Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 2668/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2668/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 11-11-2014 în dosarul nr. 26562/215/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 711/2014
Ședința publică de la 11 Noiembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. S.
Judecător A. M. S.
Grefier L. V. N.
Pe rol judecarea apelului declarat de apelanta petentă . împotriva sentinței civile nr. 2668/26-02-2014, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul C.N.A.D.N.R. SA BUCUREȘTI, având ca obiect
anulare proces verbal de contravenție PVC . 13 NR._.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelanta petentă, reprezentată de av. Bobașu C., lipsind intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier.
Nemaifiind cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului.
Av. Bobașu C. pentru apelanta petentă solicită admiterea apelului, modificarea în totalitate a sentinței civile pronunțată de instanța de fond, în sensul admiterii plângerii contravenționale și exonerarea apelantei de la răspunderea contravențională. Învederează că la momentul săvârșirii faptei contravenționale, apelanta nu mai avea calitatea de proprietar al autoturismului.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Asupra apelului de față:
Prin sentința civilă nr. 2668/26-02-2014, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._ instanța a respins plângerea formulată de petenta . împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . 13 nr._ din data de 10.07.2013, în contradictoriu cu intimatul C. SA prin CESTRIN.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ._ întocmit în data de 10.07.2013 de intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A prin Cestrin, s-a reținut că la data de 15.06.2013, pe DN 65F km 5+100 m, pe raza localității C.N. C., vehiculul cu nr. de înmatriculare_, aparținând ., cu sediul în mun. C., cart. L. Argeș nr. 40/9, a fost surprins că a circulat pe drumurile naționale fără a deține rovinieta valabilă. Proba se face cu fotografii, indicându-se numărul de identificare al înregistrării.
Fapta a fost încadrată în dispozițiile art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002 cu modificările ulterioare, fiind aplicată sancțiunea amenzii în cuantum de 250 lei.
1. Verificând legalitatea procesului verbal contestat, potrivit dispozițiilor art.34 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța a constatat că acesta este întocmit cu respectarea prevederilor art. 17 din același act normativ.
Motivul de nelegalitate invocat de petentă nu este întemeiat, deoareceprocesul-verbal a fost generat și semnat electronic conform prevederilor Legii nr. 455/2001 și H.G. nr. 1259/2001, de către agentul constatator. Coroborând acest aspect cu certificatul calificat al agentului constatator rezulta ca procesul verbal este legal semnat, nefiind nul.
Prevederile art. 17 din OG nr. 2/2001 nu fac distincție în privința modalității de aplicare a semnăturii și semnătura aplicată de agentul constatator este recunoscută de lege. Este neîntemeiată și susținerea petentului că semnătura electronică este valabilă doar în format electronic, în condițiile în care o copie a procesului verbal a fost tipărită pentru comunicare, ceea ce nu afectează valabilitatea actului original.Totodată, semnatură electronica este o modalitate reglementata de lege, astfel încât nu se poate considera ca nelegală o asemenea semnatură.
În ceea ce privește înstrăinarea vehiculului, invocat de petentă ca motiv de nulitate absolută, instanța constată că acesta un motiv de netemeinicie și nu de nelegalitate, astfel că va fi analizat în continuare.
2. Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanța a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999). Procesul verbal, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, are valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, iar atunci când fapta este constatată în mod direct de agentul constatator, procesul verbal se bucură de prezumția relativă de legalitate și temeinicie.
În jurisprudența Curții s-a reținut în mod constant că prezumțiile nu sunt în principiu contrare Convenției, dar nu trebuie să depaseasca limitele rezonabile ținând seama de gravitatea mizei și prezervând drepturile apărării.
Prin urmare, nici prezumția de veridicitate a acestui act și nici prezumția de nevinovăție nu sunt absolute.
Potrivit art. 7 din OG nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, ,,Responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului.”
Termenul ,,utilizatori” este definit de art. 1 lit. b) ca persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România.
Potrivit art. 12 alin. 1, ,,Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. va monitoriza aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pentru a se asigura că aceasta funcționează în mod transparent și nediscriminatoriu.
A.. 2 - Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. are dreptul de a monitoriza aplicarea și colectarea tarifelor de concesiune în conformitate cu prevederile contractelor de concesiune la care este parte.”
OG nr. 15/2002 transpune Directiva Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene nr. 62/1999/CE din 17 iunie 1999, cu privire la taxarea vehiculelor de transport marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri, publicată în Jurnalul Oficial al Comunității Europene nr. L 187/42 din 20 iulie 1999, în ceea ce privește tarifarea utilizării infrastructurii de transport rutier.
