Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 286/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 286/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 11-11-2014 în dosarul nr. 23022/215/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 286/2014
Ședința publică de la 11 Noiembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. O.
Judecător E. S.
Judecător A. M. S.
Grefier L. V. N.
Pe rol judecarea recursului declarat de recurenta petentă . SRL, împotriva sentinței civile nr. 5781/18.04.2014, pronunțată de C., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER-ISCTR, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că intimatul a depus întâmpinare.
Instanța, având în vedere că se solicită judecarea cauzei în lipsă, reține cauza pentru soluționarea recursului.
INSTANȚA
Asupra recursului de față:
Prin sentința civilă nr. 5781/18.04.2014, pronunțată de C., în dosarul nr._, instanța a respins plângerea formulată de petentul . SRL, cu sediul procesual ales în București, ., ., împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/08.08.2012, în contradictoriu cu intimatul I. de S. pentru Controlul în Transportul Rutier-ISCTR, cu sediul în București, .. 38, sector 1, ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 08.08.2012 a fost întocmit procesul verbal de contravenție . nr._ potrivit căruia, la data de 05.06.2012, ora 13,45,, în C., Centura de Nord, pe DN 65, km. 9, la controlul efectuat în trafic a fost oprit din trafic și verificat conducătorul auto G. G. V. cu autoutilitara M. cu nr. de înmatriculare_, tractând semiremorca Schmitz, nr. de înmatriculare_, ansamblu rutier deținut și utilizat de . SRL, efectuând transport rutier de mărfuri în baza copiei conforme a licenței comunitare nr._.
În urma controlului efectuat asupra documentelor privind legalitatea activității de transport desfășurată s-a constatat neprezentarea în trafic a numărului necesar de diagrame tahografice, a cartelei tahografice sau a listărilor efectuate cu imprimanta tahograf digital, respectiv conducătorul auto nu a putut justifica activitatea desfășurată pe ultimele 28 de zile, prezentând la control doar diagrama cu activitatea desfășurată pentru ziua în curs aflată în derulare.
S-a întocmit formular de control în trafic . nr._, un exemplar fiind înmânat conducătorului auto sub semnătură.
Fapta constituie contravenție conform art. 8 alin. 1 pct. 31 din OG 37/2007 și este sancționată conform art. 9 alin. 1 lit. c din același act normativ cu amendă de la 4 000- 8000 lei aplicabilă operatorului de transport.
Analizând procesul verbal din punct de vedere al legalității, instanța a constatat că procesul verbal nu este afectat de vreunul din motivele de nulitate absolută prev. de art. 17 din OG 2/2001.
Referitor la motivele de nulitate invocate de petent constând în aceea că nu a fost încheiat la momentul presupusei contravenții, nu cuprinde obiecțiunile și motivele care au condus la încheierea acestuia în lipsă, nu conține datele complete referitoare la sediul petentei și reprezentantul acestuia și semnătura unui martor, instanța reține că legislația în materie contravențională nu prevede ca întocmirea procesului verbal de contravenție să se realizeze în același timp cu constatarea faptei.
Celelalte motivele de nelegalitate (lipsa obiecțiunilor, lipsa datelor de identificare și lipsa semnăturii unui martor) pot duce la nelegalitatea actului în condițiile în care în acest mod s-a produs o vătămare ce nu poate fi înlăturată altfel, or petenta nu a invocat o astfel de împrejurare și nici nu a fost identificată din oficiu.
În ceea ce privește temeinicia, instanța a reținut că procesul verbal a fost întocmit ca urmare a constatării faptei în mod direct de către agent iar petenta nu a propus probe care să releve o altă situație de fapt și nici nu a furnizat explicații pertinente referitoare la mențiunile din procesul verbal, acestea fiind consemnate și în formularul de control în trafic nr._, semnat de conducătorul auto. În concluzie, întrucât nu există împrejurări din care să rezulte o altă situație de fapt, procesul verbal va fi menținut.
În ceea ce privește sancțiunea, fapta este privită de lege ca o încălcare foarte gravă a dispozițiilor Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 561/2006, ale Regulamentului (CEE) nr. 3.821/85 și, după caz, ale Acordului AETR.
Argumentele din plângerea contravențională (nu a mai fost sancționată și nu are venituri pentru achitarea amenzii) nu au fost dovedite iar în plus sancțiunea a fost aplicată în cuantumul minim prevăzut de lege, astfel că nu există temeiuri pentru înlocuirea cu avertisment.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petenta . SRL solicitând admiterea recursului și pe cale de consecință, admiterea plângerii contravenționale, anularea procesului verbal contestat, ce netemeinic și nelegal.
