Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 75/2016. Tribunalul ALBA

Comentarii

0

Decizia nr. 75/2016 pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 28-01-2016 în dosarul nr. 75/2016

Acesta este document finalizat

Cod ECLI

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL A.

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C. ADMINISTRATIV, FISCAL ȘI DE INSOLVENȚĂ

DECIZIE Nr. 75/A/2016

Ședința publică de la 28 Ianuarie 2016

Completul compus din:

PREȘEDINTE C. M. C.

Judecător C. L.

Grefier D. M.

Pe rol judecarea apelului declarat de apelant A.- DIRECȚIA GENERALĂ ANTIFRAUDĂ FISCALĂ - DIRECȚIA REGIONALĂ ANTIFRAUDĂ FISCALĂ împotriva sentinței civile nr. 316/2015 pronunțată de Judecătoria S. și intimat . SRL, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție PV .

La apelul nominal făcut în cauză la prima și la a doua strigare se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:

Instanța în baza art. 131 Noul Cod procedură civilă, raportat la art. 95 din NCPC și art. 8 din Legea nr. 554/2004, constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta pricină.

Instanța, în baza disp. art. 238 NCPC, estimează durata necesară pentru cercetarea procesului ca fiind astăzi.

În baza disp. art. 244 din NCPC civilă declară încheiată cercetarea judecătorească și reține apelul spre soluționare.

INSTANȚA

Asupra apelului de față;

Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei S. sub dosar nr._, petenta . SRL prin administrator Michael L. a solicitat anularea procesului verbal de constatare si sancționare a contravențiilor nr._ din 13.12.2014 încheiat de intimata A. - DIRECȚIA GENERALA ANTIFRAUDA FISCALA - DIRECȚIA REGIONALA ANTIFRAUDA FISCALA SIBIU ,prin care in baza art. 14 al.2 din Ordonanță de Urgență nr. 28 din 25 martie 1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, a fost sancționată cu 8.000 lei amenda contravenționala conform art. 11 al.l lit. b din OUG nr. 28/1999, cu 2.000 lei amenda contravenționala conform art. 11 al.l lit. a din OUG nr. 28/1999,cu confiscarea sumei de 69,18 lei lei conform art. 11 alin.3 din OUG nr. 28/1999 precum si cu suspendarea activității pe o perioada de 3 luni conform art. 14 al.2 din OUG nr. 28/1999.

In fapt, s-a arătat că prin procesul-verbal enunțat, petenta a fost sancționată cu 8.000 lei amenda conform art. 11 al.l lit. b din OUG nr. 28/1999, reținându-se faptul ca . SRL a înregistrat la data controlului o diferența de 69,18 lei intre monetarul olograf întocmit de ospătar P. Linuta si raportul informativ X emis de casa de marcat,încălcându-se astfel ,conform încadrării date de către organele de control ,prevederile art. 1 alin. 1 din OUG nr. 28/1999. Totodată a fost sancționată cu 2.000 lei amenda conform art. 11 al.1 lit. c din OUG nr. 28/1999 reținându-se faptul ca bonurile de marcat fiscale nu au toate informațiile conform prevederilor legale, respectiv nu conțin informația referitoare la denumirea produsului,încălcându-se prevederile art. 4 alin. 1 din OUG 28/1999. Se invoca in acest sens bonul fiscal nr. 1/13.12.2014 care la denumirea produsului conține denumirea generica de bucătărie.

In mod complementar au fost aplicate si următoarele sancțiuni:

-confiscarea sumei de 69,18 lei conform art.11 alin.3 din OUG nr. 28/1999 - cu titlu de suma ce nu a putut fi dovedita cu acte justificative in condițiile legii; in procesul verbal de constatare si sancționare a contravențiilor nr._ din 13.12.2014 se menționează ca suma respectiva a fost găsita in sertarul casei de marcat de la unitatea controlata;

-suspendarea activității pe o perioada de 3 luni conform art. 14 al.2 din OUG nr. 28/1999.

Constatările sunt menționate in procesul verbal de constatare si sancționare a contravențiilor nr._ din 13.12.2014 emis in baza constatărilor din procesul verbal încheiat in . la data de 13.12.2014.

Cu privire la constatările înscrise in cele doua documente invocate mai sus, petenta a menționat următoarele:

Potrivit art. 16 al. 1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde ,printre altele, in mod obligatoriu: datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi Ia aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția;

F. de cele de mai sus,a considerat ca sancțiunile aplicate sunt nelegale si netemeinice pentru următoarele motive:

Referitor la contravenient desi in procesul verbal de constatare si sancționare a contravențiilor nr._ din 13.12.2014 se menționează persoana juridica . SRL, totuși ca si reprezentant al persoanei juridice a fost menționata persoana d-nei L. R. - in calitate de asociat,având locul de munca la adresa sediului social. A susținut că aceste mențiuni sunt totalmente eronate întrucât societatea nu este reprezentata de asociat ci de administrator, iar administratorul a fost prezent la sediul social in timpul controlului, fără ca acesta să participe la constatări si făra ca acestea sa-i fie aduse la cunoștința. Mai mult decât atât, d-nei L. R. -in calitate de asociat i s-a luat si nota explicativa ,astfel cum s-a arătat in procesul verbal încheiat in . la data de 13.12.2014.Din respectiva nota explicativa ( din care organele de control nici nu au predat un exemplar societății) ,conform constatărilor de la cap. I din procesul verbal încheiat in . la data de 13.12.2014,ar rezulta ca aceasta declara ca nu s-au emis bonuri fiscale pentru bunurile livrate direct populației in data de 13.12.2014,apreciindu-se un procent de aprox. 47% ca raport intre bonurile emise si încasările totale. In același timp conform ultimului aliniat din cap. I din procesul verbal incheiat in . la data de 13.12.2014,au fost constatate unele deficiente legate de modul de întocmire a facturilor - drept pentru care a fost aplicata o sancțiune cu avertisment verbal asociatului L. R..

A apreciat petenta ca in ceea ce privește datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului,respectiv al persoanei care reprezintă societatea in timpul controlului, sunt eronate. Mai mult decât atât, informațiile preluate de la asociatul societății, in persoana d-nei L. R. (inclusiv prin nota explicativa invocata de organele de control), nu sunt de natura a reprezenta elemente probante in privința dovedirii,respectiv a descrierii faptei contravenționale, cu atât mai mult cu cat administratorul de fapt si de drept al societății, in persoana lui L. Michael a fost prezent la sediul social in timpul controlului,făra ca acesta sa fie invitat sa participe la constatări si făra ca constatările sa-i fie aduse la cunoștința. Mai mult decât atât, pentru respectivele activități legate de organizarea si conducerea evidentelor contabile ,exista angajata o persoana in cadrul societății pe post de economist - in persoana lui L. A. C.. A menționat ca in baza Legii 31/1990 privind societățile comerciale ,administratorii răspund fața de societate pentru nerespectarea dispozițiilor legale referitoare la atribuțiilor lor, precum si pentru nerespectarea obligațiilor care le-au revenit in baza mandatului încredințat de către acționari, prin actul constitutiv sau prin intermediul adunării generale,in timp ce asociații au atribuții exprese,altele decât cele ale administratorilor potrivit Articolul 194 - Obligațiile principale ale A. (SRL).