Din interpretarea textelor legale menționate rezultă că petentul, în calitate de utilizator în sensul legii, avea obligația de a achita tariful de utilizare a drumului (rovinieta).
Potrivit art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002, ,,Fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă.
(2) Cuantumul amenzilor contravenționale prevăzute la alin. (1) este prevăzut în anexa nr. 2”.
Potrivit art. 9 alin.1, constatarea contravențiilor si aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 8 se fac de către: a) personalul împuternicit din cadrul Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania - S.A.; b) personalul împuternicit de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor si Turismului, in numele Companiei Naționale de Autostrăzi si Drumuri Naționale din România - S.A.; c) politia rutiera, in situația când efectuează controlul existentei rovinietei valabile, fără personalul menționat la lit. a) si b).
Observând planșa foto obținută de pe înregistrarea efectuată de CESTRIN, se constată că înregistrarea este conformă cu realitatea și se coroborează cu faptul prezenței vehiculului aparținând petentului pe sectorul de drum pe care a fost înregistrat.
In speță, intimatul a făcut dovada existenței faptei.
Cu privire la înstrăinarea autoturismului surprins circulând fără rovinietă, instanța a reținut că prin contractul de vânzare - cumpărare încheiat la data de 13.05.2008, constatat prin factura fiscală nr._ depusă în copie la fila 20 din dosar, petenta a înstrăinat către o altă persoană, T. N. autovehiculul marca Tico cu numărul de înmatriculare_ .
Această înstrăinare nu este însă opozabilă intimatei, deoarece era necesară înregistrarea transferului dreptului de proprietate în evidențele Poliției, conform prevederilor art. 11 alin. 4 din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, care statuează că noul proprietar este obligat sa solicite autorității competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, in termen de 30 de zile de la data dobândirii acestuia. Art. 17 alin. 2 din același act normativ statuează: radierea din evidenta a vehiculelor înregistrate, la trecerea acestora in proprietatea altor persoane, se face de către autoritatea care a efectuat înregistrarea, la cererea proprietarului.
De asemenea, art. 24 alin. 2 lit. d) din Ordinul nr. 1501/2006 privind procedura înregistrării, radierii si eliberării autorizației de circulație provizorie a vehiculelor. Astfel, potrivit acestui articol, ,,Proprietarii de vehicule înmatriculate sau intregistrate obligați sa solicite radierea din circulație in termen de 30 zile de la data trecerii vehiculului înregistrat in proprietatea altei persoane".
În consecință, petenta este răspunzătoare de plata rovinietei până la înregistrarea transferului dreptului de proprietate către cumpărător, putând să se regreseze împotriva utilizatorului vehiculului, pentru recuperarea sumei reprezentând cuantumul amenzii.
În concluzie, instanța a respins plângerea formulată de petentă.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel petenta . C., solicitând admiterea apelului, anularea sentinței atacate, în sensul admiterii plângerii contravenționale, anularea procesului verbal de contravenție și exonerarea petentei de la plata amenzii contravenționale.
În motivare arată că, în fapt, prin sentința civila nr. 2668 pronunțata de Judecătoria C. la data de 26.02.2014 a fost respinsă plângerea contravenționala formulata de apelanta .. împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . 13 nr._ întocmit de intimata Compania Naționala de Autostrăzi si Drumuri Naționale din România S.A.
Consideră că sentința apelata este netemeinică și nelegală pentru următoarele considerente:
Instanța de fond, în mod eronat a respins excepția nulității absolute invocate de către apelanta .., excepție motivata de faptul ca procesul verbal de constatare a contravenției . 13 nr._, condițiile art. 17 din OUG nr. 2/2001 si nici prevederile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică.
Pe fondul cauzei, instanța a constatat că autovehiculul marca Tico cu numărul de înmatriculare_ aparține unei alte persoane decât apelanta .., dar apreciază ca aceasta înstrăinare nu este opozabila apelantei „ deoarece era necesara înregistrarea transferului dreptului de proprietate in evidentele Politiei", înregistrare care incumba noului proprietar „ obligat sa solicite autorității competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, in termen de 30 de zile de la data dobândirii acesteia""" ( fila 4 sentința civila apelata).
Cu alte cuvinte, pentru pasivitatea si neglijenta noului proprietar de a opera, la cerere, transferul dreptului de proprietate asupra autovehiculului menționat si independent de orice culpa a apelantei, instanța de fond constata ca fiind legal si temeinic procesul verbal a cărui anulare o solicită.
Motivarea instanței de fond este in contradicție si cu prevederile art. 1295 alin. 1 cod civil „ vinderea este perfectată intre părți si proprietatea este de drept strămutată la cumpărător, in privința vânzătorului, îndată ce părțile s-au învoit asupra lucrului și asupra prețului.