In fapt, prin contestația depusă, în data de 05.06.2012, în zona de centură a orașului C., camionul aparținând subscrisei a fost oprit de către agentul constatator P. D. C..
Cu această ocazie, acesta din urmă ar fi constatat neprezentarea numărului necesar de diagrame tahografice, a cartelei tahografice sau a listărilor efectuate de imprimanta tahograf digital.
În concluzie se susține în cuprinsul Procesului-verbal . nr._ din data de 08.08.2012: "conducătorul auto nu a putut justifica activitatea desfășurată pe ultimele 28 de zile, prezentând la control doar diagrama pentru ziua în curs la cursa aflată în derulare."
A criticat procesul-verbal mai sus amintit, pentru neîncheierea acestuia la momentul săvârșirii presupusei contravenții, pentru faptul că datele de identificare cu privire la sediul subscrisei sunt incomplete și pentru lipsa datelor persoanei care reprezintă persoana juridică, lipsa semnăturii martorului asistent, pentru refuzul de a consulta Certificatul de desfășurare a activității (Regulamentul CE Nr. 561-2006 sau AETR) pus la dispoziție de către angajatul subscrisei, precum și pe aspecte vizate de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului ("Convenția").
Prin sentința recurată instanța a reținut extreme de lapidar că procesul-verbal nu este afectat de vreunul din motivele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, arătând și că legislația contravențională nu prevede ca întocmirea procesului-verbal de contravenție să se realizeze în același timp cu constatarea faptei și că celelalte motive de nelegalitate (lipsa obiecțiunilor, lipsa datelor de identificare și lipsa semnăturii unui martor) pot duce la nelegalitatea actului în condițiile prevederii unei vătămări.
Referitor la temeinicia procesului-verbal, instanța fondului s-a mărginit a reține că nu s-a relevat o altă situație de fapt, încălcarea fiind dispozițiilor legale fiind gravă, motiv pentru care instanța a respins și cererea de înlocuire a sancțiunii aplicate.
Solicită admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței recurate, cu consecința admiterii plângerii contravenționale astfel cum a fost formulată.
În primul rând, după cum reiese în mod suficient de clar, din economia dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001 unul dintre motivele de nulitate absolută este și lipsa sediului persoanei juridice.
Or, argumentația de la punctual 2 al plângerii contravenționale arată că procesul-verbal atacat nu conține date complete referitoare la sediul subscrisei și nici datele de identificare ale persoanei care reprezintă persoana juridică, fiind astfel încheiat în dezacord cu dispozițiile art. 16 alin. 6 din O.G. nr. 2/2001 care prevăd imperativ că: "în situația în care contravenientul este persoană juridică, în procesul-verbal se vor face mențiuni cu privire la denumirea, sediul, numărul de înmatriculare în registrul comerțului și codul fiscal ale acesteia, precum și datele de identificare a persoanei care o reprezintă." în sensul celor mai sus arătate, solicită să se constate că în cuprinsul procesului-verbal contestat se prevede ca adresă a sediului subscrisei numai "Chiajna, ., jud Ilfov", necuprinzând precizarea că Chiajna este comună, și nici denumirea satului în care se află sediul subscrisei, respectiv R., fiind de precizat împrejurarea că, . componență 3 sate Chiajna, D. și R.. Putând rezulta așadar din cuprinsul procesului-verbal contestat că subscrisa am sediul în satul Chiajna și nu în .> În al doilea rând, soluția este criticabilă, nefiind de acceptat argumentul instanței că semnătura martorului asistent nu ar fi o situație suficient de gravă care să conducă la nulitatea procesului-verbal, aceasta reprezentând o interpretare în contra legii, care nu face altceva decât să lipsească de orice fel de eficiență dispozițiile art. 19 din O.G. nr. 2/2001.
Potrivit art. 19 din O.G. nr. 2/2001, în situația în care procesul-verbal se încheie în lipsa contravenientului, agentul constatator trebuie să facă mențiune despre această împrejurare care trebuie confirmată de cel puțin un martor, ocazie cu care procesul-verbal va cuprinde și datele din actul de identitate ale martorului. în cazurile speciale în care asigurarea prezenței martorului este imposibilă legea prevede obligația agentului constatator de a preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod, întrucât lipsa mențiunii privind martorul atrage nulitatea acestuia. Este adevărat că în cuprinsul procesului-verbal contestat este menționat că: "Nu s-a putut identifica niciun martor la fața locului", însă această mențiune poate avea eficiență doar în situațiile speciale în care prezența unui martor asistent ar fi imposibilă, această situație urmând a fi apreciată în concret prin raportare la locul și timpul încheierii procesului-verbal, în practică fiind date ca exemple încheierea proceselor verbale la ore înaintate când traficul este mult diminuat sau în zone rar circulate.