In susținerea aspectelor de fapt si de drept invocate petenta a învederat următoarele:

Cu privire Ia contravenția aplicata de 8.000 Iei conform art. 11 al.f Iit. b din OUG nr. 28/1999, a arătat că la redactarea procesului verbal de constatare si sancționare a contravențiilor nr._ din 13.12.2014 indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția sancționată conform art. 11 al. 1 lit. b din OUG nr. 28/1999 cu suma de 8.000 lei este eronata întrucât in cuprinsul procesului verbal de constatare si sancționare a contravențiilor nr._ din 13.12.2014, la pct. 1 unde se descriu faptele săvârșite constând in existenta unui plus de 69,18 lei intre monetarul olograf întocmit de ospătar P. Linuta si raportul informativ X emis de casa de marcat, se invoca faptul ca sunt încălcate prevederile art. 1 alin. 1 din OUG 28/1999. Indicarea actului normativ arătat este eronata întrucât la art. 1 alin. 1 din OUG 28/1999 se menționează ca "Operatorii economici care efectuează livrări de bunuri cu amănuntul, precum și prestări de servicii direct către populație sunt obligați să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale. " - ori aceasta obligație este îndeplinita fapt constatat chiar de organele de control (comparând suma încasata cu bonurile fiscale emise de casa de marcat -pe de o parte,iar pe de alta parte cu constatările de la cap. I din procesul verbal încheiat in . la data de 13.12.2014 in care la alin. 2 se menționează ca societatea verificata este dotata cu aparat de marcat electronic fiscal fiscalizat la adresa DN 7 km 337-480 si nr. 539 . jud. A..).

Cu privire la contravenția aplicata de 2.000 lei conform art. 11 al.l lit. c din OUG nr. 28/1999, referitor la faptul ca bonurile de marcat fiscale nu au toate informațiile conform prevederilor legale, respectiv nu conțin informația referitoare la denumirea produsului,incalcandu-se prevederile art. 4 alin. 1 din OUG 28/1999,invocându-se in acest sens bonul fiscal nr. 1/13.12.2014 care la denumirea produsului conține denumirea generica de bucătărie, a menționat ca organele fiscale au făcut o apreciere generala, plecând insa de la un singur bon fiscal ( nr. 1/13.12.2014), fără să constate ca in fapt alte numeroase bonuri fiscale au inserate aceste informații. In dovedirea celor arătate a anexat bonuri fiscale, in copie, din 11,12 si 13.12.2014.

Cu privire la confiscarea sumei de 69,18 lei lei conform art.ll alin.3 din QUG nr. 28/1999, fata de confiscarea sumei de 69,18 lei lei conform art.ll alin.3 din OUG nr. 28/1999 - cu titlu de suma ce nu a putut fi dovedita cu acte justificative in condițiile legii s-a menționat in procesul verbal de constatare si sancționare a contravențiilor nr._ din 13.12.2014 ca suma respectiva a fost găsita in sertarul casei de marcat de la unitatea controlata farà insa ca aceasta constatare sa fie dovedita prin prezenta unei persoane care este reprezentantul legal al societății. In aceste condiții obligația organelor de control vizând arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite nu este îndeplinita ,prejudiciindu-se dreptul agentului economic la apărarea drepturilor legate de o corecta impunere.

Cu privire la suspendarea activității pe o perioada de 3 luni conform art. 14 al.2 din OUG nr. 28/1999., conform art. 14 al.2 din OUG nr. 28/1999 a menționat ca aceasta măsura complementara a fost luata având ca si constatare faptul ca . SRL a înregistrat la data controlului o diferența in plus de 69,18 lei intre monetarul olograf întocmit de ospătar P. Linuta si raportul informativ X emis de casa de marcat,incălcandu-se astfel ,prevederile art. 1 alin. 1 din OUG nr. 28/1999.

Petenta a susținut că, măsura suspendării nu este luata pe nici una din temeiurile dovedite de organele de control ale art 10 lit. b) din OUG 28/1999 care stipulează ca temeiuri următoarele situații limitative enumerate: neîndeplinirea obligației operatorilor economici de a se dota și de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale avizate conform art. 5 alin. (2), la termenele stabilite la art. 6, cu excepția prevăzută la art. 1 alin. (4), neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate ori emiterea de bonuri cu o valoare inferioară celei reale, precum și nereintroducerea datelor înscrise pe rola jurnal privind tranzacțiile efectuate de la ultima închidere zilnică până în momentul ștergerii memoriei operative; Cu alte cuvinte, luarea măsurii de suspendare pe baza prevederilor de la art. 1 alin. 1 din OUG nr. 28/1999 nu este întemeiata întrucât,așa cum s-a mai arătat aceasta obligație este îndeplinită, fapt constatat chiar de organele de control prin: compararea sumei încasate cu bonurile fiscale emise de casa de marcat ; constatările de la cap. I din procesul verbal încheiat in . la data de 13.12.2014 in care la alin. 2 se menționează ca societatea verificata este dotata cu aparat de marcat electronic fiscal fiscalizat la adresa DN 7 kmm 337-480 si nr. 539 .. A..).

F. de cele mai sus expusea ,a solicitat admiterea plângerii si anularea procesului-verbal atacat,respectiv a masurilor dispuse in baza acestuia.

In drept, dispozițiile art. 31 din OG nr. 2/2001.

In probațiune, s-a depus procesul verbal de constatare si sancționare a contravențiilor nr._ din 13.12.2014, procesul verbal încheiat in . la data de 13.12.2014., Certificat de înregistrare de mențiuni emis de Oficiul Registrului Comerțului A. la 22.08.2011 prin care se atesta calitatea de administrator al d-lui L. Michael, Copii bonuri fiscale din perioada 11-13.12.2014.

Intimata Agenția Naționala de Administrare Fiscala, cu sediul in ., sector 5, CUI_, prin reprezentanții săi legali, a comunicat întâmpinare atât prin fax cât și prin registratură(f.31-38, 62-69) prin care a solicitat respingerea ca nefondata a plângerii contravenționale cu consecința menținerii ca temeinic si legal a procesului verbal de contravenție nr._/13.12.2014, întocmit de A.-DRAF 7 Sibiu.

In fapt, intimata a susținut că nu se poate reține susținerea petentei in ceea ce privesc mențiunile din procesul verbal contestat in sensul ca, sunt eronate, având din vedere următoarele aspecte:

Din simpla lecturare a procesului verbal de constatare si sancționare a contravențiilor se poate constata ca, acesta îndeplinește toate condițiile de fond si forma prevăzute de art. 16 si art. 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, si cuprinde toate mențiunile obligatorii prevăzute de dispozițiile art. 16 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, prin urmare nu exista motiv de anulare a acestuia.

Astfel, a învederat ca motivele invocate de petenta nu se regăsesc intre cazurile de nulitate prevăzute de legiuitor la art. 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

De asemenea, a solicitat sa se constate faptul ca, petenta nu a justificat nici o vătămare de natura a impune cu necesitate anularea procesului verbal analizat, motiv pentru care nu se justifica anularea procesului verbal contestat, anulare ce ar reprezenta un formalism excesiv pentru relațiile juridice protejate prin O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

S-a menționat ca, agentul constatator, la efectuarea controlului a aplicat, in mod corect, prevederile legale in materie, motivele invocate de petenta, nefiind relevante si nici susținute de acte doveditoare, iar o modificare a celor stabilite de instituția de control, ar încuraja agentul economic in a nu respecta cadrul legal si instituțiile Statului R..