Solicită să se constate că vânzarea - cumpărarea autovehiculului marca Tico cu numărul de înmatriculare_ a fost perfectată la data de 13.05.2008, cu mult înainte de aplicarea amenzii contravenționale contestate, astfel încât instanța de fond a reținut in mod greșit comiterea faptei contravenționale de către apelanta .., aceasta nemaiavând calitatea de proprietar a autovehiculului în cauză.
Pentru aceste motive, solicită admiterea apelului, anularea sentinței civile, si pe fondul cauzei, admiterea plângerii contravenționale formulate de .., anularea procesului verbal de contravenție, exonerarea apelantei de la plata amenzii contravenționale
In drept, invocă prevederile art. 466-482 NCPC.
Intimatul C.N.A.D.N.R – S.A. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului și pe cale de consecință, să fie menținută soluția instanței de fond ca fiind temeinică și legală.
Arată că apelantul nu a fost în măsură să răstoarne prezumția temeiniciei actului constatator, acesta nedepunând la dosar, în fond, dovada că la data săvârșirii contravenției deținea rovinieta valabilă. Pe de altă parte, pe lângă procesul verbal, dovada săvârșirii contravenției o reprezintă proba foto emisă de sistemul SIEGMCR, care atestă prezența autoturismului în data, la ora și în locul stipulat în procesul verbal.
Invocă în susținere dispozițiile art. 7 și art. 1 alin. 1 lit. b din OG nr. 15/2002 și susține că apelanta, conform Ordinului 1501/2006 avea obligația să procedeze la efectuarea formalităților privind înstrăinarea autoturismului, în sensul radierii acestuia de pe numele său și în baza de date a MAI, pentru opozabilitate, iar cum petentul nu a făcut diligențe în acest sens pentru transferul dreptului de proprietate asupra vehiculului și pentru radierea acestuia, apelanta rămâne menționată în cartea de identitate a vehiculului ca fiind proprietar și utilizator.
În drept invocă dispozițiile art. 471 alin. 5 din C.pr.civ., OG nr. 15/2002, OG nr. 2/2001.
Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma criticilor formulate si având in vedere disp. art. 476-478 NCPC instanta constata urmatoarele.
Astfel, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ._ întocmit în data de 10.07.2013 apelanta/petenta a fost sancționată pentru încălcarea dispozițiilor art.8 alin.2 din OG 15/2002, reținându-se că la data de 15.06.2013, pe DN 65F km 5+100 m, vehiculul cu nr. de înmatriculare_, aparținând ., a fost surprins că a circulat pe drumurile naționale fără a deține rovinieta valabilă. .
Respectând dispozițiile art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001 și implicit principiul preeminenței dreptului, instanța de fond a examinat legalitatea și temeinicia procesului verbal.
Verificând, conform art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța de fond a reținut că procesul verbal a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Apelanta invoca nulitatea procesului verbal motivat de lipsa semnăturii agentului constatator sustinand inaplicabilitatea Legii 455/2001.
Critica apelantei este neîntemeiata.
În mod corect instanța nu a reținut susținerile apelantului/petent referitoare la lipsa semnăturii olografe a agentului constatator și inaplicabilitatea dispozițiilor Legii nr. 445/2001.
Se constată că actul constatator și sancționator comunicat apelantului/petent a fost generat automat de agentul constatator, printat și trimis prin poștă, având semnătură electronică.
Din punct de vedere al semnificației, semnatura electronica este forma digitala a semnăturii olografe, în sensul ca este reflexia in spațiul virtual al acesteia. O semnătura electronica are aceleasi functionalitati si aplicabilitati ca si semnatura olografa si chiar mai mult decat atat, modul ei de utilizare recomandand-o din punctul de vedere al securitatii si integritatii. In plus, daca in cazul semnaturii olografe exista suspiciuni in cazul recunoasterii identitatii semnatarului, aceste suspiciuni sunt practic eliminate in cazul semnaturii electronice, facand astfel ca non-repudierea sa fie asigurata .
Avantajele semnaturii electronice extinse rezulta din echivalarea sa, din punct de vedere juridic, cu a unei semnaturi olografe. O astfel de semnatura este greu de contestat in instanta, asigurand autentificarea unica a semnatarului si integritatea documentelor semnate.
Practic, în cauza de față, semnatura electronica încorporată în actul constatator este echivalenta cu procesul de autentificare a unui document creat electronic printr-un certificat digital calificat.
Față de dispozițiile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, întrucât procesului-verbal de contravenție i s-a încorporat, atașat sau asociat o semnătură electronică extinsă (art. 5 și urm. din lege), acesta poate fi avut în vedere ca probă.
