reprezentanții intimatei, prin care i s-a adus la cunoștință faptul că a fost sancționată în conformitate cu prevederile art. 96 alin. 3 prf. 9 din OUG nr. 195/2005, cu amendă în cuantum de 100.000 lei, pentru contravenția prev. de art. 94 alin. 1 lit. g din OUG nr. 195/2005.

Mai arată faptul că obiectivul minier Zlatna a făcut obiectul închiderii și ecologizării parțiale în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1008/2004, lucrări finanțate din alocații bugetare prevăzute de hotărârea menționată. Societatea nu deține vreun titlu de proprietate asupra haldei de steril afectată de depozitarea deșeurilor carcase de baterii și acumulatori, iar potrivit art. 1 și 2 din Legea minelor nr. 85/2003 iazurile de decantare și produsele reziduale miniere din halde fac obiectul exclusiv al proprietății publice și aparțin statului român. Astfel, în baza contractului nr. 19/01.04.2014, desfășoară în perimetrul fostei exploatări miniere Zlatna, în calitate de prestator de servicii, doar lucrări de monitorizare a factorilor post închidere, lucrări contractate de către Ministerul Economiei prin . vederea respectării obligației ce la incumbă, potrivit art. 53 alin. 3 din Legea nr. 85/2003, neintrând în obligațiile sale monitorizarea haldei de steril în cauză, halda neînchisă și neecologizată, așa cum rezultă din rapoartele privind monitorizarea lucrărilor miniere de legătură cu suprafața nr. 38/30.10.2009, 28/28.09.2010, 92/22.12.2011, 143/28.09.2012, 3/28.01.2013 și 4317/03.10.2014. Se mai arată că activitatea de exploatare în obiectivul minier Zlatna a fost realizată de către Filiala Zlatmin SA, filială împotriva căreia a fost dispusă deschiderea procedurii insolvenței în dosarul nr._ aflat pe rolul Tribunalului A., judecătorul sindic a ridicat dreptul de ași administra bunurile, activele fiind preluate de către lichidator judiciar Z. A., mai puțin cele necesare procesului de închidere și ecologizare, care trec în proprietatea statului.

Mai arată faptul că nu are și nu a avut calitatea de producător de deșeuri și nici comerciant de deșeuri, mai mult decât atât nu desfășoară activități de gestionare a deșeurilor în accepțiunea Legii nr. 211/2011 republicată, astfel că deșeurile depozitate în halda de steril la data controlului nu-i aparțin, ele fiind depozitate de către persoane neidentificate, în acest sens fiind depusă și o sesizare la Poliția orașului Zlatna. Consideră că în realizarea măsurii impuse prin nota de constatare nr. 314/20.06.2014 nu îi este opozabilă deoarece halda de steril nu îi aparține, nu o administrează, nu face obiectul contractului nr. 19/01.04.2014 și în conformitate cu prevederile art. 21 alin. 3 din Legea nr. 211/2011, în cazul deșeurilor abandonate și în cazul în care producătorul/ deținătorul estre necunoscut, cheltuielile legate de curățarea și refacerea mediului, precum și cele de transport, valorificare etc. sunt suportate de către autoritatea administrației locale. Cu cheltuieli de judecată.

În drept, a invocat OUG nr. 195/2005, Legea nr. 85/2003 și Legea nr. 211/2011.

A anexat plângerii înscrisuri (fl. 9-82, 152 - 241).

Plângerea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în sumă de 20 lei (fl. 8).

Intimata G. Națională de Mediu – Comisariatul General a depus la dosar la data de 8.12.2014, întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca nefondată și menținerea ca temeinic și legal procesul verbal de sancționare precum și obligarea petentei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea întâmpinării, intimata a arătat faptul că potrivit HG nr. 1005/2012 privind organizarea și funcționarea Gărzii Naționale de Mediu, în vigoare din data de 29.10.2012, GNM- Comisariatul Județean A. nu are personalitate juridică, fiind organizat ca și serviciu în cadrul Comisariatului General - instituție cu personalitate juridică, motiv pentru care solicită introducerea în cauză a Comisariatului General din București.

