Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 63/2016. Tribunalul ALBA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 63/2016 pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 28-01-2016 în dosarul nr. 63/2016
Acesta este document finalizat
Cod ECLI
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C. ADMINISTRATIV, FISCAL ȘI DE INSOLVENȚĂ
DECIZIE Nr. 63/A/2016
Ședința publică de la 28 Ianuarie 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. M. C.
Judecător C. L.
Grefier D. M.
Pe rol judecarea apelului declarat de apelant C. NAȚIONALA DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMANIA S.A.- CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICA (CESTRIN) împotriva sentinței civile nr. 2217/2015 pronunțată de Judecătoria A. I. și intimat ., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție .
La apelul nominal făcut în cauză la prima și la a doua strigare se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Instanța în baza art. 131 Noul Cod procedură civilă, raportat la art. 95 din NCPC și art. 8 din Legea nr. 554/2004, constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta pricină.
Instanța, în baza disp. art. 238 NCPC, estimează durata necesară pentru cercetarea procesului ca fiind astăzi.
În baza disp. art. 244 din NCPC civilă declară încheiată cercetarea judecătorească și reține apelul spre soluționare.
INSTANȚA
Asupra apelului de față;
Prin cererea înregistrată sub nr._ la data de 20.11.2014 pe rolul Judecătoriei Alba Iulia, contestatoarea . cu sediul în Cugir, .. 11 jud. A. în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și drumuri Naționale din România SA – CESTRIN cu sediul în București, ..401A, sector 6 a solicitat instanței anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 22.09.2014 ca fiind netemeinic și nelegal.
În susținerea plângerii contravenționale petenta a arătat că sancțiunea a fost aplicată cu încălcarea dispozițiilor art. 9 alin. 3 OG 15/2002 .
În susținerea plângerii, contestatoarea a depus la dosarul cauzei: copie după procesul verbal de constatare a contravenției R14 nr._ încheiat la data de 22.09.2014 (f. 6), chitanța privind plata taxei judiciare de timbru (f. 13).
La data de 17 februarie 2015, în cadrul procedurii reglementate de art. 201 C., intimata a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția tardivității plângerii contravenționale precum și respingerea ca neîntemeiată a plângerii contravenționale și depunând în probațiune: certificat calificat (f. 22), copie comunicare (f. 23), copie fotografia 006202___0922280 (f. 24-25).
Prin sentința civilă nr. 2217/2015 pronunțată de Judecătoria A. I. s-a respins excepția tardivității plângerii contravenționale invocată de către intimata C. Națională de Autostrăzi și drumuri Naționale din România SA – CESTRIN ca neîntemeiată.
A admis plângerea contravențională formulată de contestatoarea . cu sediul în Cugir, .. 11 jud. A. în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și drumuri Naționale din România SA – CESTRIN cu sediul în București, .. 401A sector 6 și în consecință:
A anulat procesul-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 22.09.2014.
I. Verificând procesul-verbal în baza întregului material probator administrat în cauză, prin prisma excepției tardivității instanța a reținut următoarele:
Conform art. 248 alin. 1 cod procedura civila, instanta s-a pronuntat mai întâi asupra excepțiilor de procedura precum si asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
Cum în raport de fondul cauzei excepția de tardivității plângerii contravenționale primează față de celelalte excepții și aspecte ale cauzei, instanța a analizat-o cu prioritate.
La data de 22.09.2015 petenta a fost sancționată contravențional pentru încălcarea dispozițiilor art. 8 alin. 1 din O.G. 15/2002 procesul verbal de constatare a contravenției fiind comunicat la data de 30.09.2015 (f. 28).
La data de 15.10.2015, petenta a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal invocând motive de netemeinicie a acestuia (f. 50).
Potrivit dispozițiilor art. 31 alin. 1 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor „Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției si de aplicare a sancțiunii se poate face plangere in termen de 15 zile de la data inmanarii sau comunicării acestuia.”
În lumina faptului că procesul verbal . nr._ încheiat la data de 22.09.2014 a fost comunicat la data de 30.09.2014 termenul în care contravenientul putea formula plângere s-a împlinit la data de 17.10.2014.
