Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 53/2016. Tribunalul ALBA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 53/2016 pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 28-01-2016 în dosarul nr. 53/2016
Document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:TBALB:2016:008._
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C. ADMINISTRATIV, FISCAL ȘI DE INSOLVENȚĂ
DECIZIE Nr. 53/A/2016
Ședința publică de la 28 Ianuarie 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE B. A. A.
Judecător M. P.
Grefier R. C.
Pe rol se află judecarea apelului declarat de petenta .., împotriva sentinței civile nr. 832/2015 pronunțată de Judecătoria Câmpeni în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul I. T. DE munca A..
Obiectul cauzei: anulare proces verbal de contravenție
La apelul nominal făcut în ședința publică se constata lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită, fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că:
La data de 28.01.2016 petenta apelantă a depus la dosar concluzii scrise.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea ședinței publice din 21.01.2016 când instanța, în temeiul art. 396 Cod pr.civilă, a amânat pronunțarea pentru data de azi, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față;
Prin plângerea înregistrată la Judecătoria Câmpeni sub dosar nr._, petenta .., în cntradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCA A. și împotriva Procesului verbal de constatare si sancționare a contravențiilor având . nr._, încheiat la data de 20.10.2014, de către reprezentant al I.T.M. A., solicitat ca prin hotărâre judecătorească:
-In principal, anularea procesul verbal de contravenție având . nr._, încheiat la data de 20.10.2014
-In secundar, să se dispună transformarea amenzii contravenționale in sancțiunea „avertismentul", ca fiind o sancțiune îndestulătoare in raport cu evenimentele constatate.
In drept, invoca prev. de art. 31-34 din O.G. 2/2001.
Intimatul I. T. de Muncă A. a formulat întâmpinare, prin care solicită ca, în urma probelor care se vor administra să fie respinsă plângerea formulată de petentă.
In drept: prev. Legii nr. 53/2003, HG nr. 500/2011.
Prin sentința civilă nr. 832/2015 a Judecătoriei Câmpeni, a fost respinsa ca neîntemeiată plângerea formulată de petenta .., împotriva procesului verbal de constatare si sancționare a contravențiilor având . nr._/20.10.2014, instanța având în vedere următoarele considerente:
Prin procesul verbal . nr._, încheiat la data de 20.10.2014 de intimata I. T. DE MUNCA, făptuitoarea a fost sancționată contravențional cu suma de 10.000 lei, pentru fapta prevăzută de art. 16 al. 1 din Legea 53/2003 și sancționată conform art. 260 al. 1 lit. „e” din același act normativ, reținându-se în sarcina sa, că a primit la muncă pe numitul J. N. C., fără a avea încheiat în formă scrisă contract individual de muncă conform Art. 16 al. 1 din codul muncii, acesta fiind depistat la muncă la data de 15.10.2014, ora 12,30 în cariera AMPLASAMENT ZLATNA ..
Din fișa de identificare întocmită de către agentul constatator fila 23 din dosar, și semnată de către numitul J. N. C., acesta a declarat pe propria răspundere următoarele: „ că prestează activitate în meseria de muncitor de la data de 15.10.2014, la ., cu sediul în Abrud, .. 24 A, județul A., fără contract de muncă, între orele 8,00 - 17,00 pentru un salariu net de 900 lei, împreună cu alte persoane, S. C., O. A. L., etc.
Starea de fapt, expusă mai sus, este confirmată de către persoana în cauză, prin declarația dată în instanță în calitate de martor, arătând că știe ce a declarat în fișa de identificare și că ceea ce s-a menționat de agentul constatator este adevărat.
Cu privire la legalitatea procesului verbal, instanța constată că nu există nici una dintre cauzele de nulitate absolută, prevăzute de art. 17 din OG 2/2001, procesul verbal fiind corect completat sub aspectul numelui, prenumelui și calitatea agentului constatator, numelui și prenumelui contravenientului, domiciliului acestuia, faptei săvârșite, a datei și locului comiterii ei, precum și a semnăturii agentului constatator.