În fapt, reprezentanții GNM - Comisariatul Județean A. au efectuat un control tematic privind protecția mediului la obiectivele miniere metalifere închise, fiind verificate și galeriile de mină Larga, H. și Almașu M., inclusiv haldele de steril, pentru care petenta s-a obligat să execute și să întrețină lucrările de conservare. Rezultatele verificării în teren au fost consemnate în Nota de constatare nr. 314/20.06.2014, prin acre s-a reținut în esență că pe halda de steril de la galeria Larga a fost depozitată o cantitate semnificativă de deșeuri de carcase de baterii și acumulatori, aprox. 100 bucăți. Pentru remedierea situației s-a stabilit în sarcina petentei ca măsură corectivă dezafectarea depozitului de deșeuri carcase de baterii și acumulatori constituit ilegal pe halda de steril și eliminarea prin societăți autorizate cu termen de realizare 30 de zile.

Se arată că nota de constatare a fost întocmită în prezența reprezentanților petentei, care a semnat și ștampilat acest înscris, fără nici o obiecție. Pentru verificarea realizării măsurii, s-a efectuat ulterior un nou control, ocazie cu care s-a constatat că depozitul ilegal de deșeuri de carcase și baterii de pe halda de steril nu a fost dezafectat, aspect consemnat în Nota de constatare nr. 396/25.08.2014, semnată și ștampilată fără nici o obiecție de reprezentantul petentei.

Față de aceste constatări, ulterior, la sediul GNM - CJ A., în lipsa reprezentantului persoanei juridice, s-a întocmit procesul verbal de sancționare . nr._/09.10.2014, petenta fiind sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 100.000 lei, în conformitate cu prevederile art. 96 alin. 3 pct. 9 din OUG nr. 195/2005. Consideră că susținerile petentei formulate în prezenta plângere contravențională sunt neîntemeiate și solicită respingerea lor .

Starea de fapt reținută prin actul de sancționare corespunde realității și este confirmată de înscrisurile anexate în probațiune, respectiv: Nota de constatare nr. 314/20.06.2014, Nota de constatare nr. 396/25.08.2014, Contractul nr. 19/01.04.2014 încheiat între petentă și . fotografice, constatând că în mod corect, s-a reținut în actul de sancționare că petenta nu a realizat la termen măsura impusă în sarcina sa la un control anterior, încălcând dispozițiile art. 94 alin. 1 lit. g din OUG nr. 195/2005 cu modificările și completările ulterioare.

Mai arată faptul că potrivit contractului nr. 19/01.04.2014, petenta s-a obligat să execute, să finalizeze și să întrețină lucrările prevăzute în proiectul tehnic privind lucrările și serviciile de conservare la mina Zlatna și la alte mine. Petenta a depus la dosarul cauzei numai anumite R. de monitorizare a lucrărilor miniere de legătură cu suprafața, pentru anul 2013 există numai Raportul aferent lunii ianuarie( celelalte luni lipsesc). Susținerile societății cum că nu a avut și nici nu are calitatea de producător de deșeuri, nu desfășoară activități gestionare a deșeurilor în accepțiunea Legii nr. 211/2011 sunt nefondate.

La individualizarea sancțiunii s-a avut în vedere împrejurările săvârșirii faptei, gradul de pericol social, conduita contravenientei, agentul constatator a aplicat în mod corect criteriile de individualizare prev. de art. 21 din OG nr. 2/2001.

Consideră că în speța de față nu este oportună transformarea amenzii contravenționale în avertisment, întrucât fapta reținută prezintă un grad ridicat de pericol social. Instituind obligativitatea îndeplinirii în totalitate și la termen a măsurilor dispuse de autoritatea de control și stabilind amendă între 50.000 și 100.000 lei, legiuitorul a reliefat importanța acordată acestei fapte, or a sancționa cu avertisment nerespectarea măsurilor corective impuse prin actele de control ar însemna, aducerea în derizoriu a dispozițiilor legale și încurajarea persoanelor juridice în eludarea legii.

Mai arată că petenta nu se află la prima încălcare a legislației privind protecția mediului, aceasta a mai fost anterior sancționată de G. de Mediu.

În drept, a invocat art. 205 Codul de procedură civilă, OG nr. 2/2001, OUG nr. 195/2005 cu modificările ulterioare.

A anexat întâmpinării înscrisuri (fl. 91- 140).

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.

Analizând actele și lucrările dosarului, prima instanță a reținut următoarele:

Prin procesul verbal de contravenție . nr._ întocmit de intimată la data de 9.10.2014, petenta C. Națională a Cuprului, Aurului și Fierului Minvest SA a fost sancționată cu amendă contravențională în sumă de 100.000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută și sancționată de art. 96 alin. 3 pct. 9 din OUG nr.195/2005.