Având în vedere faptul că petentul a introdus prezenta acțiune la data de 15 octombrie 2015, instanța a constatat că excepția invocată este neîntemeiată și pe cale de consecință a respins această excepție.
II. Verificând legalitatea și temeinicia procesului-verbal în baza întregului material probator administrat în cauză, în conformitate cu art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, instanța a reținut următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 22.09.2014, petentul a fost sancționat contravențional pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 8 alin. 1 din O.G. 15/2002, reținându-se că, în la data de 2806.2014, în jurul orelor 2209, a condus pe DN 69 loc Ortisoara jud. T. autovehiculul cu numărul de înmatriculare_ fără a deține rovinietă valabilă.
La data de 15 octombrie 2014, petenta a formulat plângere împotriva procesului verbal arătând că acesta netemeinic și nelegal întrucât a intervenit prescripția executării sancțiunii contravenționale.
Analizând cu prioritate legalitatea procesului-verbal de contravenție contestat, instanța a apreciat ca acesta nu a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001, fiind incidentă o cauză de natură să atragă nulitatea absolută a acestuia sancțiunea contravențională respectiv lipsa semnăturii olografe.
Astfel, potrivit DRIL nr. 6/2015 procesele verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art. 8 alin. 1 OG 15/2012 transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A., prin subunitatea acesteia, Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatica-CESTRIN, a formulat întâmpinare solicitând:
- admiterea apelului, modificarea in tot a sentinței atacate in sensul respingerii acțiunii si menținerea Procesului Verbal de Constatare a Contravenției ca temeinic si legal întocmit, avind in vedere următoarele considerente:
IN FAPT: arată ca, prin plingerea înregistrata pe rolul acestei Instanțe, petentul .. a formulat plingere contravenționala împotriva Procesului Verbal de contravenție . 14 nr._ întocmit de Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatica-CESTRIN, prin care aceasta constata ca autovehiculul cu numărul de Înmatriculare_ circula fara rovinieta valabila. Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatica-CESTRIN, a depus la dosarul cauzei planșa foto, fara intimpinare, fapta savirsita constituind contravenție conform art.8 alin 1 din OG 15/2002, aplicindu-se sancțiune conform art. 8 alin 2 din același act normativ, Procesul Verbal fiind întocmit respectind dispozițiile OG 2/2001, art. 34.
Instanța de fond, analizind probele administrate de către petentul .. interpretează eronat faptul ca “ emiterea Înscrisului electronic nu poate fi asimilata cu Încheierea unui proces verbal de contravenție valid(...)”
Înțelege sa critice sentința civila nr. 2217/2015 din data de 25.09.2015 pronunțata de către Judecătoria A. I., in dosarul_, conform art 7 alin ( 1 ) din legea 64/2012 care prevede ca “ daca prin prezenta lege nu se prevede altfel, ori de cite ori printr-o lege speciala se prevede ca hotarirea judecătoreasca de prima instantă este definitiva, de la data intrării in vigoare a Codului de procedura civila aceasta va fi supusa numai apelului la instant ierarhic superioara ”.( 2 ) dispozițiile alin(1) se aplica si in cazul in care printr-o lege speciala se prevede ca hotarirea judecătoreasca de prima instanta este “supusa recursului” sau ca “poate fi atacata cu recurs” ori, după caz, legea speciala folosește o alta expresie similara.
Raportat la cele de mai sus, solicită să se ia in considerare următoarele aspecte:
Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatica - CESTRIN intocmeste Procesele Verbale de Constatare a Contravențiilor accesind baza de date a Ministerului Afacerilor Interne - Direcția Regim Permise Conducere si înmatriculări Vehicule, baza de date ce conține numele proprietarilor autovehiculelor, in urma declarațiilor acestora si cuprind numele, adresa si datele tehnice ale fiecărui proprietar si autovehicul.
Din interpretarea OG 2/2001, art. 34, Procesul Verbal mai sus menționat a fost intocmit respectind condițiile de forma impuse, la data constatării contravenției, pentru autovehiculul cu numărul de Înmatriculare_ neexistind rovinieta valabila.