În ceea ce privește aspectul temeiniciei procesului verbal s-a avut în vedere jurisprudența CEDO reținându-se că petenta nu a propus nici o probă de natură să combată cele reținute în procesul verbal. Consecința acestui fapt îl reprezintă – în aprecierea instanței – răsturnarea prezumției de nevinovăție de care se bucură în virtutea par. 2 al art. 6 din Convenția Drepturilor Omului petenta, concomitent cu validarea/confirmarea prezumției de temeinicie a actului administrativ supus controlului judecătoresc.
Fapta petentei, astfel cum a fost ea reținută în procesul verbal, întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 16 al. 1 din Legea 53/2003 și sancționată conform art. 260 al. 1 lit. „e” din același act normativ, cu amendă de 10.000 lei 20.000 lei, pentru fiecare persoană identificată.
In ceea ce privește însă individualizarea sancțiunii, instanța are în vedere dispozițiile art. 21 alin.3 din O.G. nr. 2/201 care stabilește drept criterii în acest sens, împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă, circumstanțele personale ale contravenientului, instituindu-se ca principiu proporționalitatea sancțiunii cu gradul de pericol social al faptei.
În raport cu aceste dispoziții legale, coroborate și cu prevederile art. 34 alin. 1 din O.G., nr. 2/2001, care permit instanței să aprecieze inclusiv asupra naturii sancțiunii ce se impune a fi aplicată contravenientului, in situația în care prezumția relativă de temeinicie a procesului verbal nu a fost răsturnată, instanța consideră că sancțiunea aplicată a fost corect individualizată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel petenta, care a solicitat casarea sentinței apelate si, rejudecandu-se cauza pe fond, sa se admită acțiunea introductiva de instanța, ca fiind o acțiune temeinica si fondata.
În motivare arată că la data de 15.10.2014 in jurul orei 12:30 s-a efectuat un control la punctul de lucru a .. - din loc. Budeni, cariera Rosioara, de către inspectorii din cadrul Inspectoratului T. de Munca A..
În urma efectuării controlului, inspectorii arata faptul ca, i-a identificat pe numiții S. C., Oprut A. L. si J. N. C., prestând activitati specifice carierei si a obiectului secundar a societății de - Extracția pietrei ornamentale, a pietrei pentru construcții, extracția pietrei calcaroase, ghipsuri, crete si a ardeziei.
Menționează faptul ca, reprezentanții ITM A., au procedat la audierea persoanelor in cauza - prin luarea unei declarații de pe un formular TIP (asa cum rezulta din nota de constatare) din care rezulta ca, aceștia prestează activitati de lucru in cadrul societății petente cu Contract individual de munca.
Urmarea a verificărilor in registru de evidenta a salariaților, a rezultat faptul ca, numiții S. C. si Oprut A. L., au incheiate contracte individuale de munca cu petenta.
Învederează faptul ca, numitul J. N. C. - nu avea incheiat Contract individual de munca deoarece acesta, se afla in vizita la administratorul societății - respectiv dl. C. S. si nu avea nici o legătură cu activitatea ce se desfasura.
În urma celor constatate, reprezentanții ITM, au procedat la încheierea procesului verbal de sancționare a contravenției si a dispus amendarea societății cu suma de 10.000 lei.
Învederează ca soluția dispusa de reprezentanții ITM este netemeinica si ne fondata. Consideră aceasta, deoarece la data de 15.10.2014 numitul J. N. C. se afla in vizita la administratorul societății dl.C. S. si nu avea nici o legătură cu societatea - fapt pe care la si invederat inspectorilor. Aceștia nu au tinut cont de cele declarate si au intocmit procesul verbal contestat.
În fata instanței de fond - in lipsa apărătorului ales a petentei - martorul a declarat cele aratate mai sus, insa - fiind cu o pregătire rudimentara si intelegand mai greu anumite expresii si sensuri a intrebarilor formulate, s-ar putea interpreta un alt sens decât cel pe care acesta il dorea.
Pentru ca, acesta nici anterior controlului efectuat si nici după nu a avut si nu are nici o tangenta cu societatea petenta, consideră ca acțiunea promovata, asa cum a fost ea motivata si susținuta, se cere a fi admisa.
Intimatul a formulat întâmpinare prin care solicită să se respingă apelul formulat de către ., să se mențină ca legală și temeinică sentința civilă nr.832/2015, pronunțată de Judecătoria Câmpeni, respingând astfel plângerea formulată împotriva procesului - verbal de constatare și sancționare a contravențiilor_/20.10.2014 încheiat de inspectorii de muncă ai I.T.M. A..