În fapt, s-a reținut, în urma controlului efectuat la data de 25.08.2014 de reprezentanții intimatei, petenta nu a realizat măsurile impuse ca urmare a controlului efectuat în perioada 19 – 20.06.2014 la halda de steril de la galeria Larga, unde a fost depozitată o cantitate semnificativă de deșeuri de carcase de baterii și acumulatori, aprox.100 buc., petentei fiindu-i impusă obligația de a dezafecta depozitul de deșeuri carcase de baterii și acumulatori constituit ilegal pe halda de steril și eliminarea/valorificarea prin societăți autorizate.

Analizând modul de întocmire a procesului verbal, instanța constată că s-au respectat dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă nici una din cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, iar petenta a invocat numai motive de netemeinicie ale actului sancționator.

În ceea ce privește temeinicia procesului verbal, instanța reține că, în genere, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, trebuie să i se recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt. Astfel, în favoarea conținutului actului constatator încheiat ca urmare a percepțiilor proprii ale agentului constatator există o prezumție simplă relativă că reflectă adevărul.

In acest sens este de remarcat că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului se reține în mod constant că prezumțiile nu sunt în principiu contrare Convenției. Astfel, în Hotărârea pronunțată în cauza Salabiaku c. Franței, Curtea a reținut ca prezumțiile sunt permise de Convenție, iar în special, art. 6 par.2 impune statelor să aibă în vedere aceste prezumții în limite rezonabile, ținând seama de gravitatea mizei și prezervând drepturile apărării (paragr. 28).

Cu toate acestea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului menționează în mod expres că prezumția de nevinovăție nu este una absolută, ca, de altfel, nici obligația organului constatator de a suporta întreaga sarcină a probei. Limitele de apreciere mai largi sub aspectul respectării prezumției de nevinovăție sunt justificate în măsura în care Curtea a decis ca faptelor contravenționale le corespunde și o posibilitate de investigare mai restrânsă din partea autorităților, numărul acestora fiind extrem de mare.

În conformitate cu dispozițiile art. 94 alin.1 pct.6 din O.U.G. nr.195/2005, protecția mediului constituie o obligație a tuturor persoanelor fizice și juridice, în care scop acestea realizează, în totalitate și la termen, măsurile impuse prin actele de constatare încheiate de persoanele împuternicite cu activități de verificare, inspecție și control.

Totodată, potrivit art. 96 alin. 3 pct. 9, constituie contravenție, nerespectarea obligațiilor de către persoanelor fizice și juridice de a realiza în totalitate și la termen măsurile impuse, în conformitate cu actele de reglementare și prevederile legale, de persoanele împuternicite cu verificarea, inspecția și controlul în domeniul protecției mediului.

Potrivit Contractului nr. 19/01.04.2014 (fl. 10 -12), ulterior prelungit prin acte adiționale, încheiat între petentă, în calitate de executant și . calitate de achizitor/beneficiar, petenta s-a obligat să execute, să finalizeze și să întrețină lucrările prevăzute în proiectul tehnic privind Lucrări/servicii de conservare la mai multe mine, inclusiv la mina Zlatna (fl. 249), potrivit caietului de sarcini și obligațiilor asumate prin contract, aspect necontestat de către aceasta.

Prin urmare, în acord cu susținerile intimatei, instanța reține că în această calitate, petenta avea obligația de a efectua lucrările de conservare la mina Zlatna, constând în monitorizarea haldelor de steril, sesizând existența depozitului de deșeuri de carcase de baterii și acumulatori și luând măsuri de remediere a situației. Împrejurarea că petenta nu deține niciun titlu de proprietate asupra haldei de steril nu prezintă nicio relevanță în realizarea conținutului contravenției,în condițiile în are aceasta are obligația de a realiza măsurile de conservare a minelor. De altfel, subiectul contravenției poate fi reprezentat de orice persoană care nu realizează măsurile impuse de reprezentanții intimatei împuterniciți să realizeze măsuri de verificare,iar elementul material al laturii obiective a acesteia constă în inacțiunea de a realiza în totalitate și la termen măsurile impuse, aceste condiții fiind îndeplinite în speță.