De aceea, solicită să se ia în considerație faptul ca Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatica- CESTRIN, intocmeste, prin angajații acestuia, Procesele Verbale de Constatare a Contravențiilor in functie de datele furnizate, neavind competente sa verifice in alte sisteme informatice, înregistrarea altor mențiuni si/sau acte legale, astfel ca, din punct de vedere al întocmirii si comunicării actului administrativ de sancționare, s-a procedat respectind legislația in vigoare.
Susținerea petentului potrivit careia lipsește semnătură agentului constatator si astfel procesul verbal este nul, semnătură electronica nefiind menționata in OG nr.2/2001 este neîntemeiata si nu poate fi luata in considerare ca motiv de nulitate a procesului verbal din următoarele considerente. Astfel, art. 17 din OG nr.2/2001 sancționează lipsa semnăturii agentului constatator. Dar, după cum se poate observa, legiuitorul a vorbit doar despre “semnătură”, astfel incat chiar daca nu se menționează expres despre semnătură electronica se poate constatata ca nu se menționează nici faptul ca semnătură ar fi olografa. Totodată, semnătură electronica este o modalitate reglementata de lege, astfel incat nu se poate considera ca nelegala o asemenea semnătură pe procesul verbal contravențional. Coroborând acest aspect cu certificatul calificat al agentului constatator rezulta ca procesul verbal este legal semnat nefiind nul.
Mai mult, potrivit art. 4 din Legea 455/2001 privind semnătură electronica, Înscris in forma electronica reprezintă o colecție de date in forma electronica intre care exista relații logice si funcționale si care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibila, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar, iar potrivit art. 5 din aceeași lege înscrisul in forma electronica, caruia i s-a incorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronica extinsa, este asimilat, in ceea ce privește condițiile si efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privata.
Astfel, in intelesul art. 4.4., semnătură electronica extinsa reprezintă acea semnătură electronica care indeplineste cumulativ următoarele condiții ; a) este legata in mod unic de semnatar: b) asigura identitatea semnatarului: c) este creata prin mijloace controlate exclusiv de semnatar; d) este legata de datele in forma electronica, la care se raportează, in asa fel incit orice modificare ulterioara a acestora este identificabila.
Prin urmare, dispozițiile legale se aplica înscrisurilor generate in forma electronica, iar înscrisul semnat electronic este asimilat cu privire la condiții, altele decât semnătură, si efecte înscrisului sub semnatura privata. Semnătura este o condiție a Înscrisului, dar nu se poate susține ca semnătură este validata de insasi semnătură in aceasta situație. Astfel, semnătură electronica este un element independent de înscris, fie ca este sub semnătură privata sau autentica, fie ca este o simpla declarație pe propria răspundere.
Semnătura electronica reprezintă așadar forma digitala a semnăturii olografe, avand aceleași funcționalitate si aplicabilitate ca si semnătură olografa, servind la identificarea semnatarului si atestarea, precum in prezenta cauza, de către agentul constatator investit cu autoritatea statala, ca cele constatate in procesul verbal corespund intru-totul stării de fapt si de drept celor reținute, investind astfel actul de constatare al contravenției cu prezumția de legalitate si temeinicie.
Nici o dispoziție legala nu interzice ca semnătură electronica sa poata fi aplicata pe inscrisuri autentice. Se realizează o confuzie intre generarea unui inscris in forma electronica si materializarea pe suport de hârtie a acestor date si informații astfel generate.
De asemenea, contravenientului nu i se comunica originalul înscrisului, care este generat electronic, ci o copie, conform art. 25 alin. 1 din O.G 2/2001 procesul verbal se va inmana sau, după caz, se va comunica, in copie contravenientului.
Pentru persoana careia i se adreseaza, înscrisul in forma electronica poate fi citit tot informatic, sau in mod echivalent pe suport de hârtie, întrucât odata generat si semnat electronic, fara îndoiala înscrisul electronic poate dobândi o existenta fizica, palpabila, pe suport de hârtie si destinat a fi citit cu ochiul liber.
Astfel, un înscris care are asociata o semnătură electronica extinsa, cum este si procesul verbal contestat, nu isi pierde valabilitatea prin imprimare pe suport de hârtie, deoarece întotdeauna un asemenea act va fi disponibil si accesibil sa fie citit in format electronic, unde se va putea vizualiza si semnătură electronica.