Nu poate fi reținuta susținerea petentei in ceea ce privește contravenția aplicata in conformitate cu dispozițiile art. 11 alin.(1) lit. b) si c) din OUG nr. 28/1999, pentru următoarele considerente:

Prin apărările formulate, petenta face dovada faptului ca, nu cunoaște legea, dar si a faptului ca, acesta încă nu conștientizează gravitatea faptei sale.

Astfel, cu ocazia unui control operativ inopinat efectuat prin sondaj în data de 13.12.2014 la restaurantul ce aparține petentei, s-a constatat ca, nu au fost emis bonuri fiscal pentru toate bunurile livrate direct către populație, fiind astfel încălcate dispozițiile art. 1 alin.(1) din OUG nr. 28/1999 rep, privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale: "Operatorii economici prevăzuți la alin.(1) denumiți in continuare utilizatori, au obligația sa emită bonuri fiscale cu aparate de marcat electronice fiscale sis a le predea clienților."

Totodată, la momentul controlului a fost solicitat operatoarei aparatului de marcat electronic fiscal sa emită un Raport X cu casa de marcat, in vederea confruntării sumelor înscrise pe acesta cu numerarul existent in sertarul AMEF si monetarul olograf întocmit de vânzătoare, constatându-se o diferența in plus de 69.18 lei, suma de bani ce provenea din vânzarea mărfurilor expuse spre comercializare.

A mai învederat ca, petenta avea de efectuat ca si „operațiune obligatorie si principala să emită bonuri fiscale cu aparate de marcat electronice fiscale și să le predea clienților, iar ca si obligație subsidiara si facultativa la solicitarea clienților, sa elibereze acestora și factură fiscală ".

Având in vedere specificul activității desfășurate la punctul de lucru verificat si anume prestări servicii direct către populație, intimata a învederat faptul ca, aceasta activitate ce nu se înscrie in excepțiile de la obligativitatea utilizării aparatului de marcat electronic fiscal prevăzute la art. 2 din OUG 28/1999 rea, si deci in relația cu persoanele fizice clienți ai societății aceasta nu avea niciun motiv de a nu utiliza casa de marcat fiscala pentru sumele încasate, indiferent de mod si de moment, legiuitorul nefăcând distincție in acest sens cf. art. 1 din OUG 28/1999 rep.

Nu are nicio relevanta asupra caracterului contravențional al faptei susținerea petentei mai sus precizata, întrucât aceasta avea obligația legala sa emită bonuri fiscale pentru toate mărfurile vândute, astfel neputându-se prevala de necunoașterea legii.

A considerat ca, echipa de control a respectat întocmai prevederile O.G nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor cu modificările si completările ulterioare, sancțiunea stabilita fiind proporționala cu gradul de pericol social al faptei săvârșit, in acest sens aplicându-se sancțiunea minima prevăzuta de actul normativ in cauza.

Apreciindu-se de către echipa de control ca, fapta săvârșita si anume «neîndeplinirea obligației operatorilor economici de a se dota si de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale avizate conform art. 5 alin. (2), la termenele stabilite la art. 6, cu excepția prevăzută la art. 1 alin. (4), neemiterea bonurilor fiscale pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate, emiterea de bonuri cu o valoare inferioara celei reale...» întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzuta la art. 10 lit. b din OUG nr.28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, rep, cu modificările si completările ulterioare si se sancționează cu amenda de la 8.000 lei la 10.000 lei, s-a dispus sancționarea petentei cu amenda contravenționala de 8.000 lei, conform dispozițiilor art.11, alin.1 lit.b) din O.U.G. nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, rep, cu modificările si completările ulterioare.

Totodată petenta nu se poate prevala de necunoașterea legii.

Faptele precizate mai sus întrunesc trăsăturile constitutive ale contravențiilor prevăzute ta art.10t litera b) din G.U.G. nr. 28/1999, astfel dispunându-se sancționarea petentei cu amenda contravenționala în cuantum total de 8.000 lei.

Trebuie să se aibă în vedere că, fapta comisă în speță prezintă un grad ridicat de pericol social, legiuitorul delegat la edictarea lor, prin sancțiunile stipulate, urmărind neîndoielnic eradicarea sau cel puțin limitarea sustragerii de la plata taxelor și impozitelor datorate bugetului consolidat al statului, în domeniul legiferat.

Pericolul social pe care astfel de fapte pot să îl genereze este evident și prin modul în care legiuitorul a înțeles să sancționeze acest gen de fapte contravenționale.

Normele imperative încălcate au fost edictate de către leguitor tocmai în scopul disciplinării agenților economici» în sensul conștientizării gradului de pericol social pe care faptele de acest gen îl au față de întreaga societate, iar nu numai față de un grup izolat de persoane, aspect care nu le conferă posibilitatea de a le respecta sau nu, fiind obligați la conformare, iar în caz contrar, fiind nevoiți să suporte sancțiunile care li se aplică.

Dacă unul sau mai multe acte normative care impun o anumită conduită sunt ignorate de cei care ar trebui să le respecte și să le aplice iar în momentul în care se aplică sancțiuni pecuniare pentru încălcarea lor se susține că pericolul social este minim sau inexistent, este evident ca în acest mod se creează un precedent periculos din toate punctele de vedere în sensul că agenții economici la adăpostul unor astfel de posibile soluții vor continua după bunul plac să ignore și să încalce dispozițiile legale, beneficiind de clemența instanțelor de

In spetă, intimatul a apreciat că trebuie avut în vedere, respectarea disciplinei impusă de Q.U.6. nr. 28/1999 se poate realiza doar prin menținerea sancțiunilor pecuniare aplicate.

Prin urmare, a apreciat ca, nu se impune nici o reindividualizare a sancțiunii aplicate de către agenții constatatori, întrucât aceasta a fost corect individualizata prin raportare la pericolul social al faptei, care rezultă nu numai din modul în care a fost săvârșita fapta ci si din modul in care legiuitorul a stabilit limitele amenzii contravenționale, fapta comisă în speță prezintă un grad ridicat de pericol social, legiuitorul prin sancțiunile stipulate, urmărind neîndoielnic eradicarea sau cel puțin limitarea sustragerii de la plata taxelor și impozitelor datorate bugetului consolidat al statului, în domeniul legiferat.

In ceea ce privește măsura confiscării, dispusa prin procesul verbal, a considerat de petenta, ca nelegala, intimatul a apreciat ca, sancțiunea aplicata de organul de control este justificată de imperativul protejării interesului social si al ordinii de drept, fapta putând genera fenomene economice negative, norma juridica incidența in cauza fiind una coercitiva, prevederile legale in materie fiind in concordanta si cu art. 44 alin. 9 din Constituția României potrivit căruia " Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții pot fi confiscate numai in condițiile legii.

Prin Decizia nr. 1096/2009, Curtea Constituționala a reținut ca, "stabilirea unei contravenții si sancționarea acesteia cu amenda reprezintă o opțiune legitima a legiuitorului, care da expresie preocupării statului pentru a asigura libertatea comerțului, protecția concurentei loiale si crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție de asemenea Curtea a constatat ca dispozițiilor legale criticate reprezintă norme coercitive, instituind sancțiuni contravenționale pentru agenții economici care nu respecta dispozițiile legale referitoare la justificarea sumelor de bani găsite la punctele de vânzare aparținând agenților economice. Consecința încălcării acestor dispoziții legale o constituie confiscarea sumelor a căror proveniența nu poate fi justificata.