Astfel, așa cum rezultă din nota de constatare din data de 20.06.2015, întocmită în prezența reprezentanților contestatoarei, situația reținută în cuprinsul procesului verbal a fost sesizată încă din data de 19.06.2014, petentei impunându-i-se măsura dezafectării depozitului de deșeuri constituit ilegal, însă la mai mult de 60 de zile de la data controlului, aceasta nu a efectuat niciun demers în vederea realizării măsurii, dovedind o totală lipsă de considerație față de măsurile dispuse și față de normele de protecție a mediului, fiind realizate elementele contravenției și din punct de vedere subiectiv, petenta dovedind și reaua credință.

În speță, instanța reține că petenta a susținut că cele constatate în cuprinsul actului sancționator nu corespund realității, fără a fi susținute de probe de natură să răstoarne prezumția de fapt născută împotriva sa.

Așadar, cu toate că prin plângerea formulată petenta a contestat situația de fapt reținută în procesul verbal, instanța constată că aceasta nu a dovedit netemeinicia observațiilor personale ale agentului constatator sau inexactitatea acestora și nu a prezentat o explicație rațională motivului pentru care agentul ar fi întocmit procesul verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia, astfel că procesul verbal este legal și temeinic.

Față de aceste considerente, instanța reține că în mod corect a fost reținută în sarcina petentei săvârșirea contravenției prevăzute de art. 96 alin. 3 pct. 9 din OUG nr. 195/2002, aceasta nedovedind existenta unei alte stări de fapt decât cea menționată în cuprinsul procesului verbal.

În ce privește reindividualizarea sancțiunii aplicate, instanța a precizat în prealabil că această competență îi este conferită în mod expres prin art. 34 din OG 2/2001- care constituie dreptul comun în materie contravențională (articol care, coroborat cu art. 38 alin.3 din același act normativ, permite instanței să aprecieze inclusiv sancțiunea ce se impune a fi aplicată contravenientului, în ipoteza în care prezumția relativă de valabilitate a procesului verbal nu a fost răsturnată).

Ca atare, sub acest aspect se va ține cont pe de o parte de disp. art. 5 alin. 5 din OG 2/2001 (potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite) și ale art. 21 alin.3 din același act normativ (conform căruia la aplicarea sancțiunii trebuie să se țină cont și de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire ale acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă și circumstanțele personale ale contravenientului).

Astfel, în raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanța a reținut că sancțiunea contravențională a amenzii în cuantum de 100.000 lei aplicată este disproporționată în raport cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului. Instanța are în vedere în analiza proporționalității faptul că aceasta a mai fost sancționată anterior pentru abateri în domeniul protecției mediului (fl. 132 - 140)

Cu toate acestea, instanța reține că amenda contravențională aplicată pentru contravenția reținută nu este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, precum și de urmarea produsă.

Orice sancțiune juridică, inclusiv cea contravențională, nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate, iar pentru aceasta nu este nevoie ca în toate cazurile să se aplice sancțiunea amenzii. Sancțiunile juridice constituie nu mijloace de răzbunare a societății, ci de prevenire a săvârșirii faptelor ilicite și de educare a persoanelor vinovate. În consecință, în cazul faptelor cu un grad scăzut de pericol social, scopul sancțiunilor contravenționale se poate realiza și prin aplicarea unei măsuri de atenționare a contravenientului, fără aplicarea unei amenzi contravenționale, ca sancțiune corelată unor contravenții cu un grad sporit de pericol social.

Instanța de fond a apreciat de asemenea că petenta conștientizează caracterul contravențional al faptei, iar în speța de față scopul educativ și cel punitiv al sancțiunii poate fi atins prin aplicarea amenzii minime prevăzută de art. 96 alin. 3 pct. 9 din OUG nr. 195/2002, aceasta fiind suficientă ca pe viitor petenta să respecte pe viitor dispozițiile legale.

Față de cele constatate, în temeiul art. 34 din OG nr. 2/2001, instanța a admis în parte plângerea contestatoarei și a dispus reducerea amenzii contravenționale aplicate prin procesul verbal de contravenție . nr._/09.10.2014 întocmit de către intimată, de la suma de 100.000 lei, la suma de 50.000 lei.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel petenta C. Națională a Cuprului, Aurului și Fierului Minvest SA D..