Așadar, având în vedere ora și locul încheierii procesului-verbal contestat, respectiv ora 10.00, C. - Centura de Nord, nu poate justifica o situație specială care ar fi determinat imposibilitatea prezenței unui martor, fiind greu de crezut ca la acea oră în plin trafic nu s-a putut găsi un martor asistent, singura explicație pentru maniera aleasă de agentul constatator fiind comoditatea acestuia, drept pentru care nu poate opera mențiunea despre care am făcut vorbire, fapt ce este de natură a atrage nulitatea procesului-verbal contestat drept pentru care nu poate fi reținută motivarea instanței pe acest aspect.
În al treilea rând, cu mare ușurință (motivându-se în doar trei rânduri) instanța considerat ca temeinic procesul-verbal, fără a avea în vedere că agentul constatator a refuzat primirea și consultarea Certificatului de desfășurare a activității (Regulamentul CE Nr. 561-2006 sau AETR) pus la dispoziție de către angajatul subscrisei și că prezentul litigiu trebuie să ofere garanțiile procesuale recunoscute și garantate de articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului ("Convenția"), care face parte din dreptul intern în baza articolului 11 din Constituția României și are prioritate în temeiul articolului 20 alin. 2 din legea fundamentală.
Aceasta deoarece, deși în dreptul nostru intern contravențiile au fost dezincriminate, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului ("CEDO") (cauzele Engel c. Olandei, Lutz c. Germaniei, Lauko c. Slovaciei, Kaubec c. Slovaciei), acest gen de contravenție (referitoare la regimul transporturilor) intră în sfera "acuzațiilor în materie penală" la care face referire primul paragraf al articolului 6 din Convenție, aspect ce rezultă, pe de o parte din faptul că norma juridică ce sancționează astfel de fapte are caracter general, se adresează tuturor cetățenilor și pe de altă parte din faptul că amenda (sancțiunea contravențională principală aplicabilă) urmărește un scop preventiv și represiv. CEDO a considerat cu alte ocazii (cauzele Eanady c. Slovaciei, Ziliberberg c. Moldovei, Blum c. Austriei, hotărârea din 29.03.2001, A. c. României, hotărârea din 04.10.2007) că aceste criterii (care sunt alternative, iar nu cumulative) sunt suficiente pentru a demonstra că fapta în discuție are în sensul art. 6 din Convenție caracter penal.
Astfel, așa cum s-a statuat în practica judiciară lipsa gravității pedepsei aplicate petentei nu poate priva o contravenție de caracterul său inerent penal (în accepțiunea CEDO - Cauza Ozturc c. Germaniei, Blum c. Austriei, hotărârea din 29.03.2001, A. c. României, hotărârea din 04.10.2007).
Pe cale de consecință, petentei îi sunt recunoscute și garanțiile specifice în materie penală din art. 6 din Convenție printre care și prezumția de nevinovăție.
Astfel, textul Convenției (la fel și jurisprudența CEDO) face parte din dreptul intern al României încă din anul 1994, iar în raport de dispozițiile art. 20 alin. 2 din Constituție, dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.
Pe cale de consecință procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției (chiar lizibil scris și legal întocmit) nu poate face dovada prin el însuși a existenței faptei, a autorului acesteia și a vinovăției, acest proces-verbal fiind doar actul prin care o persoană este acuzată de săvârșirea contravenției.
În speța de față, petenta beneficiind de prezumția de nevinovăție, în lumina dispozițiilor art. 6 CEDO, avea posibilitatea să facă dovada unui fapt pozitiv (Blum c. Austriei, hotărârea din 29.03.2001).
Pentru a putea fi întrunite elementele constitutive ale unei contravenții nu este suficientă săvârșirea acesteia, chiar dacă ea este prevăzută de legea contravențională, trebuind a fi îndeplinite și condițiile ce țin de vinovăția făptuitorului, condiții care, având în vedere cele mai sus prezentate nu sunt îndeplinite în prezenta cauză.
În al patrulea rând referindu-ne la motivarea dată soluției de respingere a cererii (formulată în subsidiar) de înlocuire a sancțiunii administrative urmează să facem dovada încasărilor subscrisei, situație ce va releva faptul că în cazul menținerii soluției primei instanțe, societatea urmează să își închidă activitatea.
În temeiul art. 21 și art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanța are posibilitatea să reindividualizeze sancțiunea în sensul înlocuirii acesteia cu un avertisment având în vedere următoarele aspecte: Subscrisa de la data înființării, respectiv 10.03.2010 și până în prezent nu a mai săvârșit nicio altă abatere sau contravenție; situația economică a subscrisei conform căreia în ultima perioadă s-au înregistrat venituri insesizabile, drept pentru care aplicarea acestei amenzi ar echivala cu . subscrisei.