In ceea ce privește măsura complementara prin care s-a dispus suspendarea pe o perioada de 3 luni a activității punctului de lucru - magazin al societății reclamante, învederam prevederile art. 14 alin. (2) din OG nr. 28/1999, potrivit cărora: „Nerespectarea de către operatorii economici a prevederilor art. 10 lit. b), referitoare la neutilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, neemiterea bonurilor fiscale pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate, emiterea de bonuri cu o valoare inferioara celei reale si nereintroducerea datelor înscrise pe rola-jurnal privind tranzacțiile efectuate de la ultima "închidere zilnica pana in momentul ștergerii memoriei operative, atrage si suspendarea activității unității pe o perioada de 3 luni."

Curtea Constituționala, in aceiași Decizie nr. 1096/2009 a reținut ca, suspendarea pe o perioada de 3 luni a activității unității care nu respecta obligațiile prevăzute in textul de lege criticat, nu este o măsura de natura a restrânge libertatea comerțului sau de a afecta obligațiile statului de a asigura protecția concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție, protejarea intereselor naționale in activitatea economica, financiara si valutara sau crearea condițiilor necesare pentru creșterea calității vieții, ci, dimpotrivă, reprezintă tocmai o măsura prin care statul da expresie tuturor acestor obligații constituționale.

Măsura complementară a contravenției privind suspendarea activității pe o perioadă de 3 luni are drept scop urmărit de inițiatorul textului de lege, reducerea evaziunii fiscale, care constituie în ultima perioadă, risc principal la adresa siguranței naționale.

Cu privire la sancțiunea complementara, aplicata petentei a susținut că, aceasta se aplica ope legis si nu este lăsata la latitudinea agentului constatator de a le aplica sau nu. Mai mult decât atât, in cazul aplicării măsurii complementare de suspendarea activității, a precizat ca, acest fapt nu intra in atribuțiile organelor de control, sancțiunile complementare nu pot fi disjunse si tratate separate.

Intimata a menționat faptul că, sancțiunile aplicate sunt minimul prevăzut de lege, iar la stabilirea cuantumului acestora au fost avute in vedere si dispozițiile art.21 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu privire la gradul de pericol social al faptei săvârșite, la modul de săvârșire al acesteia si la scopul urmărit, fapt pentru care a considerat ca, nu se impune o reindividualizare a sancțiunilor amenzii contravenționale aplicate, in sensul înlocuirii cu sancțiunea avertismentului, solicitata de petenta prin plângerea contravenționala.

Prin mai multe decizii, respectiv Decizia nr.3 08/2013 publicata in M.O al României, Partea I, nr.461/25.07.2013, Decizia nr.76/2012 publicata in M.O al României, Partea I nr.244/11.04.2012, Decizia nr.721/2011, publicata in M.O al României, Partea nr.640/07.09.2011, Decizia nr.506/2010, publicata in M.O al României, Partea nr.426/25.06.2010, Decizia nr.670/2009, publicata in M.O al României, Paijtea nr.430/24.06.2009, Curtea Constituționala a statuat ca: „stabilirea unei contravenții si sancționarea acesteia cu amenda reprezintă o opțiune legitima a legiuitorului, care [....] da expresie preocupării statului pentru a asigura libertatea comerțului, protecția concurentei loiale si crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de protecție".

Curtea Constituțională a reținut că „masurile sancționatorii dispuse prin O.U.G nr.28/1999 vizează apărarea intereselor generale privind respectarea legislației fiscale, fiind justificate de imperativul protejării interesului social si al ordinii de drept, aceasta îndreptățind adoptarea unor masuri specifice de preimtampinare si sancționare a faptelor care generează sau ar putea genera fenomene economice negative, cum ar fi evaziunea fiscala".

Aplicarea unor sancțiuni care sunt cuprinse pe o plaja de amenzi cuantificate in sume minime si maxime se face din analiza efectuata de inspectorii antifrauda, la momentul controlului, in funcție de specificul activității agentului economic, de cifra de afaceri a acestuia si de gradul de risc fiscal ce il comporta activitatea desfășurata de acesta.

Față de cele expuse, a solicitat respingerea apărărilor formulate de petentă, respingerea acțiunii formulate de . SRL, ca fiind netemeinică și menținerea ca temeinic si legal a procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, nr._/13.12.2014.

In drept, art. 205, art. 223 alin.(3) din Cod procedura civila.

In probațiune s-au depus înscrisuri.

Prin răspunsul la intâmpinare depus la dosar la fila 94-98, petenta a susținut următoarele:

1 Referitor la susținerea intimatului conform căreia nu poate fi reținuta susținerea petentei in ceea ce privesc mențiunile din procesul verbal contestat in sensul ca sunt eronate, cu privire la motivele invocate de A., petenta consideră in continuare ca sancțiunile care s-au aplicat sunt nelegale si netemeinice pentru următoarele motive:

Referitor la contravenient deși in procesul verbal de constatare si sancționare a contravențiilor nr._ din 13.12.2014 se menționează persoana juridica . SRL, totuși ca si reprezentant al persoanei juridice a fost menționata persoana d-nei L. R. - in calitate de asociat,având locul de munca la adresa sediului social. A menționat că aceste mențiuni sunt totalmente eronate întrucât societatea nu este reprezentata de asociat ci de administrator, iar administratorul a fost prezent la sediul social in timpul controlului, fără ca acesta sa participe la constatări si fără ca constatările sa-i fie aduse la cunoștința. Mai mult decât atât, d-nei L. R.- in calitate de asociat i s-a luat si nota explicativa ,astfel cum s-a arătat in procesul verbal încheiați in . la data de 13.12.2014. Din respectiva nota explicativa ( din care organele de control nici nu au predat un exemplar societății) ,conform constatărilor de la cap. I din procesul verbal încheiat in . la data de 13.12.2014,ar rezulta ca aceasta declara ca nu s-au emis bonuri fiscale pentru bunurile livrate direct populației in data de 13.12.2014,apreciindu-se un procent de aprox. 47% ca raport intre bonurile emise si încasările totale. In același timp conform ultimului aliniat din cap. I din procesul verbal încheiat in . la data de 13.12.2014, au fost constatate unele deficiente legate de modul de întocmire a facturilor - drept pentru care a fost aplicata o sancțiune cu avertisment verbal asociatului L. R..

Dovada susținerilor de mai sus consta in însuși procesul verbal de constatare a contravențiilor nr._ din 13.12.2014 incheiat de A. - DIRECȚIA GENERALA ANTIFRAUDA FISCALA - DIRECȚIA REGIONALA ANTIFRAUDA FISCALA SIBIU asa cum a fost depus la dosarul cauzei. Toate aceste mențiuni pot fi dovedite prin declarație si de catre asociatul L. R..