A solicitat anularea procesului verbal de contravenție și exonerarea de la plata amenzii dispuse, iar în subsidiar, să se aibă în vedere starea de fapt și să se dispună înlocuirea amenzii cu un avertisment.

În motivarea apelului, arată că instanța de fond nu a avut în vedere faptul că, CNCAF MINVEST SA D. nu deține vreun titlu de proprietate asupra haldei de steril afectată de depozitarea deșeurilor carcase de baterii și acumulatori. Potrivit art. 1 și 2 din Legea minelor nr. 85/2003 iazurile de decantare și produsele reziduale miniere din halde fac obiectul exclusiv al proprietății publice și aparțin Statului român.

De asemenea nu s-a avut in vedere faptul că, CNCAF MINVEST SA D. nu a avut și nu are calitatea de producător de deșeuri (orice persoană ale cărei activități generează deșeuri, producător de deșeuri sau orice persoană care efectuează operațiuni de pretratare, amestecare ori de alt tip, care duc la modificarea naturii sau a compoziției acestor deșeuri) și nici de comerciant de deșeuri (orice întreprindere/operator economic care acționează în nume propriu pentru cumpărarea și pentru vânzarea ulterioară a deșeurilor, inclusiv comercianți care nu intră fizic în posesia deșeurilor), așa cum sunt definite în Anexa 1 la Legea nr. 211/2011 republicată. Mai mult decât atât, nu desfășoară activități de gestionare a deșeurilor în accepțiunea Legii nr. 211/2011 republicată. Deșeurile depozitate pe halda de steril, în apropierea Galeriei Larga, la data controlului, respectiv data de 19.06.2014, nu aparțin CNCAF MINVEST SA D.., iar G. de mediu nu a făcut proba contrarie.

Consideră că aplicarea oricărei sancțiuni împotriva CNCAF.MINVEST SA D. ar contraveni principiului poluatorul plătește, principiu consacrat de Legea nr. 211/2011, având în vedere faptul că deșeurile depozitate în apropierea galeriei Larga, pe halda de steril, nu provin din activitatea desfășurata de companie, situație despre care a informat și GNM - Serviciul Comisariatului Județean A., cu Adresa nr. 2536/26.08.2014, însă aceștia cu rea credință, în mod abuziv au procedat la aplicarea sancțiunii ce înțelege să o conteste.

În situația în care ar fi obligați la îndeplinirea măsurii prevăzute în Nota de constatare nr. 314/20.06.2014, ar fi puși în situația de a suporta cheltuielile de refacere a mediului pentru fapta altuia.

Mai susține că instanța de fond nu a avut în vedere nici faptul că în obiectivul minier Zlatna CNCAF MINVEST SA D. a avut obligația doar de a urmări stabilitatea construcțiilor de închidere și preîntâmpinarea unor eventuale stări de pericol, cum ar fi spargeri de diguri sau săpări pentru pătrundere în subteran, de a monitoriza starea grilajelor de interdicție a accesului și a panourilor avertizatoare la lucrările miniere orizontale, verticale sau înclinate, precum și obligația prelevării de probe de apă în vederea efectuării de analize. Ministerul Mediului și Schimbărilor Climaterice - G. Națională de Mediu - Comisariatul Județului A., a făcut sub nici o formă proba faptul că avea obligația de a elimina deșeurile, deci consideră drept întemeiat prezentul apel și solicită desființarea în tot a sentinței civile nr. 1094/2015 pronunțată în ședința publică în data de 28 aprilie 2015 de către Judecătoria A. I. și cere a se pronunța o hotărâre prin care să se dispună, în principal, anularea procesului verbal de contravenție și exonerarea de la plata amenzii dispuse, iar in subsidiar, dacă se consideră că procesul verbal antemenționat este întemeiat, cere înlocuirea amenzii cu un avertisment.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel incident intimata G. Națională de Mediu - Comisariatul General .

A solicitat schimbarea sentinței primei instanțe în sensul respingerii în totalitate a plângerii contravenționale formulate de CNCAF MINVEST SA.

În motivarea apelului incident, intimata arată că, consideră că în speța de față nu se impune reindividualizarea sancțiunii și că această soluție a fost stabilită fără ca instanța de fond să motiveze în concret motivele care o justifică.

