Anulare act administrativ. Sentința nr. 277/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 277/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 24-01-2014 în dosarul nr. 20609/63/2012*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 277/2014
Ședința publică de la 24 Ianuarie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A. M. M.
Grefier A. F.
Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamanta A. E. în contradictoriu cu pârâții C. L. AL MUNICIPIULUI C. și M. C. PRIN PRIMAR, având ca obiect anulare act administrativ REJUDECARE.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat M. M. pentru reclamanta, lipsind pârâții.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța pune în discuție excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei și acordă cuvântul asupra acesteia cât și pe fondul cauzei.
Apărătorul reclamantei solicită respingerea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei conform notelor scrise, arătând că actul administrativ atacat își produce efecte directe asupra reclamantei.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față:
Prin cererea înregistrată sub nr._ reclamanta A. E. a chemat în judecată C. L. al Municipiului C. și M. C. prin Primar în calitate de pârât, solicitând ca instanța prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea parțială a Hotărârii nr. 79 din 30.08.2012 a Consiliului local C. prin care „s-a aprobat modificarea organigramei și a statului de funcții a Spitalului Clinic de Neuropsihiatrie C. pentru anul 2012".
Reclamanta a arătat că Hotărârea este parțial nelegală în ceea ce privește încetarea (implicită) a activității compartimentul de terapie intensivă (T.l).
Acest act administrativ îi vatămă drepturile și interesul profesional legitim, vatămă drepturile și interesele colegilor de muncă (medici, asistenți, infirmieri, ș.a), vatămă interesele Spitalului Clinic de neuropshiatrie și finalmente, vatămă drepturile și interesele pacienților, ale comunității locale și regionale.
A solicitat de asemenea:
- Suspendarea parțială a Hotărârii nr. 79/2012 a Consiliului L. al municipiului C. până la soluționarea cauzei în anulare,
- Obligarea la plata de daune materiale și morale,
- Obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Reclamanta a arătat că în calitate de medic primar A.T.I, doctor în științe medicale, este șef al compartimentului de Terapie Intensivă al Spitalului Clinic de Neuropsihiatrie C., încă de la înființarea sa (peste 20 de ani).
La 20 septembrie 2012, conducerea unității i-a solicitat să semneze un act adițional la contractul individual de muncă, întemeiat pe Hotărârea Consiliului L. C. nr. 79 din 30 august 2012, prin care se modifică: a) locul de muncă „ de la terapie intensivă la clinica neurologică I și b) sporul de condiții deosebit de muncă de la 75% la 50%"
în aceleași condiții și sub aceeași motivație, cei 24 de salariați (medici, asistenți și infimieri) au fost redistribuiți în alte clinici și secții din cadrul spitalului.
Deși a cunoscut intențiile managerului spitalului, care din proprie inițiativă a schimbat anumite locații ale compartimentelor funcționale dar a și externalizat anumite activități (precum cele de laborator), a fost asigurată, de către conducerea Ministerului Sănătății, că activitatea de terapie intensivă, aprobată prin lege și dispusă prin Ordin al Ministrului Sănătății, nu va fi afectată.
Cu toate acestea, sub diverse motive, începând cu luna decembrie 2011, managerul a procedat la dezafectarea locației în care a funcționat compartimentul de terapie intensivă, au fost practic distruse instalațiile tehnice de aer comprimat, instalațiile electrice specifice, conectoarele de oxigen etc, iar echipamentele, inclusiv paturile speciale T.I., au fost depozitate în subsolul clădirii. Toate cele expuse mai sus s-au petrecut în timp ce reclamanta, șeful compartimentului, se afla în concediu de odihnă.
În mod lipsit de suport legal, managerul unității a încercat să determine conducerea Primăriei, precum și C. L. „să schimbe denumirea de terapie intensivă în terapie neurologică acută" (terminologie tehnică teoretică fără aplicabilitate și rezultate practice).
Demersul acesta a urmărit în fapt eludarea prevederilor legale și avea ca finalitate desființarea compartimentului de terapie intensivă.
Prin Hotărârea 80 din 23 februarie 2012, C. L. a aprobat organigrama și statul de funcții propus pentru anul 2012, însă aceasta propunere a fost respinsă.
La data de 7 mai 2012, managerul spitalului a revenit cu o nouă solicitare și, sub aceeași motivație, adăugând de această dată adresa nr. XI/A/10899RL2200/15.03.2012 emisă de către Direcția de Organizare și Politici Salariale a M.S. referitoare tot la organigramă și statul de funcții pentru anul 2012.