A considerat ca in ceea ce privește datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului,respectiv al persoanei care reprezintă societatea in timpul controlului, sunt eronate. Mai mult decât atât, informațiile preluate de la asociatul societății, in persoana d-nei L. R. (inclusiv prin nota explicativa invocata de organele de control), nu sunt de natura a reprezenta elemente probante in privința dovedirii, respectiv a descrierii faptei contravenționale, cu atât mai mult cu cat administratorul de fapt si de drept al societății, in persoana lui L. Michael a fost prezent la sediul social in timpul controlului, fără ca acesta sa fie invitat sa participe la constatări si fără ca, constatările sa-i fie aduse la cunoștința. Mai mult decât atât, pentru respectivele activități legate de organizarea si conducerea evidentelor contabile, exista angajata o persoana in cadrul societății pe post de economist - in persoana lui L. A. C..

A menționat ca in baza Legii 31/1990 privind societățile comerciale administratorii răspund fata de societate pentru nerespectarea dispozițiilor legale referitoare la atribuțiilor lor, precum si pentru nerespectarea obligațiilor care le-au revenit in baza mandatului încredințat de către acționari, prin actul constitutiv sau prin intermediul adunării generale,in timp ce asociații au atribuții exprese,altele decât cele ale administratorilor: Articolul 194 - Obligațiile principale ale A. (SRL)

2. Referitor la susținerea conform căreia nu poate fi reținuta susținerea petentei in ceea ce privește contravenția aplicata in conformitate cu dispozițiile art.ll alin.l lit.b si c) din OUG 28/1999 mențiunile din procesul verbal contestat in sensul ca sunt eronate, cu privire la acest aspect A. susține ca prin procesul-verbal de constatare si sancționare a contravențiilor nr._ din 13.12.2014 s-a reținut ca nu au fost emise bonuri fiscale pentru toate bunurile livrate direct populației. Referitor la acest aspect insa a menționat că aceasta dovada a fost făcuta doar pentru suma de 69,18 lei, restul cazurilor invocate referindu-se la faptul ca bonurile emise nu au detaliat sortimentele efectiv vândute ci au fost emise pe total vânzări (masa servita).

Deși se invoca un pericol social ridicat care se cere sa fie sancționat, totuși nu este demonstrat acest-pericol social in sensul ca o suma de doar 69,18 lei pentru care nu s-au emis bonuri fiscale nu justifica un pericol social ridicat putând fi comis chiar si printr-o simpla eroare materiala de emitere a unui bon fiscal.

In plus petenta,referitor la cele doua contravenții a susținut că un alt element invocat de aceasta cu privire la redactarea procesului verbal de constatare si sancționare a contravențiilor nr._ din 13.12.2014 il reprezintă faptul ca indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția sancționată conform art. 11 al.l lit. b din OUG nr. 28/1999 cu suma de 8.000 lei este eronata întrucât in cuprinsul procesului verbal de constatare si sancționare a contravențiilor nr._ din 13.12.2014, la pct. 1 unde se descriu faptele săvârșite constând in existenta unui plus de 69,18 lei intre monetarul olograf întocmit de ospătar P. Limita si raportul informativ X emis de casa de marcat, se invoca faptul ca sunt încălcate prevederile art. I alin. 1 din OUG 28/1999. Indicarea actului normativ arătat este eronata întrucât la art. 1 alin. 1 din OUG 28/1999 se menționează ca "Operatorii economici care efectuează livrări de bunuri cu amănuntul, precum și prestări de servicii direct către populație sunt obligați să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale. " - ori aceasta obligație este îndeplinita fapt constatat chiar de organele de control (comparând suma încasata cu bonurile fiscale emise de casa de marcat -pe de o parte,iar pe de alta parte cu constatările de la cap. I din procesul verbal încheiat in . la data de 13.12.2014 in care la alin. 2 se menționează ca societatea verificata este dotata cu aparat de marcat electronic fiscal fiscalizat la adresa l)N 7 kmm 337-480 si nr. 539 . jud. A..).

Cu privire la contravenția aplicata de 2.000 lei conform art. 11 al.l lit. c din OUG nr. 28/1999, referitor la faptul ca bonurile de marcat fiscale nu au toate informațiile conform prevederilor legale, respectiv nu conțin informația referitoare la denumirea produsului, încălcându-se prevederile art. 4 alin. 1 din OUG 28/1999,invocându-se in acest sens bonul fiscal nr. 1/13.12.2014 care la denumirea produsului conține denumirea generica de bucătărie a menționat ca organele fiscale au făcut o apreciere generala, plecând insa de la un singur bon fiscal (. nr. 1/13.12.2014), fără să constate ca in fapt alte numeroase bonuri fiscale au inserate aceste informații.

3 Referitor la susținerea din întâmpinare conform căreia măsura confiscării este justificata, față de confiscarea sumei de 69,18 lei conform art.l 1 alin.3 din OUG nr. 28/1999 - cu titlu de suma ce nu a putut fi dovedita cu acte justificative in condițiile legii s-a menționat in procesul verbal de constatare si sancționare a contravențiilor nr._ din 13.12.2014 ca suma respectiva a fost găsita in sertarul casei de marcat de la unitatea controlata fără insa ca aceasta constatare sa fie dovedita prin prezenta unei persoane care este reprezentantul legal al societății. In aceste condiții obligația organelor de control vizând arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite nu este îndeplinita ,prejudiciindu-se dreptul agentului economic la apărarea drepturilor legate de o corecta impunere.

4. Referitor la susținerea din întâmpinare raportata la măsura complementara prin care s-a dispus suspendarea pe o perioada de 3 a luni a activității punctului de lucru, petenta a arătat că se invoca de care A., cu trimitere la Decizia Curții Constituționale "nr. 1096/2009,ca măsura suspendării nu este de natura sa restrângă libertatea comerțului. S-a mai invocat ca nu se impune o reindividualizare a sancțiunilor amenzii contravenționale in sensul înlocuirii cu sancțiunea avertismentului,citând in acest sens mai multe decizii.

F. de suspendarea activității pe o perioada de 3 luni conform art. 14 al.2 din OUG nr. 28/1999 a menționat ca aceasta măsura complementara a fost luata având ca si constatare faptul ca . SRL a înregistrat la data controlului o diferența in plus de 69,18 lei intre monetarul olograf întocmit de ospătar P. Limita si raportul informativ X emis de casa de marcat, încălcându-se astfel ,conform încadrării date de către organele de control ,prevederile art. 1 alin. 1 din OUG nr. 28/1999. Cu alte cuvinte, a sustinut petenta, că măsura suspendării nu este luata pe nici una din temeiurile dovedite de organele de control ale art. 10 lit. b) din OUG 28/1999 care stipulează ca temeiuri următoarele situații limitative enumerate: neîndeplinirea obligației operatorilor economici de a se dota și de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale avizate conform art. 5 alin. (2), la termenele stabilite la art. 6, cu excepția prevăzută la art. I alin. (4), neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate ori emiterea de bonuri cu o valoare inferioară celei reale, precum și neintroducerea datelor înscrise pe rola jurnal privind tranzacțiile efectuate de la ultima închidere zilnica până în momentul .ștergerii memoriei operative; Cu alte cuvinte, luarea măsurii de suspendare pe baza prevederilor de Ia art. 1 alin. I din OUG nr. 28/1999 nu este întemeiata întrucât,așa cum s-a mai arătat aceasta obligație este îndeplinita, fapt constatat chiar de organele de control prin: compararea sumei încasate cu bonurile fiscale emise de casa de marcat; constatările de la cap. 1 din procesul verbal încheiat in . la data de 13.12.2014 in care la alin. 2 se menționează ca societatea verificata este dotata cu aparat de marcat electronic . fiscal fiscalizat la adresa DN 7 km 337-480 si nr. 539 . jud. A..).