În motivare consideră ca legală și temeinică sentința pronunțată de instanța de fond și apreciază că în mod corect a respins plângerea formulată de contravenientă.
În fapt, în urma controlului inopinat efectuat de către inspectorii de muncă ai ITM A. la,punctul de lucru al . din Budeni-cariera Rpșioara, în data de 15.10.2014, aceștia l-au depistat prestând activitate pentru societate, pe numitul J. N. C.. în deplină cunoștință cu prevederile Codului Penal privind falsul în declarații, această persoană a dat declarație pe propria răspundere în care a consemnat faptul că prestează activitate în cadrul societății din data de 15.10.2014, precum și faptul că nu a semnat contract individual de muncă.
Susnumitul presta activitate alături de alți salariați ai ., respectiv numiții S. C. și O. A. L. specifică obiectului de activitate al . ornamentale, a pietrei pentru construcții, extracția pietrei calcaroase, ghipsuri, cretei și ardeziei".
Verificând baza de date, inspectorii de muncă au constatat faptul că susnumitul nu figura ca angajat ai societății. D. persoanele care figurează în această bază de date, sunt oficial angajați ai unei societății.
Rezultă că la momentul controlului între părți se derula un raport de muncă, însă fără respectarea prevederilor legislației muncii.
Pentru că la momentul controlului administratorul . față, inspectorii de muncă au lăsat o înștiințare pentru ca acesta să se prezinte la sediul ITM A., în data de 20.10.2014 cu o . documente, în vederea finalizării controlului. La data stabilită acesta s-a prezentat, însă nu a pus la dispoziția organului de control contractul de muncă pentru numitul J. N. C..
În urma administrării probelor, instanța de fond a constatat faptul că cele reținute de inspectorii de muncă sunt reale, chiar numitul J. N. C. audiat ca martor, a confirmat starea de fapt din PV de sancționare..
Motivele invocate în apel nu sunt reale, astfel că nu sunt de natură să ducă la schimbarea soluției pronunțate de către instanța de fond. Cariera de piatră unde s-a efectuat controlul și unde a fost depistat în muncă numitul J., nu este tocmai un loc potrivit pentru a face „vizite", ba mai mult să și prestezi activitate în calitate de „musafir". Apreciază că era mai simplu ca acesta să facă „vizita" la domiciliul administratorului, având în vedere că ambii locuiesc în Abrud. Ar fi trebuit să-și si anunțe „vizita" pentru că la momentul controlului „gazda", respectiv administratorul contravenientei nu era de față.
Numitul J. N. C. a mai fost angajat al ., de două ori, astfel că era o persoană cunoscută în unitate.
Corect instanța de fond a apreciat gradul de pericol social al contravenției. A avut în vedere faptul că prestarea în alte condiții decât cele prevăzute de lege îl privează pe cel care prestează activitate de dreptul de a beneficia de vechime în muncă, și de beneficiul altor drepturi cum ar fi concediul de odihnă, uneori chiar și de primirea salariului cuvenit, iar angajatorul se sustrage de la plata contribuției la bugetul asigurărilor sociale de stat, a celei de la bugetul de asigurări de sănătate (în caz de accident de muncă angajatul urmând să suporte contravaloarea asigurărilor sociale din bugetul propriu, și nu angajatorul așa cum ar fi firesc, ca o consecință a obligațiilor asumate prin contractul individual de muncă), iar angajatorul are obligația de a nu primi la muncă nici o persoană fără întocmirea formelor legale de angajare, aceasta fiind o condiție care trebuie îndeplinită anterior primirii la muncă a persoanei.
De asemenea, „munca la negru” este fapta cu gradul cel mai ridicat de pericol social în domeniul relațiilor de muncă, tocmai pentru aceasta cuantumul amenzii prevăzut de legiuitor este mare, respectiv_-_ lei pentru fiecare persoană depistată, peste 5 persoane fiind considerară infracțiune, iar acest fenomen se dorește a fi eradicat la nivel național.
Direct prejudiciate sunt chiar persoanele care prestează activitate în astfel de condiții, contrare celor prevăzute de către legislația muncii, iar petenta. nici ulterior controlului nu a întocmit si nu a transmis în REVISAL contractul individual de muncă pentru persoana care a prestat activitate.