În cauză subzistă împrejurări obiective, concrete și dovedite care să justifice menținerea amenzii contravenționale stabilite prin actul de sancționare atacat în cuantum maxim. Astfel:

Fapta contravențională reținută în sarcina societății - nerealizarea măsurii impuse în sarcina sa cu ocazia unui control anterior - prezintă un grad de pericol social ridicat, care rezultă și din limitele amenzii aplicabile acesteia stabilite de legiuitor. Pe de o parte, un asemenea comportament denotă nu numai neglijență și lipsă de interes în respectarea unor norme legale, dar chiar și o atitudine sfidătoare față de o instituție a statului român eu atribuții de control. Pe de altă parte, pericolul social ridicat se concretizează din conținutul măsurii nerealizate și aspectele la care se referă. În speță este vorba despre dezafectarea depozitului de deșeuri carcase de baterii și acumulatori (aprox. 100 buc) constituit ilegal pe halda de steril și eliminarea/valorificarea prin societăți autorizate. Are în vedere cantitatea semnificativă de deșeuri, tipul acestora (baterii cu conținut de substanțe periculoase - nichel, plumb, acid sulfuric), locul de depozitare - halda de steril, perioada îndelungată de depozitare (cu mult înainte de 20.06.2014). Față de aceste împrejurări, prin neluarea măsurilor legale, apelanta a pus în pericol factorii de mediu (solul și vegetația fiind afectați în mod negativ), precum și stabilitatea haldei de steril.

În altă ordine de idei, în cazul contravențiilor de pericol, acesta există independent de prejudiciul produs. Raportat la valoarea socială ocrotită - protecția mediului înconjurător - fapta prezintă în primul rând un grad de pericol social abstract, Normele legale în materia protecției mediului au în primul rând un caracter de prevenție pentru că o dată ce se produc fapte dăunătoare mediului înconjurător, consecințele pot fi uneori ireparabile, cuantificarea efectelor negative realizându-se în timp.

Societatea petentă nu a fost sancționată cu amendă cu ocazia controlului din iunie 2014, i s-a acordat posibilitatea de a se conforma normelor legale, de a-și îndrepta conduita, însă s-a dovedit că nici după două luni nu a înțeles că trebuie să-și desfășoare activitatea cu respectarea actelor normative în vigoare, care transpun directivele europene în materie.

Apelanta avea cunoștință despre existenta acestui depozit ilegal de deșeuri de carcase si baterii pe halda de steril anterior controlului GNM. Potrivit obligațiilor de pază, control, monitorizare a haldelor de steril pe care și le-a asumat prin contract, apelanta ar fi trebuit în primul rând să semnaleze acest incident firmei de dirigenție și beneficiarului contractului (art. 12.5. Obstacole sau condiții fizice neprevăzute), Poliției, altor instituții competente însă a ascuns această stare de fapt, în rapoartele lunare de monitorizare a lucrărilor miniere de legătură cu suprafața nu există nicio mențiune cu privire la această situație.

Nici după aplicarea amenzii contravenționale contestate, societatea nu a dus la îndeplinire măsura trasată, dimpotrivă și-a schimbat poziția. Dacă inițial cu ocazia celor două controale apelanta principală a confirmat situația de fapt și și-a asumat măsura impusă prin semnarea fără nicio obiecțiune a notelor de constatare întocmite de GNM, ulterior prin plângerea contravențională și apelul declarat în cauză susține că nu are nicio obligație cu privire la deșeurile cu conținut periculos depozitate pe halda de steril pe care o are în conservare. Raportat la aceste aspecte, în mod greșit instanța de fond a concluzionat că petenta conștientizează caracterul contravențional al faptei. Dimpotrivă, atitudinea apelantei principale relevă faptul că aceasta nu a înțeles că a săvârșit o faptă contravențională, nu regretă comiterea acesteia, astfel că reducerea cuantumului amenzii nu este în măsură să realizeze prevenția eficientă cu privirea la săvârșirea altor fapte contravenționale.

Societatea în cauză are o activitate însemnată, deține mai multe puncte de lucru și cunoaște foarte bine obligațiile legale ce îi revin din punct de vedere al protecției mediului. Mai mult, nu este la prima abatere în acest domeniu, ci a fost în repetate rânduri sancționată de către G. de Mediu.

Petenta a achitat jumătate din minimul amenzii prin OP nr. 723/15.10.2014.