Or, în cauza de față, astfel cum s-a reținut mai sus actul constatator și sancționator, care s-a comunicat petentului a fost generat automat prin sistem informatic de agentul constatator, printat și trimis prin poștă, având semnătură electronică încorporată, ceea ce echivalează cu procesul de autentificare a acestui document creat electronic printr-un certificat digital calificat, depus de intimată.
În aceste condiții, față de cele de mai sus, se constată că procesul-verbal contestat a fost întocmit cu respectarea atât a dispozițiilor prevăzute de art. 16 cât și cele reglementate de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege.
In ceea ce priveste temeinicia procesului verbal, instanta de fond a retinut ca, prezumția de veridicitate a procesului-verbal contestat instituită de legea română nu a fost răsturnată prin proba contrară.
Apelanta, critica hotararea instantei de fond sub aspectul solutiei referitoare la temeinicia procesului verbal, aratand că instanța nu a ținut cont de faptul că autoturismul a fost înstrăinat încă din data de 13.05.2008.
Apararea apelantei nu poate fi retinuta.
În concret,apelanta/petentă a fost sancționată pentru încălcarea dispozițiilor art.8 alin.2 din OG 15/2002, reținându-se că, la data de 15.06.2013, pe DN 65F km 5+100 m, vehiculul cu nr. de înmatriculare_, aparținând ., a fost surprins că a circulat pe drumurile naționale fără a deține rovinieta valabilă. .
Tribunalul constată că obligația de plată a rovinietei revine utilizatorului iar, prin utilizator se înțelege, în accepțiunea OG 15/2002 "persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români, respectiv persoanele fizice ori juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în alte state, denumite în continuare utilizatori străini;"
Așadar, pentru ca fapta să fie imputabilă cumpărătorului, așa cum solicită petenta, era necesar ca acesta să figureze înscris în certificatul de înmatriculare, fiind fără relevanță cine figurează înscris în evidențele fiscale cu acest autoturism.
Este adevărat că, dispozițiile art. 11 din OUG 195/2002, impun pentru cumpărătorul unui autoturism obligația de a solicita autorității competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, în termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului, însă, în același timp dispozițiile art. 19 din același act normativ stabilesc ca procedura înmatriculării, înregistrării, radierii și eliberarea autorizației de circulație provizorie sau pentru probe a vehiculelor se stabileste prin ordin al ministrului administrației și internelor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Prin urmare, sunt aplicabile dispozitiile Ordinului 1501/2006 emis de Ministerul Administrației și Internelor care stabilesc in concret procedura de radiere si inmatriculare in cazul transmiterii dreptului de proprietate. Astfel, dispozitiile art. 24. alin 2 lit d, din acest Ordin prevăd ca proprietarii de vehicule înmatriculate sau înregistrate sunt obligați să solicite radierea din circulație în termen de 30 de zile de la data: d) trecerii vehiculului înregistrat în proprietatea altei persoane.
În cazul concret, apelanta/petentă nu și-a îndeplinit obligația legală, de a solicita radierea pentru ca noul proprietar sa fie, la randul sau, obligat sa solicite înmatricularea si prin urmare menționarea în certificatul de înmatriculare a identității acestuia.
Petenta nu poate invoca propria culpă pentru a se exonera de răspundere.
Așa cum corect susține intimata, contractul de vânzare cumpărare întocmit produce efecte între părți, opozabilitatea față de terți asigurându-se, în cazul de față, prin menționarea în certificatul de înmatriculare a identității cumpărătorului, mențiune ce nu a fost făcută.
Omițând să solicite radierea autoturismului, apelanta/petentă și-a asumat răspunderea pentru faptele care, potrivit legii, sunt săvârșite de către cumpărător.
Cum procesul verbal de contravenție a fost emis prin Sistemul informatic SIEGMCR, după consultarea bazei de date a MAI – Direcția regim permise conducere și înmatriculare a vehiculelor, persoana sancționată a fost petentul, întrucât doar aceasta era cunoscută agentului constatator.
Față de considerentele expuse, Tribunalul, în raport de dispozițiile art. 480 alin.2 NCPC, va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge apelul declarat de apelanta petentă ., cu sediul în C., ., jud. D., împotriva sentinței civile nr. 2668/26-02-2014, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul C.N.A.D.N.R. SA BUCUREȘTI, cu sediul în București, .. 401A, sector 6.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 11 Noiembrie 2014.
Președinte, E. S. | Judecător, A. M. S. | |
Grefier, L. V. N. |
Red. E.S./21.11.2014
L.N. / 4 ex./17 Noiembrie 2014
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 2931/2014. Tribunalul... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 2152/2014. Tribunalul... → |
|---|