F. de susținerile intimatei A. petenta a constatat ca nici una din deciziile amintite sau alte opinii exprimate nu se pronunța asupra imposibilității de reindividualizare a sancțiunilor amenzii contravenționale in sensul înlocuirii cu sancțiunea avertismentului. A apreciat ca si in aceasta privința trebuie să primeze pericolul social al faptelor sancționate ori, din acest punct de vedere, pentru .o constatare privind neînregistrarea si neemiterea bonului fiscal pentru o suma de 69,18 lei nu poate fi considerata in mod obiectiv ca având un grad de pericol social ridicat - cum se susține de către A.. A subliniat in acest sens faptul ca pentru o astfel de constatare care vizează -aspectul cel mai grav considerat de organele de control - neînregistrarea si neemiterea bonului fiscal pentru o suma de 69,18 lei ,au fost aplicate sancțiunile cumulative din procesul verbal, astfel că a apreciat că acestea nu sunt proporționale cu constatările efectuate și a solicitat individualizarea sancțiunilor in acord si proporțional cu gravitatea reala a faptelor săvârșite.

Prin sentința civilă nr. 316/2015 pronunțată de Judecătoria S. s-a admis in parte plângerea formulată de petenta . SRL cu sediul in Pianu de Sus nr. 539 DN 7 Km 337+480,jud. A. înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului A. sub nr. J/_ CUI fiscal nr._, împotriva Procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr._, încheiat la data de 13.12.2014 de intimatul A.- DIRECȚIA GENERALĂ ANTIFRAUDĂ FISCALĂ – DIRECTIA REGIONALĂ ANTIFRAUDĂ FISCALĂ SIBIU, cu sediul în București, ., sector 5, CUI_ și in consecință:

S-a înlăturat măsura complementară a suspendării activității pe o durată de trei luni, aplicată prin procesul verbal.

S-a menținut in rest procesul-verbal .

Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele:

Prin procesul-verbal contestat s-a reținut în sarcina petentei că în data de 13.12.2014 la restaurantul ce aparține acesteia, nu au fost emise bonuri fiscale pentru toate bunurile livrate direct către populație, fiind astfel încălcate dispozițiile art. 1 alin.(1) din OUG nr. 28/1999 rep, privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale: "Operatorii economici prevăzuți la alin.(1) denumiți in continuare utilizatori, au obligația sa emită bonuri fiscale cu aparate de marcat electronice fiscale si sa le predea clienților."

În acest sens la momentul controlului a fost organele de control au solicitat operatoarei aparatului de marcat electronic fiscal sa emită un Raport X cu casa de marcat, in vederea confruntării sumelor înscrise pe acesta cu numerarul existent in sertarul AMEF si monetarul olograf întocmit de vânzătoare, constatându-se o diferența in plus de 69.18 lei, suma de bani ce provenea din vânzarea mărfurilor expuse spre comercializare.

În temeiul art. 11 al.1 lit.b din OUG 28/1999 s-a aplicat petentei sancțiunea principală a amenzii, în cuantum de 8000 lei, la minimul prevăzut de legea contravențională.

Cu ocazia aceluiași control, s-a reținut în sarcina petentei că bonurile emise de casa de marcat nu conțin denumirea exactă a fiecărui bun livrat, fiind aplicată petentei sancțiunea amenzii, în cuantum de 2000 de lei, în temeiul art. 10 lit b și 11 lit. a din OUG 28/1999 și pentru această contravenție fiind aplicată sancțiunea la limita minimă prevăzută de legea contravențională.

Totodată, s-a aplicat petentei și sancțiunile complementare privind confiscarea sumei de 69,18 lei conform art.11 alin.3 din OUG nr. 28/1999 - cu titlu de suma ce nu a putut fi dovedita cu acte justificative in condițiile legii; in procesul verbal de constatare si sancționare a contravențiilor nr._ din 13.12.2014 se menționează ca suma respectiva a fost găsita in sertarul casei de marcat de la unitatea controlata și suspendarea activității pe o perioada de 3 luni conform art. 14 al.2 din OUG nr. 28/1999.

Petenta critică procesul-verbal întocmit pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.

Sub aspectul nelegalității invocată de petentă, respectiv că reprezentant al persoanei juridice a fost menționata persoana d-nei L. R. - in calitate de asociat. Susține că aceste mențiuni sunt totalmente eronate întrucât societatea nu este reprezentata de asociat ci de administrator, iar administratorul a fost prezent la sediul social in timpul controlului, fără ca acesta să participe la constatări si fără ca acestea sa-i fie aduse la cunoștința.

Pe de o parte, instanța a reținut că deși petenta susține că doamna L. R. nu avea drept de administrare totuși, aceasta după ce a semnat procesul-verbal și a arătat expres că nu are obiecțiuni a aplicat ștampila petentei pe actul contestat ( f.9), astfel încât, nu s-a putut reține ca fiind sinceră susținerea petentei, potrivit cu care dintr-o simplă coincidență a locului de muncă doamna L. R. s-a aflat la sediul societății controlate.

Pe de altă parte, motivele de nulitate a procesului-verbal de contravenție sunt prevăzute în O.G 2/2001, art.17, potrivit căruia „Lipsa mentiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.”, celelalte mențiuni pe care trebuie să le cuprindă procesul –verbal sunt prevăzute de lege sub sancțiunea nulității relative, sens în care s-a pronunțat ÎCCJ prin Dec. 22/2007.

Orice alte lipsuri din procesul-verbal sunt sancționate cu nulitatea relativă, ceea ce presupune ca persoana care invocă nulitatea să dovedească faptul că i s-a produs o vătămare, iar instanța să constate în raport de materialul probator administrat, că vătămarea nu poate fi acoperită decât prin anularea procesului-verbal. In speță nu s-a invocat și evident nici nu s-a dovedit vreo vătămare care să nu fi putut fi acoperită în procedura în fața instanței de judecată prin administrarea de probe prin care să se combată constatările din procesul-verbal și din celelalte acte depuse la dosarul cauzei de către intimată.

Pe fondul cauzei, instanța a reținut că privitor Ia contravenția aplicata de 8.000 Iei conform art. 11 al.f Iit. b din OUG nr. 28/1999, petenta nu contestă existenta unui plus de 69,18 lei intre monetarul olograf întocmit de ospătar P. Linuta si raportul informativ X emis de casa de marcat, faptă dovedită și cu înscrisurile de la f. 70, astfel încât, instanța a reținut temeinicia celor reținute prin procesul-verbal, în acest sens precum și temeinicia aplicării sancțiunii principale a amenzii.

Pentru aceleași considerente, instanța a reținut și temeinicia sancțiunii complementare privind confiscarea sumei de 69,18 lei conform art.ll alin.3 din QUG nr. 28/1999, cu titlu de suma ce nu a putut fi dovedita cu acte justificative in condițiile legii.

Totodată, instanța a reținut cu privire la amenda contravențională de 2.000 lei conform art. 11 al.l lit. c din OUG nr. 28/1999, referitor la faptul ca bonurile de marcat fiscale nu au toate informațiile conform prevederilor legale, respectiv nu conțin informația referitoare la denumirea produsului, încălcându-se prevederile art. 4 alin. 1 din OUG 28/1999 că, potrivit înscrisurilor de la f.81-90 și această contravenție a fost săvârșită de petentă, astfel încât aplicarea sancțiunii amenzii, la minimul prevăzut de lege este întemeiată.