Având în vedere aspectele mai sus prezentate și cele menționate în întâmpinarea depusă la instanța de fond, concluzionează că scopul preventiv și punitiv al amenzii contravenționale poate fi atins în speța de față numai prin menținerea amenzii în cuantumul stabilit de agentul constatator - 100.000 lei, în caz contrar, societatea ar fi încurajată în eludarea legii.

Întrucât contravenția săvârșită este una de pericol pentru valorile sociale ocrotite, amenda contravențională aplicată a fost dozată în mod corespunzător, fiind una din cele mai grave prevăzute de legislația privind protecția mediului.

În drept: art. 472 și următoarele Codul de procedură civilă, OG nr. 2/2001.

Deliberând asupra apelului principal al petentei, precum și asupra apelului incident al intimatei de față, prin prisma motivelor invocate de părți, tribunalul reține că sunt nefondate, pentru următoarele considerente:

Prin procesul verbal de contravenție . nr._ întocmit la data de 9.10.2014, petenta C. Națională a Cuprului, Aurului și Fierului Minvest SA a fost sancționată cu amendă contravențională în sumă de 100.000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută și sancționată de art. 96 alin. 3 pct. 9 din OUG nr.195/2005.

Potrivit art. 96 alin. 3 pct. 9, constituie contravenție, nerespectarea obligațiilor de către persoanelor fizice și juridice de a realiza în totalitate și la termen măsurile impuse, în conformitate cu actele de reglementare și prevederile legale, de persoanele împuternicite cu verificarea, inspecția și controlul în domeniul protecției mediului.

Petenta CNCAF MINVEST SA D. a invocat în motivele apelului principal că nu deține vreun titlu de proprietate asupra haldei de steril afectată de depozitarea deșeurilor carcase de baterii și acumulatori, potrivit art. 1 și 2 din Legea minelor nr. 85/2003 iazurile de decantare și produsele reziduale miniere din halde făcând obiectul exclusiv al proprietății publice și aparțin Statului român. Că nu a avut și nu are calitatea de producător de deșeuri (orice persoană ale cărei activități generează deșeuri, producător de deșeuri sau orice persoană care efectuează operațiuni de pretratare, amestecare ori de alt tip, care duc la modificarea naturii sau a compoziției acestor deșeuri) și nici de comerciant de deșeuri (orice întreprindere/operator economic care acționează în nume propriu pentru cumpărarea și pentru vânzarea ulterioară a deșeurilor, inclusiv comercianți care nu intră fizic în posesia deșeurilor), așa cum sunt definite în Anexa 1 la Legea nr. 211/2011 republicată.

Mai mult decât atât, a arătat că nu desfășoară activități de gestionare a deșeurilor în accepțiunea Legii nr. 211/2011 republicată. Deșeurile depozitate pe halda de steril, în apropierea Galeriei Larga, la data controlului, respectiv data de 19.06.2014 nu aparțin CNCAF MINVEST SA D., iar G. de mediu nu a făcut proba contrarie.

Și că, în situația în care ar fi obligați la îndeplinirea măsurii prevăzute în Nota de constatare nr. 314/20.06.2014, ar fi puși în situația de a suporta cheltuielile de refacere a mediului pentru fapta altuia.

Aceste susțineri ale petentei apelante sunt neîntemeiate.

GNM - Comisariatul Județean A. a efectuat un control tematic privind protecția mediului la obiectivele miniere metalifere închise, fiind verificate și galeriile de mină Larga, H. și Almașu M., inclusiv haldele de steril.

Rezultatele verificării în teren au fost consemnate în Nota de constatare nr. 314/20.06.2014, prin acre s-a reținut în esență că pe halda de steril de la galeria Larga a fost depozitată o cantitate semnificativă de deșeuri de carcase de baterii și acumulatori, aprox. 100 bucăți. Pentru remedierea situației s-a stabilit în sarcina petentei ca măsură corectivă dezafectarea depozitului de deșeuri carcase de baterii și acumulatori constituit ilegal pe halda de steril și eliminarea prin societăți autorizate cu termen de realizare 30 de zile.

Nota de constatare a fost întocmită în prezența reprezentanților petentei, care au semnat și ștampilat acest înscris, fără nici o obiecție.

Pentru verificarea realizării măsurii dispuse la 20.06.2014, s-a efectuat ulterior un nou control, ocazie cu care s-a constatat că depozitul ilegal de deșeuri de carcase și baterii de pe halda de steril nu a fost dezafectat, aspect consemnat în Nota de constatare nr. 396/25.08.2014, semnată și ștampilată fără nici o obiecție de reprezentantul petentei.