Având în vedere cele expuse, solicită admiterea recursului și pe cale de consecință admiterea plângerii contravenționale, urmând să se dispună nulitatea sau după caz anularea procesului-verbal contestat ca netemeinic și nelegal, în situația în care se va trece peste cele solicitate în precedent, solicită ca în temeiul art. 21 și art. 34 alin 1 din O.G nr. 2/2001 să fie reindividualizată sancțiunea, în sensul de a aplica un avertisment, scopul urmărit de legiuitor fiind astfel atins, fiind îndeplinite totodată dispozițiile art. 7 alin. 2 și 3 din O.G nr. 2/2001.
În drept, ne întemeiem prezenta pe dispozițiile art. 34 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001 raportat la art. 304 pct. 9 si art. 3041 din Codul de procedură civilă, precum și pe celelalte dispoziții invocate.
La data de 10 noiembrie 2014 intimatul a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii pronunțată de instanța de fond.
Arată că fapta contravențională a fost constatată și sancționată în mod corect, procesul-verbal de contravenție reprezentând o stare de fapt la momentul controlului, fiind întocmit cu respectarea dispozițiilor O.G. nr. 2/2001. Ca atare, petenta nu poate fi exonerată de răspundere, deoarece fapta pentru care a fost sancționată este individualizată în mod clar în cuprinsul procesului-verbal contestat.
Examinând actele și lucrările dosarului, în raport de motivele invocate, instanța apreciază recursul neîntemeiat, pentru următoarele argumente:
Astfel, referitor la prima critică, potrivit careia procesul verbal contestat nu ar cuprinde mentiunile prev.de art.16 alin.6 din OG nr.2/2001, tribunalul o va retine ca nefiind fondata, mentiunile prevazute de actul normativ anterior mentionat fiind inserate în totalitate la pct.2 din procesul verbal de contraventie contestat
În ceea ce priveste lipsa semnaturii martorului asistent, tribunalul retine ca procesul verbal a fost incheiat la data de 08.08.2012, ulterior constatarii faptei contraventionale (05.06.2012 ) fiind incheiat in lipsă, iar potrivit disp.art.19 alin.1 teza a II-a din OG nr.2/2001, in cazul in care contravenientul nu se afla de față, agentul constatator va face mentiune despre aceste imprejurari care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor.
Alineatul 3 din acelasi articol prevede că, în lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod.
Or, in procesul verbal de contraventie contestat, se face mentiune despre motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod, respectiv " nu s-a putut identifica nici un martor la fața locului.
Ca atare, urmeaza ca instanta sa respingă si ce-a de-a doua critică de nelegalitate invocată de către recurenta petentă
In ceea ce priveste critica de netemeinicie, instanța constată că s-a făcut dovada realității celor reținute în sarcina contravenientului, prin constatarea faptei în mod direct de catre agent
Or, procesul verbal de contraventie este un act administrativ de autoritate întocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autorități administrative, investit cu autoritatea stabilită pentru constatarea și sanctionarea unor fapte care contravin ordinii sociale, după o procedură specială prev. de lege, astfel că se bucură de prezumția de autenticitate și veridicitate, care însă este relativă și poate fi răsturnată de probe de către contravenient, conform dispoz. art. 249 C.pr.civ. . Recurenta petenta nu a propus insa probe care sa releve o alta situatie de fapt și nici nu a furnizat asa cum corect a retinut instanța de fond explicatii pertinente referitoare la mentiunile din procesul verbal, acestea fiind consemnate și în formularul de control in trafic_, semnat de catre conducatorul auto
Față de cele arătate, în raport de dispozițiile art. 312 al. 1 din vechiul cod de procedura și având în vedere că, în cauză, nu sunt incidente nici unul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 C. proc civ. sau alte motive de ordine publică, instanța va respinge recursul, urmând să mențină hotărârea instanței de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge recursul declarat de recurenta petentă . SRL, cu sediul procesual ales în București, ., ., ., împotriva sentinței civile nr. 5781/18.04.2014, pronunțată de C., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER-ISCTR, cu sediul procesual ales în Dr. Tr. S., ., nr. 2C, jud. M..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 11 Noiembrie 2014.
Președinte, M. O. | Judecător, E. S. | Judecător, A. M. S. |
Grefier, L. V. N. |
Red. O.M./
Tehnored. L.N.
2ex./16.12.2014
| ← Pretentii. Sentința nr. 2084/2014. Tribunalul DOLJ | Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 5782/2014.... → |
|---|