Cu privire la suspendarea activității pe o perioada de 3 luni conform art. 14 al.2 din OUG nr. 28/1999., conform art. 14 al.2 din OUG nr. 28/1999 menționează ca aceasta măsura complementara a fost luata având ca si constatare faptul ca . SRL a înregistrat la data controlului o diferența in plus de 69,18 lei, instanța a reținut-o, ca nefiind oportună.

Faptul că prin legea specială care incriminează contravenția este prevăzută alături de sancțiunea principală și o sancțiune complementară, nu înseamnă că aceasta din urmă trebuie aplicată în mod obligatoriu.

Dealtfel, conform disp. art. 5 alin. 6 din O.G. nr. 2/2001: sancțiunile complementare se aplică in funcție de natura si de gravitatea faptei.

Așadar, agentul constatator precum și instanța au dreptul de aprecia în concret, raportat la natura și gravitatea faptei, dacă se impune sau nu aplicarea sancțiunii complementare.

Având în vedere împrejurările reținute cu privire la individualizarea sancțiunii principale, instanța a apreciat că menținerea sancțiunii complementare privind suspendarea activității petentei pe o perioadă de 3 luni de zile, este excesivă întrucât, suma este relativ mică iar scopul educativ și sancționator al sancțiunii principale apare ca fiind îndeplinit și fără o măsură atât de drastică cum este suspendarea activității. Scopul sancțiunilor contravenționale și cel privind prevenirea și combaterea altor încălcări de lege.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel Agenția Naționala de Administrare Fiscala, solicitând , admiterea apelului, schimbarea în parte a hotărârii atacate in sensul respingerii, în totalitate, a plângerii contravenționale ca nefondată, luând in considerare următoarele motive:

I.Preliminar formulării apararilor, solicită ca in prezenta cauza, citarea sa se realizeze la sediul Agenției Naționale de Administrare Fiscala, din ., sector 5, București.

II.Astfel, prin sentința civilă nr. 316/11.05.2015, pronunțata de Judecătoria S., in dosarul nr._ , instanța de judecată:

- admite in parte plângerea formulata de petenta;

-înlătură sancțiunea complementara constând în suspendarea activitatii petentei la punctul de lucru pe o perioada de 3 luni, aplicata prin PVSC atacat, -menține celelalte dispoziții ale procesului verbal de contravenție.

Față de cele de mai sus, și raportat la considerentele din sentința civilă atacată, învederează următoarele motive care reprezintă argumente, temeiuri de fapt și de drept pentru admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței civile mai sus menționate, implicit respingerea plângerii contravenționale, si menținerea, în totalitate, a procesului - verbal de contravenție, ca fiind temeinic și legal întocmit.

III.Nu poate fi reținuta motivarea instanței de fond ca, menținerea sancțiunii complementare privind suspendarea activitatii pe o perioada de 3 luni, este excesiva întrucât, suma este relativ mica iar scopul educativ și sanctionator al sancțiunii principale apare ca fiind îndeplinit și fără o măsura atât de drastica cum este suspendarea activitatii.

Prin procesul - verbal .._/13.12.2014 încheiat de Direcția Regională Antifraudă Fiscală 7 Sibiu a fost sancționată petenta . SRL, cu amendă contravențională în cuantum de 8.000 lei, aplicata pentru savarsirea contravenției prevăzute de art. 11 lit. B) din OUG nr. 28/1999 rep si respectiv 2000 lei pentru contravenția prevăzută de dispozițiile art. 11 alin. (2) lit. c) din același act normativ, si suspendarea activitatii pe o perioada de 3 luni conform art. 14 alin. 2.din OUG nr. 28/1999 rep.

Învederează faptul că, instanța de fond cu privire la legalitatea procesului - verbal a constatat că acesta a fost încheiat cu respectarea prevederilor art. 17 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, conținând toate mențiunile a căror lipsă se sancționează cu nulitatea absolută.

Consideră că, instanța de fond temeinic și legal a constatat că faptele sunt descrise în mod suficient de detaliat raportat la natura și gravitatea faptei.

Consideră că, soluția instanței de fond este nefondată, deoarece legiuitorul sancționează fapta în sine și nu face referire la condițiile de săvârșire a acesteia sau la situația financiara a contravenientului.

În condițiile în care instanța de fond a reținut vinovăția petentei, și a menținut amenda contravențională, rezulta faptul ca, aceasta sancțiune complementara trebuie sa insoteasca intotdeauna sancțiunea principală, neexistand posibilitatea inlaturarii acesteia de către instanța de fond.

Sub regimul sancționator, instanța de fond, a reținut că, în conformitate cu prevederile art. 21 alin. 3 din OG nr.2/2001, sancțiunea a fost aplicată în limitele prevăzute de actul normativ și este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, organul constatator ținând seama și de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.

Astfel, hotărârea instanței de fond este nelegală, intrucat cu ocazia controlului operativ inopinat efectuat prin sondaj in data de 13.12.2014 la restaurantul ce aparține petentei, s-a constatat că nu au fost emise bonuri fiscale pentru toate bunurile livrate direct către populație, fiind astfel incalcate dispozițiile art. 1 alin.(1) din OUG nr. 28/1999 rep., privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale:

“Operatorii economici prevăzuți la alin.(1) denumiți in continuare utilizatori, au obligația sa emită bonuri fiscale cu aparate de marcat electronice fiscale și a le preda clienților.”

Totodată, la momentul controlului a fost solicitat operatoarei aparatului de marcat electronic fiscal sa emită un Raport X cu casa de marcat, in vederea confruntării sumelor înscrise pe acesta cu numerarul existent in sertarul AMEF si monetarul olograf întocmit de vanzatoare, constatandu-se o diferența in plus de 69.18 lei, suma de bani ce provenea din vanzarea mărfurilor expuse spre comercializare.

Totodată învederează ca, petenta avea de efectuat ca si operațiune obligatorie si principala să emită bonuri fiscale cu aparate de marcat electronice fiscale și să le predea clienților, iar ca si obligație subsidiara si facultativa la solicitarea clienților, sa elibereze acestora și factură fiscală

Având in vedere specificul activitatii desfășurate la punctul de lucru verificat si anume prestări servicii direct către populație, învederează instanței faptul ca, aceasta activitate ce nu se înscrie in excepțiile de la obligativitatea utilizării aparatului de marcat electronic fiscal prevăzute la art. 2 din OUG 28/1999 rep.. si deci in relația cu persoanele fizice clienți ai societății aceasta nu avea niciun motiv de a nu utiliza casa de marcat fiscala pentru sumele încasate, indiferent de mod si de moment, legiuitorul nefacand distincție in acest sens cf. art. 1 din OUG 28/1999 rep.

Nu are nicio relevanta asupra caracterului contravențional al faptei susținerea petentei mai sus precizata, intrucat aceasta avea obligația legala sa emită bonuri fiscale pentru toate mărfurile vândute, astfel neputandu-se prevala de necunoașterea legii.

Consideră ca, echipa de control a respectat întocmai prevederile O.G nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor cu modificările si completările ulterioare, sancțiunea stabilita fiind proporționala cu gradul de pericol social al faptei savarsit, in acest sens aplicandu-se sancțiunea minima prevăzută de actul normativ in cauza.