Or, organigrama și statul de funcții pentru anul acesta au fost deja aprobate prin Hotărârea nr. 80 din 23 februarie 2012, astfel conducerea Primăriei C. a respins solicitarea și nu a fost supusă deliberării în ședința Consiliului L. din luna mai 2012.
Astfel, prin „nota de fundamentare a statului de funcții" nr. 5176 din 07.08.2012 s-a precizat că „structura organizatorică a spitalului aprobată prin Ordinul Ministrului Sănătății nr. 660/2010 se modifică prin adresa M.S XI/A//0899RL2200/J 5.03.2012:
Pe lângă aspectele de nelegalitate evidente ale propunerii de modificare a unui Ordin al Ministrului (act normativ dispus potrivit legii privind reforma în sănătate) printr-o adresa semnată de către un funcționar inferior, fie el și un Director al unor Direcții executive, acest document nu vizează expres încetarea activității compartimentului T.I.
Ca urmare a acestei note de fundamentare, fucționarii Primăriei C. au întocmit Raportul nr._ din 14.08.2012 și au propus următoarele: „Totodată, Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie C. propune următoarele modificări avizate de conducerea Ministerului Sănătății: transformarea Compartimentului de Terapie Intensivă în terapie neurologică acută ".
Or, o asemenea propunere nu se regăsește în nici un document, nici chiar în adresa Direcției de Organizare și Politici Salariale din Ministerul Sănătății menționată anterior.
Procedându-se în acest mod, Consilierii Locali, nou investiți și care nu aveau cunoștință de faptul că organigrama solicitată a fost deja aprobată prin HCL nr. 80 din 23 februarie 2012 și, fiind induși în eroare, au aprobat o nouă Hotărâre (79/30.08.2012) parțial nelegală.
Corespunzător art. 7 din Legea 554/2004, a îndeplinit procedura prealabilă, în sensul că a solicitat revocarea parțială a HCL nr. 79/2012 de către C. L. C..
Primăria C., fără a supune plângerea prealabila emitentului, prin adresa nr._ din 22.10.2012. i-a comunicat că cererea nu poate fi soluționată favorabil (anexez).
Activitatea secțiilor și compartimentelor de terapie intensivă este reglementată de Legea 95/2006 privind Reforma în domeniul sănătății, Titlul IV - sistemul medical de urgență și de prim ajutor calificat, precum și Ordinul Ministrului nr. 1500/2006, modificat și completat prin Ordinul Ministrului Sănătății nr. 388/2010.
Corespunzător acestui ordin „organizarea și funcționarea secțiilor si compartimentelor de anestezie și terapie intensivă din unitățile sanitare asigură suportul indispensabil pacientului critic pentru evaluarea și tratamentul disfuncțiilor și/sau leziunilor acute de organ care amenință viața " (ari. 1 alin. 1 .il. b.)
Or, încetarea unei asemenea activități specifice nu poate să fie dată în competența unor nespecialiști, fie ei și manageri, membrilor unor structuri eligibile etc. De aceea un asemenea atribut revine specialiștilor din domeniu, dispoziția fiind dată printr-un act normativ superior: lege și ordin al Ministrului Sănătății.
Chiar și în condițiile în care s-ar stabili ipotetic ca structura compartimentului T.I. de la Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie C. nu s-ar fi încadrat în prevederile Regulamentului aprobat prin ordinul M.S nr. 1500/2006: „orice mod de organizare și funcționare a secțiilor/compartimentelor A. T.I. se aprobă de către conducerea Ministerului Sănătății, cu avizul Comisiei de Specialitate A.T.I. a Ministerului Sănătății "(art. 31 O.M.S nr. 1500/2006), dar și cu îndeplinirea altor condiții legale.
C. de terapie intensivă al Spitalului Clinic de Neuropsihiatrie C. a îndeplinit condițiile prevăzute de art. 18 din Regulament, fiind coordonat de medicii primari ATI, dispune de personal medical de specialitate, deține un spațiu propriu și au avut dotarea corespunzătoare.
Prin urmare, prin adoptarea unei hotărâri bazate pe înscrisuri precum Nota de fundamentare (care omite să precizeze încetarea activităților T.I. !?) și printr-un raport incorect al funcționarilor Primăriei C., care, fără justificare, a propus Consiliului local: „transformarea compartimentului de terapie intensivă în terapie acută neurologică",a condus la emiterea un act administrativ parțial nelegal.