În drept se invocă Legea 53/2003, HG nr.500/2011, C..
Examinând apelul prin prisma motivelor invocate de petenta apelantă, tribunalul constată că acesta este nefondat pentru considerentele ce vor fi mai jos expuse:
Procesul verbal contestat în prezenta procedură a fost încheiat cu respectarea condițiilor de formă prevăzute de art. 17 alin. 1 din OG nr. 2/2001 sub sancțiunea nulității absolute. De altfel petenta nici nu făcut critici de nelegalitate a acestui proces verbal.
În ceea ce privește temeinicia procesului verbal, se reține și în apel, conform celor constatate de instanța de fond că starea de fapt învederată de agentul constatator corespunde realității.
Art.260 lit.e din Codul muncii sancționează primirea la muncă a până la 5 persoane pentru care nu a fost întocmit contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. (1) cu amendă între_ și_ lei, pentru fiecare persoana identificată.
Apărarea petentei că în realitate numitul J. N. C. nu avea calitatea de angajat nu poate fi primită. Astfel, afirmația făcută la data de 15.10.2015, la solicitarea agentului constatator, nu poate rămână fără efecte juridice, în condițiile în care, persona depistată la muncă a declarat expres că până la momentul respectiv nu a semnat contract de muncă și că lucrează pentru .. Dacă, într-adevăr această persoană nu era angajatul petentei, nimic nu o împiedica să aducă la cunoștința organului constatator acest lucru, fiind greu de crezut că o persoană aflată la muncă și abordată de un agent al statului recunoaște, contrar realității că este angajat la o anumită societate și că primește salariu, indicând cuantumul acestuia.
În plus, mai trebuie remarcat faptul că și numitul S. C., angajat al societății petente cu contract de muncă a precizat în declarația dată în fața agentului constatator faptul că lucrează împreună cu numitul J. C..
În aceste condiții, declarația dată de acesta din urmă în fața instanței - declarație prin care, pe de o parte nu recunoaște că avea calitatea de angajat al petentei, iar pe de altă parte afirmă că cele declarate în fișa de la dosar corespund adevărului, se impune a fi înlăturată ca fiind contradictorie, neexistând nici un motiv pentru a nu se da eficiență declarației date de persoana în cauză în fața agentului constatator.
Distinct de aceste împrejurări nu poate fi ignorat nici faptul că la data încheierii procesului verbal de contravenție, reprezentantul societății petente era de față și a semnat procesul verbal fără nicio obiecție, deși putea să precizeze încă de la acel moment că la data efectuării controlului numitul J. N. C. se afla în vizită la administratorul societății.
Împrejurarea că martorul a fost audiat în lipsa apărătorului ales al petentei este lipsită de orice relevanță, atâta timp cât potrivit statutului profesiei de avocat, acesta avea obligația de a-și asigura substituirea, iar pe de altă parte, în măsura în care considera că martorul nu a înțeles anumite expresii și sensuri ale întrebărilor formulate, avea posibilitatea să solicite reaudierea martorului la instanța de control judiciar. Or, a asemenea solicitare nu a fost formulată.
În contextul tuturor acestor împrejurări, a primi susținerile potrivit cărora la data efectuării controlului, numitul J. N. C. nu muncea pentru petentă, ci se afla la punctul de lucru al acesteia întrucât a efectuat o vizită administratorului societății, ar echivala cu o decredibilizare a actului de justiție în sine.
De asemenea, instanța de control judiciar reține și că, dată fiind rigoarea pe care legiuitorul a înțeles să o imprime în ceea ce privește încheierea contractelor individuale de muncă, se impune ca angajatorii să se abțină de la orice acte de natură a crea vreun dubiu în ceea ce privește prezența altor persoane decât angajații, în sfera de derulare a activității lor.
Și aceasta întrucât, acest dubiu nu le mai poate profita, câtă vreme, ei sunt ținuți la a-și îndeplini și dovedi, îndeplinirea unei obligații de rezultat, aceea de a încheia contracte individuale de munca anterior începerii desfășurării oricăror activități specifice raporturilor de munca, astfel ca orice prezență a unor terți în sfera de activitate și acțiune a societății și care nu poate fi justificată prin contract de muncă încheiat în formă scrisă, creează un dubiu față de orice justificări ale celui ținut la încheierea contractului de muncă, dubiu care nu-i profita ci, dimpotrivă, naște în sarcina sa, obligația de a dovedi dincolo de orice tăgadă, că persoana respectivă nu desfășura activități specifice raporturilor de munca, în care petenta să fie sau să fi fost implicată.