Prin urmare, nu este necesar ca pe forma scrisa a procesului verbal de constatare a contravenției, care in forma electronica are atașata semnătură electronica a agentului constatator, sa existe si semnătură olografa a acestuia.
Procesul verbal de contravenție este un înscris generat si semnat in forma electronica, cu respectarea prevederilor legale in materie, iar sub aspectul naturii lor juridice se mai retine ca legea privind semnătură electronica trebuie interpretata sistematic, art. 6 si art. 7 din acest act normative prevăzând expres efectul identic cu cel al actului autentic pentru înscrisul in forma electronica, caruia i s-a incorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronica.
Ca argument suplimentar, chiar daca ar fi fost conceputa sa fie aplicata in raporturile dintre privați, privați - autoritate si numai in format electronic, semnarea electronica a proceselor verbale de contravenție de către agentul constatator valoreaza totuși asumare celor consemnate in acestea.
In plus, O.G. nr. 2/2001 nu stabilește ce fel de semnătură se alica pe procesele verbale de contravenție, olografa sau electronica, lasand astfel posibilitatea aplicării si a semnăturii electronice.
Procesul verbal de constatare a contravenției a fost emis prin Sistemul informatic de emitere, gestiune, monitorizare si control a rovinietei SIEGMCR, iar proprietarul / utilizatorul a fost identificat prin interogarea bazei de date a Ministerului Administrației si Internelor, Direcția Regim Permise de Conducere si înmatriculare a Vehiculelor, in baza protocolului dintre aceasta instituție si C.N.A.D.N.R. S.A., astfel că, încheierea lui se face in lipsa martorului, conform art 9, alin .(2) si (3) - OG 15/2002.
Este incorecta plasarea in timp a OG 2/2001 si a Legii 455/2001, prevederile legale nu se anuleaza intre ele ci întregesc cadrul legal aplicabil fiecărui tip de contravenție si act sanctionar in parte. Dezvoltarea tehnologiei, introducerea sistemul SIEGMCR a dezvoltat si sistemul de semnătură electronica, asa cum a fost el detaliat mai sus, fiind acceptat, implementat si utilizat in mod legal pentru simplificarea procedurilor care asigura Îndeplinirea corecta a termenelor de întocmire si comunicare a proceselor verbale de constatare a contravențiilor. Mai mult, legiuitorul a decis si permis utilizarea acestui tip de semnătură, asumat de către CETRIN - S.A. in baza legii si nu a unor decizii aleatorii.
Potrivit art. 517 alin 4 C. “ dezlegarea data problemelor de drept judecate, este obligatorie pentru Instanțe de la data publicării deciziei in MO al României, Partea I”. Publicarea deciziilor pe pagina de internet a ICCJ si/sau comunicarea lor de către Ministerul Public nu pot fi considerate ca momente de la care sa producă efecte juridice, deoarece legiuitorul nu a prevăzut in mod expres acest lucru si, mai mult, nici unul dintre procedeele mai sus amintite nu au in prezent in Dreptul roman valoarea juridica a actului comunicării sau publicării.
Orice act juridic, inclusiv deciziile ICCJ se aplica destinatarilor numai pentru viitor - ex nune, nu si pentru trecut - ex tune. Efectul ex nune al deciziilor ICCJ constituie o aplicare a principiului neretroactivitatii, garanție fundamentala a drepturilor constituționale de natura a asigura securitatea juridica si increderea cetățenilor in sistemul de drept. Pe cale de consecința, efectele deciziei ICCJ nu pot viza decit actele, inacțiunile sau operațiunile ce urmeaza a se infaptui in viitor de către autoritatile implicate in activitatea de intocmire si comunicare a procesului verbal de contravenție si a instiintarii de plata, neputind sa reprezinte o lege mai favorabila.
Decizia 6/2015 nu este un act normativ, in intelesul dat acestei noțiuni de Legea 24/2000- republicata, cu modificările si completările ulterioare, care, in art. 11, face o enumerare limitativa a emitenților unor asemenea acte, printre care nu se regăsește ICCJ prin hotaririle date in interpretarea si aplicarea unitara a legii.