Potrivit art. 10 din O.M.S nr. 1500/2006 (și O.M.S nr. 388/2010): „terapia intensivă T.I reprezintă nivelul cel mai ridicat de îngrijire dintr-o unitate sanitară cu paturi. Este partea distinctă din cadrul secției/compartimentului cu paturi, destinată preluării, monitorizării, tratamentului și îngrijirii pacienților care prezintă deja, sau sunt susceptibili de a dezvolta organice multiple: cardiocirculatorie, respiratorie, renala, etc, care amenința prognosticul vitaT.
Or, a se dispune încetarea, fără justificare tehnică și legală, a unor asemenea activități medicale, conduce la punerea în pericol a pacienților internați în Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie C..
Acești pacienți provin din comunitatea locală, județeană, regională și drepturile lor (inclusiv drepturi de natură constituțională) la asistență sanitară calificată sunt vătămate prin acest act administrativ.
Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie C. a fost înființat prin
divizarea din fostul Spital nr. 3 C. prin Ordinul Ministrului nr. 1823 din
1999 și a fost clasificat potrivit Ordinului Ministrului Sănătății nr. 1408 din 12
nov 2010 în „categoria II M (adică într-un spital cu nivel de competență
înaltă)".
Această clasificare este datorată faptului că a avut în structura sa și compartimentul de terapie intensivă (activitatea de medicină de urgență).
Prin desființarea acestei structuri, la solicitarea oricărei persoane interesate, din cauza lipsei structurii de terapie intensivă și a unui protocol de colaborare cu o altă secție/compartiment T.I, cu rezervarea obligatorie de paturi disponibile (contra cost), Spitalului Clinic de Neuropsihiatrie C. va putea fi declasificat.
În această situația, sunt vătămate drepturile salariaților acestei unități, fiind afectate nivelurile de salarizare, numărul de posturi, nivelul investițional etc.
Ca urmare a HCL 79/2012, întregul personal a fost redistribuit în
celelalte clinici și secții ale spitalului, fără a se ține seama de specialitatea
acestora, de expertiza lor și de vechimea în specialitate.
Pe lângă faptul că, în ceea ce privește activitatea de „terapie acută neurologică", nu există reglementări tehnice și normative, atribuții care să înlocuiască activitatea de terapie intensivă conducerea spitalului nu a reușit și nici nu crede că ar fi competentă în a stabili protocoale tehnico-medicale care să rezolve situația de pericol în care se află pacienții cu prognostic amenințat vital
Consecințele pot fi periculoase și pot conduce la situații de deces, ce implică un grad ridicat de răspundere sub toate formele sale.
Sub aspectul remunerației, personalul compartimentului de terapie intensivă a fost vătămat prin însăși reducerea, în mod nejustificat, a sporului de condiții periculoase de muncă de la 75% la 50%, reducerea concediului de odihnă, precum și a altor drepturi prevăzute de lege.
De fapt, având în vedere afirmațiile ale managerului unității, sporul salarial pentru condiții periculoase cuvenit compartimentului T.I a stat la baza tuturor demersurilor nelegale și imorale pe care le-a efectuat. Dar, același manager, nu a avut în vedere că la cele două clinici de psihiatrie sau la secția clinică de recuperare neurologică sporul salarial este tot de 75%.
În drept, și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 1 din Legea 554/2004.
Prin sentința nr. 2112/2013 din 19 Februarie 2013, pronunțată de Tribunalul D. - Secția de C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, s-a respins excepția inadmisibilității acțiunii invocata de parati prin întâmpinare.
S-a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei in ceea ce privește cererea având ca obiect suspendare a Hotărârii nr. 79 /2012 invocata de instanța din oficiu
S-a respins cererea formulată de reclamanta A. E. de suspendare a Hotărârii nr. 79/2012 ca fiind introdusa de o persoana fără calitate procesuala activa.
S-a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei in ceea ce privește cererea având ca obiect anularea Hotărârii nr. 79 /2012 invocata de instanța din oficiu.
S-a respins cererea având ca obiect anulare a Hotărârii nr. 79/2012 ca fiind introdusa de o persoana fără calitate procesuala activa
Împotriva sentinței nr. 2112/2013 din 19 Februarie 2013, pronunțată de Tribunalul D. - Secția de C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, a declarat recurs recurenta reclamantă A. E. solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.