Apreciindu-se de către echipa de control ca, fapta savarsita si anume «neîndeplinirea obligației operatorilor economici de a se dota si de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale avizate conform art. 5 alin. (2), la termenele stabilite la art. 6, cu excepția prevăzută la art. 1 alin. (4), neemiterea bonurilor fiscale pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate, emiterea de bonuri cu o valoare inferioara celei reale...» întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzută la art. 10 lit. b din OUG nr.28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, rep, cu modificările si completările ulterioare si se sancționează cu amenda de la 8.000 lei la 10.000 lei, s-a dispus sancționarea petentei cu amenda contravenționala de 8.000 lei, conform dispozițiilor art.11, alin.1 lit.b) din O.U.G. nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, rep, cu modificările si completările ulterioare.

Totodată petenta nu se poate prevala de necunoașterea legii.

Faptele precizate mai sus întrunesc trasaturile constitutive ale contravențiilor prevăzute la art. 10, litera b) din O.U.G, nr. 28/1999, astfel dispunandu-se sancționarea petentel cu amenda contravenționala în cuantum total de 8.000 lei.

Trebuie să se aibă în vedere că, fapta comisă în speță prezintă un grad ridicat de pericol social, legiuitorul delegat la edictarea lor, prin sancțiunile stipulate, urmărind neîndoielnic eradicarea sau cel puțin limitarea sustragerii de la plata taxelor și impozitelor datorate bugetului consolidat al statului, în domeniul legiferat.

Pericolul social pe care astfel de fapte pot să îl genereze este evident și prin modul în care legiuitorul a înțeles să sancționeze acest gen de fapte contravenționale.

Critică motivarea instanței de fond în ceea ce privește înlăturarea sancțiunii complementară de suspendare a activității pe o perioadă de 3 luni în condițiile art. 14 alin. 2 din OUG nr. 28/1999 deoarece menținerea acestei măsuri nu este proporționala cu gravitatea faptei savarsite.

Astfel, învederează ca art. 14 alin. (2) din O.U.G. nr. 28/1999, prevede;

„Nerespectarea de către operatorii economici a prevederilor art. 10 lit. b), referitoare la neutilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, neemiterea bonurilor fiscale pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate, emiterea de bonuri cu o valoare inferioara celei reale si nereintroducerea datelor înscrise pe rola-jurnal privind tranzacțiile efectuate de la ultima închidere zilnica pana in momentul ștergerii memoriei operative, atrage si suspendarea activitatii unitatii pe o perioada de 3 luni. ”

Precizează ca, asa cum se poate lesne observa, dispoziția legala citata anterior reglementează obligativitatea aplicării sancțiunilor complementare, indiferent de sancțiunea principala aplicata si indiferent de pericolul social concret al faptei comise, legiuitorul prezumand un pericol social suficient de mare care sa atraga sancțiunea complementara respectiva.

Așadar, măsură complementara a suspendării activitatii se aplica indiferent de gradul de pericol pe care instanța ar putea sa-l stabilească, fara a lasa posibilitatea instanței sau organului constatator, de a aplica, inlatura sau diminua perioada de 3 luni de suspendare a activitatii.

De asemenea, cu riscul de a se repeta, subliniază ca sancțiunile complementare nu pot fi anulate, intrucat acestea au fost stabilite de legiuitor cumulativ cu amenda.

Precizează ca, asa cum s-a retinut in jurisprudenta, instanța nu are posibilitatea înlăturării acestor sancțiuni (considerate ca obligatorii de către legiuitor), in caz contrar avand loc o incalcare a principiului constituțional al separației puterilor in stat.

Totodată, solicită instanței de apel sa constate ca hotararea instanței de fond este data cu incalcarea normelor de drept incidente in cauza si ca in atare situație, legea nu acorda posibilitatea ca judecătorul sau organul constatator sa aprecieze asupra aplicării sau nu a acestei masuri complementare in condițiile in care s-a constatat savarsirea unei contravenții de acest gen.

Sancțiunile complementare, aplicate intimatei-petente, au fost interpretate în mod greșit de către instanța de fond deoarece acestea nu pot fi disjunse intrucat se aplica ope legis, nefiind lasate la latitudinea instanței de judecata de a le aplica sau nu .

Față de cele expuse mai sus solicită instanței de judecata, admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței civile nr. 316/11.05.2015, pronunțata de Judecătoria S., in dosarul nr._, cu consecința respingerii plângerii contravenționale si menținerii, în totalitate, a procesului - verbal de contravenție ca temeinic și legal întocmit.

Solicită proba cu inscrisuri si orice alte mijloace de proba care se vor dovedi utile si pertinente in cauza.

In drept; art. 466 si urm. Cod de procedura civila.

In temeiul art. 223 alin. (3) Cod proc. civila, solicită instanței judecarea cauzei si in lipsă.

Verificând legalitatea și temeinicia sentinței apelate atât prin prisma criticilor expuse dar și din oficiu, Tribunalul reține următoarele:

În fapt s-a reținut în sarcina petentei că, în data de 13.12.2014, la restaurantul ce aparține acesteia, nu au fost emise bonuri fiscale pentru toate bunurile livrate către populație, fiind indicate dispoz. art. 1 alin. 1 din OUG 28/1999 republicată privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale. În acest sens la momentul controlului, organele fiscale au solicitat operatoarei aparatului de marcat electronic să emită, un raport cu casa de marcat în vederea confruntării sumelor înscrise pe acesta cu numerarul existent în sertarul AMEF și monetarul olograf întocmit de vânzătoare, constatându - se o diferență, în plus de 69,18 lei, sumă de bani ce provenea din vânzarea mărfurilor expuse spre comercializare.

Pentru aceasta s-a reținut săvârșirea de către petentă a contravenției prev. de art. 1 alin. 1 din OUG 28/1999 și, i s-a aplicat amendă de 2000 lei și i-a fost aplicată și măsura complementară a suspendării activității pe o perioadă de 3 luni.

În concret, stabilirea faptei contravenționale sus reținută, a fost bine încadrată în drept iar sancțiunea amenzii este în limitele legale.

Și sancțiunea complementară este legală dar nu și oportună așa cum bine a stabilit și instanța de fond care a aplicat dreptul intern, respectiv art. 5 alin. 6 din OG 2/2001 cât și dreptul comunitar.

În acest sens în mod repetat s-a statuat că sancțiunile complementare nu se aplică automat, fără o raportate la natura și gravitatea faptei.

Pentru aceste motive în temeiul art. 480 lin. 1 Cod procedură civilă, va respinge apelul declarat de apelantul intimat A. - Direcția Generală Antifraudă Fiscală -Direcția Regională Antifraudă Fiscală.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de apelantul intimat A. - Direcția Generală Antifraudă Fiscală -Direcția Regională Antifraudă Fiscală împotriva sentinței civile 316/2015 pronunțată de Judecătoria S. în dosar_ .

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 28.01.2016.

Președinte, C. M. C.		Judecător, C. L.
	Grefier, D. M.

D.M. 28 Ianuarie 2016

Red. LC

Jud. fond S. R.

Tehnored. MD/4ex/ 15.02.2016

← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 53/2016....		Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 63/2016.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 63/2016. Tribunalul ALBA