Ulterior, la 9.10.2014, la sediul GNM - CJ A., în lipsa reprezentantului persoanei juridice, s-a întocmit procesul verbal de sancționare . nr._/09.10.2014.

Petenta fiind sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 100.000 lei, în conformitate cu prevederile art. 96 alin. 3 pct. 9 din OUG nr. 195/2005.

Tribunalul apreciază că petenta nu a realizat la termen măsura impusă în sarcina sa la un control anterior, încălcând dispozițiile art. 94 alin. 1 lit. g din OUG nr. 195/2005 cu modificările și completările ulterioare.

Potrivit contractului nr. 19/01.04.2014, petenta s-a obligat să execute, să finalizeze și să întrețină lucrările prevăzute în proiectul tehnic privind lucrările și serviciile de conservare la mina Zlatna și la alte mine.

Prin urmare, petenta avea obligația de a efectua lucrările de conservare la mina Zlatna, constând în monitorizarea haldelor de steril, sesizând existența depozitului de deșeuri de carcase de baterii și acumulatori și luând măsuri de remediere a situației.

Împrejurarea că petenta nu deține niciun titlu de proprietate asupra haldei de steril nu prezintă nicio relevanță în realizarea conținutului contravenției, în condițiile în are aceasta are obligația de a realiza măsurile de conservare a minelor.

De altfel, în cazul contravenției în discuție, subiectul contravenției poate fi reprezentat de orice persoană care nu realizează măsurile impuse de G. de mediu - de împuterniciți să realizeze măsuri de verificare, iar elementul material al laturii obiective a acesteia constă în inacțiunea de a realiza în totalitate și la termen măsurile impuse.

Aceste condiții sunt îndeplinite în speță.

Prin apelul său, petenta a solicitat în subsidiar înlocuirea amenzii cu avertisment.

Prin apelul incident, intimata a adus critici sentinței primei instanțe în ce privește dispoziția de reducere a amenzii aplicate prin procesul verbal, de la 100.000 la 50.000 lei.

Ambele aceste susțineri sunt neîntemeiate.

Prima instanță a procedat corect la reindividualizarea sancțiunii aplicate petentei.

Amenda contravențională aplicată prin procesul verbal, de 100.000 lei, pentru contravenția reținută în sarcina petentei, este disproporționat prea mare raportat la gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, dar și de urmarea produsă.

În speța de față scopul educativ și cel punitiv al sancțiunii poate fi atins prin aplicarea amenzii minime prevăzută de art. 96 alin. 3 pct. 9 din OUG nr. 195/2002, aceasta fiind suficientă, deocamdată ca pe viitor petenta să respecte pe viitor dispozițiile legale.

Având în vedere acestea, în baza art. 480 alin. 1 Noul Cod de procedură civilă, se vor respinge apelul principal declarat de petenta C. NAȚIONALĂ A CUPRULUI, AURULUI ȘI FIERULUI MINVEST SA, precum și apelul incident declarat de intimata G. NAȚIONALĂ DE MEDIU – COMISARIATUL GENERAL împotriva sentinței civile nr. 1094/2015 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosarul nr._ /2015.

Pentru aceste motive.

În numele legii,

DECIDE

Respinge apelul principal declarat de petenta C. NAȚIONALĂ A CUPRULUI, AURULUI ȘI FIERULUI MINVEST SA împotriva sentinței civile nr. 1094/2015 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosarul nr._ /2015.

Respinge apelul incident principal declarat de intimata G. NAȚIONALĂ DE MEDIU – COMISARIATUL GENERAL împotriva sentinței civile nr. 1094/2015 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosarul nr._ /2015.

Definitivă

Pronunțată în ședință publică, azi, 14.01.2016.

Președinte,

A. C. P. - președintele secției

Judecător,

D. C.

Grefier,

E. B.

Redactat/Tehnoredactat DC/4 exemplare/ 27.01.2016

Judecător de primă instanță: L. H.

← Pretentii. Sentința nr. 9/2012. Tribunalul ALBA		Obligaţia de a face. Sentința nr. 54/2012. Tribunalul ALBA →

Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 10/2016. Tribunalul ALBA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 10/2016. Tribunalul ALBA