În recurs nu s-a formulat întâmpinare.
Prin decizia nr. 9614 din 09.07.2013, s-a admis recursul, s-a casat sentința și s-a trimis cauza spre rejudecare.
Pentru a se pronunța astfel, Curtea a reținut următoarele:
Potrivit art. 312 alin. 5 cod procedură civilă în cazul în care instanța a cărei hotărâre este recurată a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului, instanța de recurs, după casare, trimite cauza spre rejudecare instanței care a pronunțat hotărârea casată sau altei instanțe de același grad.
Dispozițiile art. 85 din C. Proc. Civ. statuează că ,,Judecătorul nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfățișarea părților, afară numai dacă legea nu dispune altfel.”
În raport de dispoziția legală mai sus citată se reține că în speță, instanța de fond a respins acțiunea formulată pe cale de excepție și în lipsa recurentei reclamante, reținând că acțiunea recurentei-reclamante a fost introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă, prin invocarea din oficiu a excepției.
Astfel în ședința publică de la 19.02.2013, la ultimul termen de judecată instanța din oficiu, a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, și a soluționat cauza prin admiterea acestei excepții și în absența reclamantei.
Procedural, instanța în fața căreia a fost ridicată o excepție sau care ridică o excepție din oficiu, în primul rând trebuie să o aducă la cunoștința părților din proces. Daca părțile sau una dintre acestea lipsesc la momentul invocării excepției, instanța trebuie să acorde un nou termen pentru încunoștințarea părților.
În cauza dedusă judecății instanța de fond s-a pronunțat pe o excepție fără încunoștințarea părților, încălcând astfel principiile contradictorialității și dreptului la apărare.
Noțiunea de proces echitabil presupune respectarea și aplicarea principiului contradictorialității și a dreptului la apărare (art. 24, alin. 1 din Constituție), iar potrivit art. 129 alin. 1 Cod Procedura civilă, judecătorul are îndatorirea să facă respectate și să respecte el însuși principiul dreptului la apărare și celelalte principii ale procesului civil.
Întrucât excepția invocată din oficiu, în absența reclamantei, nu a fost adusă la cunoștința acesteia, iar în acest mod nu a avut posibilitatea de a formula apărări, instanța de fond a încălcat dispozițiile articolelor 85 și 129 din codul de procedură civilă pronunțând o hotărâre nulă, dată fiind necitarea reclamantei și respingerea acțiunii pe excepție în lipsa acesteia.
Dacă formulările reclamantului sunt neclare și confuze fiind de natură să nu permită determinarea clară a obiectului și temeiului juridic al cererii deduse judecății, instanța are îndatorirea de a cere lămuriri și precizări, respectând regula dezbaterilor contradictorii, pentru a stabili obiectul cererii și temeiul juridic al acesteia, aspecte care permit exercitarea controlului judiciar. Or, cererea a fost soluționată de Tribunalul D. în mod formal, fără a lămuri care este obiectul acesteia, fapt ce echivalează cu un refuz de a judeca pe fond pretenția.
În rejudecare urmează să fie respectate dispozițiile legale privind citarea și să fie puse în discuția părților eventualele excepții, precum și susținerile din motivele de recurs, urmând ca instanța de fond în raport de toate aceste împrejurări, să examineze cauza inclusiv prin prisma tuturor susținerilor recurentei.
Primind dosarul în rejudecare, s-a fixat termen și s-a dispus citarea părților.
La solicitarea instanței, reclamanta a depus precizare la acțiune, prin care a arătat că nu a fost emis și nici comunicat către reclamantă un act administrativ individual distinct prin care să se facă o redistribuire a sa către clinica neurologică I.
Totuși, arată reclamant, HCL nr. 79/30.08.2012 și-a produs efectele pe deplin în ceea ce o privește pe reclamantă căreia i-a fost înaintat Actul Adițional nr. 1/2012 la contractul individual de muncă nr. 113/01.01.2000, act pe care reclamanta nu l-a semnat, însă care și-a produs pe deplin efectele în ceea ce o privește.