Instanța de control judiciar consideră că stă în puterea și responsabilitatea oricărui angajator să evite situațiile în care prezența unor terți în spațiul de muncă/punct de lucru ar putea să dea naștere unor suspiciuni cu privire la derularea unor activități specifice raporturilor de muncă.
În caz contrar, dacă printr-o practică judiciară constantă, s-ar accepta justificări de natura celor aduse de petentă, s-ar ajunge în final ca rațiunea legiuitorului să devina lipsita de efect, iar obligația încheierii contractelor individuale de munca în formă scrisă, anterior prestării oricărei forme de activitate, ar rămâne doar la nivel scriptic și fără o transpunere reală în fapt.
Raportat la cele de mai sus, tribunalul constată că prima instanță a făcut o greșită aplicare a legii și apreciere a probelor administrate în cauză, procedând în mod greșit la anularea procesului verbal de contravenție.
Cu privire la petitul subsidiar, referitor la reindividualizarea sancțiunii, se constată că potrivit disp. art. 7 alin. 2 din O.G. nr. 2/2011, avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de o gravitate redusă.
În speță nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de textul de lege mai sus menționat, neputându-se considera că fapta reținută în sarcina petentei prezintă un grad de pericol social redus.
Raportat la valoarea socială ocrotită (disciplina în domeniul raporturilor de muncă și protecția drepturilor angajaților în raport cu angajatorul), contravenția prevăzută de art. 260 alin. lit. e) din Legea nr. 53/2003 prezintă un grad de pericol social foarte ridicat ilustrat în primul rând de limitele ridicate ale amenzii stabilite de legiuitor pentru sancționarea acesteia (de la 10.000 la 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată).
Petenta a primit la muncă o persoană fără a fi încheiat contract individual de muncă, iar prin procesul verbal a fost aplicată amenda minimă prevăzută de lege. Faptul că persoana respectivă ar fi muncit doar din ziua controlului, este lipsit de orice relevanță sub aspectul gradului de pericol social al faptei, nejustificându-se înlocuirea amenzii cu AVERTISMENT; aceasta cu atât mai mult cu cât, dat fiind contextul în care fapta a fost săvârșită, dacă agenții ITM nu ar fi intervenit, în mod evident, numitul J. N. C. ar fi prestat în continuare activitate, fără a avea încheiat contract individual de muncă.
Apoi, petenta a recunoscut implicit săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa, prin aceea că a solicitat înlocuirea amenzii cu AVERTISMENT, deoarece aplicarea oricărei sancțiuni contravenționale presupune săvârșirea unei contravenții.
Faptul că petenta nu a mai fost sancționată pentru fapte similare, nu este de natură să imprime faptei un grad de pericol social atât de redus încât să justifice aplicarea sancțiunii „avertisment”.
Atitudinea petentei, care după ce a semnat procesul verbal fără a formula obiecțiuni cu privire la cele reținute de agentul constatator, a formulat plângere prin care a invocat apărări de circumstanță care nu au putut fi dovedite, denotă faptul că aceasta nici măcar nu conștientizează gravitatea faptei, astfel că nu se impune reindividualizarea sancțiunii.
Astfel, în absența unor împrejurări obiective și concrete dovedite de petentă care să justifice înlocuirea amenzii cu sancțiunea AVERTISMENT, instanța nu are nici un temei pentru a proceda la reindividualizarea sancțiunii.
Având în vedere aceste considerente în baza art.480 alin.1 din codul de procedură civilă prezentul apel va fi respins ca nefondat, constatând că sentința atacată este legală și temeinică. În cauză, nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de petenta ., împotriva sentinței civile nr.832/2015 a Judecătoriei Cîmpeni.
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 28.01.2016.
Președinte, B. A. A. | Judecător, M. P. | |
Grefier, R. C. |
Red./Tehnored.P.M.
Tehnored.R.C./ ex.4/29.01.2016
Jud.fond-C.Ș.D.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 23/2016.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 75/2016.... → |
|---|