Pe de alta parte, hotaririle ICCJ date in RIL nu pot fi considerate acte normative cu putere de lege, in intelesul dispozițiilor OG 2/2001 sau a Legii 455 si, din perspectiva faptului ca nu reglementează relații de aparare sociala, nu instituie reguli de conduita si norme de incriminare sau care se refera la răspunderea contravenționala, la temeiurile si limitele acesteia, ci reflecta doar o interpretare a unor asemenea prevederi cuprinse in acte normative elaborate si adoptate conform procedurii de tehnica legislativa aplicabila in materie. A accepta ideea ca soluțiile interpretative pronunțate in Instanța Suprema prin deciziile date in RIL se includ in sfera legii contravenționale ar echivala cu o incalcare a principiului separării puterilor in Stat prin preluarea de către Autoritatea Judecătoreasca a competentelor puterii legislative cu consecința verificării constitutionalitatii respectivelor Hotariri de către Instanța de C. Constituțional.
Recursul în interesul legii este o Cale extraordinară de atac prin care se investește înalta Curte de Casație și Jusiție în vederea pronunțării asupra unor probleme de drept ce au fost soluționate diferit de către instanțele judecătorești. Deciziile ICCJ trebuie sa se rezume strict la interpretarea legii. Instanța suprema neputind completa, modifica sau abroga norme cuprinse in lege. In caz contrar se incalca principiul separației si echilibrului puterilor in Stat, consacrat explicit de dispozițiile art. 1 alin ( 4 ) din Constituție, deoarece Instanța ar depăși limitele puterii judecătorești si s-ar manifesta ca o autoritate legiuitoare.
Subliniază ca, fapta intruneste cumulativ cele 4 trasaturi ale unei contravenții, fiind tipica ( se incadreaza in modelul abstract descris in norma de incriminare a contravenției ), antijuridica ( aduce atingere valorii sociale ocrotite prin norma legala ), prevăzută de lege ( art. 8 din OG 15/2002 ) si savirsita cu vinovăție.
Pentru toate argumentele mai sus menționate, solicită sa se dispună admiterea apelului, modificarea in sensul respingerii acțiunii si menținerea Procesului Verbal de Constatare a Contravenției ca temeinic si legal Întocmit.
In temeiul art 223 N.C.P.C. solicită judecarea in lipsa a prezentei cauze.
IN D.: dispozițiile art. 461 si 471 Noul Cod de Procedura Civila.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței apelate atât prin prisma criticilor expuse dar și din oficiu, Tribunalul reține următoarele:
Prima instanță a analizat cu prioritate legalitatea procesului verbal de constatare a contravenției și a concluzionat că este incidentă o cauză care atrage nulitatea absolută a acestuia în condițiile în care lipsește semnătura olografă a agentului constatator pe actul atacat.
În susținerea acestui argument prima instanță a menționat Decizia nr. 6/1015 a ÎCCJ.
Soluția primei instanțe se impune a fi menținută, pentru următoarele argumente:
Decizia nr. 6/2015 a ÎCCJ este obligatorie pentru instanța de judecată.
Este adevărat că, decizia se pronunță în interesul legii și nu are efect cu privire la hotărârea judecătorească examinată și nici cu privire la situația părților din acel proces în care se invocă.
Dar, dezlegarea (soluția) dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțele de judecată civile.
Ca atare, prin Decizia nr. 6/2015, ÎCCJ a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului, statuând că:„În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările, raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1-4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) și alin. (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator”.
Astfel, în lipsa semnăturii olografe nu are relevanță împrejurarea că legea nu interzice aplicarea semnăturii electronice întrucât legiuitorul nu a stabilit că semnătura olografă a agentului constatator poate fi suplinită prin semnătura electronică.
Pentru aceste motive, în baza art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă va respinge apelul declarat de apelanta C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – CESTRIN.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de apelanta C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA - CESTRIN împotriva sentinței civile nr. 2217/2015 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosar_ .
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 28.01.2016.
Președinte, C. M. C. | Judecător, C. L. | |
Grefier, D. M. |
Red. LC
Jud. fond M. N.
Tehnored. MD/4ex/
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 75/2016.... | Alte cereri privind executarea silită. Decizia nr. 97/2016.... → |
|---|