În art. 137 alin 1 din cod procedură civilă instanța va analiza cu prioritate excepțiile inadmisibilității și lipsei calității procesuale active a reclamantei:
Cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii formulată de pârâți prin notele de ședință instanța urmează să o respingă având în vedere că, potrivit art. 16 ind. 1 din Legea 554/2004 instanța de contencios administrativ poate pune în discuție, din oficiu, necesitatea introducerii în cauză a și a altor subiecte de drept, însă acest text nu înfrânge principiul disponibilității conform căruia reclamantul este singurul care stabilește persoanele cu care înțelege să se judece.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, invocată de instanță din oficiu, instanța reține următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată și prin precizarea acesteia reclamanta a solicitata anularea si suspendarea Hotărârii nr. 79 din 30.08.2012 a Consiliului local C., prin invocarea unui interes legitim public, arătând că prin încetarea, fără justificare tehnică și legală, a unor asemenea activități medicale, conduce la punerea în pericol a pacienților internați în Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie C..
De asemenea, reclamanta a mai arătat că Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie C. a fost înființat prin divizarea din fostul Spital nr. 3 C. prin Ordinul Ministrului nr. 1823 din 1999 și a fost clasificat potrivit Ordinului Ministrului Sănătății nr. 1408 din 12 nov 2010 în „categoria II M (adică într-un spital cu nivel de competență înaltă)".
Această clasificare este datorată faptului că a avut în structura sa și compartimentul de terapie intensivă (activitatea de medicină de urgență).
Prin desființarea acestei structuri, la solicitarea oricărei persoane interesate, din cauza lipsei structurii de terapie intensivă și a unui protocol de colaborare cu o altă secție/compartiment T.I, cu rezervarea obligatorie de paturi disponibile (contra cost), Spitalului Clinic de Neuropsihiatrie C. va putea fi declasificat.
În această situația, sunt vătămate drepturile salariaților acestei unități, fiind afectate nivelurile de salarizare, numărul de posturi, nivelul investițional etc.
Ca urmare a HCL 79/2012, întregul personal a fost redistribuit în celelalte clinici și secții ale spitalului, fără a se ține seama de specialitatea acestora, de expertiza lor și de vechimea în specialitate.
Pe lângă faptul că, în ceea ce privește activitatea de „terapie acută neurologică", nu există reglementări tehnice și normative, atribuții care să înlocuiască activitatea de terapie intensivă conducerea spitalului nu a reușit și nici nu crede că ar fi competentă în a stabili protocoale tehnico-medicale care să rezolve situația de pericol în care se află pacienții cu prognostic amenințat vital
Consecințele pot fi periculoase și pot conduce la situații de deces, ce implică un grad ridicat de răspundere sub toate formele sale.
Așadar reclamanta a solicitat anularea și suspendarea Hotărârii nr. 79 din 30.08.2012 a Consiliului L. C., fără a solicita în principal anularea actului prin care s-a dispus redistribuirea sa de la terapie intensivă la clinica neurologică II, respectiv Actul Adițional nr. 1/2012, așa cum a precizat expres la data de 07.01.2014.
Potrivit art. 1 alin 1 din Legea nr. 554/2004 "Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public."
De asemenea, art. 8 alin 1 ind. 1 din Legea nr. 554/2004 prevede că "Persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat pot formula capete de cerere prin care invocă apărarea unui interes legitim public numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat."
Dar, din dispozițiile art. 8 alin. 1 rezultă că persoanele fizice pot formula capete de cerere prin care invocă apărarea unui interes legitim public numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat.
Or, în cauza de față, obiectul acțiunii formulate de către reclamantă îl formează anularea HCL nr. 79/2012 prin invocarea unui interes legitim public fără ca reclamantă să fi cerut, în principal, anularea Actului Adițional nr. 1/2012, emis în baza hotărârii atacate și care și-a produs efectele în ceea ce o privește pe reclamantă.
Pentru considerentele arătate, va respinge excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâți prin întâmpinare, va admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei invocată de instanță din oficiu și va respinge cererea de chemare în judecată, ca fiind introdusa de o persoană fără calitate procesuală activă
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâți prin întâmpinare.
Admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei invocată de instanță din oficiu.
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. E., domiciliată în C., ., nr. 4. .. Cl/1, ., în contradictoriu cu pârâții C. L. AL MUNICIPIULUI C. și M. C. PRIN PRIMAR, cu sediul în mun. C., jud. D., ca fiind introdusa de o persoană fără calitate procesuală activă
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 24.01.2014.
Președinte, A. M. M. | ||
Grefier, A. F. |
Red. 5 ex/20.02.2014
AMM/AF
| ← Pretentii. Sentința nr. 1609/2014. Tribunalul DOLJ | Anulare proces verbal de contravenţie. Hotărâre din... → |
|---|
