Obligaţia de a face. Sentința nr. 1170/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1170/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 20-03-2014 în dosarul nr. 877/63/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 1170/2014
Ședința publică de la 20 Martie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. M. S.
Grefier A. G. C.
Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamanții G. R. și G. I., în contradictoriu cu pârâtul S. R. PRIN COMISIA NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR, având ca obiect obligația de a face Disjungere din dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reclamanții prin reprezentant convențional, avocat F. L., lipsind pârâta.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța pune în discuție excepția autorității de lucru judecat.
Reprezentantul reclamanților învederează instanței faptul că într-adevăr a mai fost pronunțată o hotărâre cu același obiect, dar apreciază că nu există identitate de părți, în prezentul dosar pârât fiind S. R. prin Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, iar în celălalt dosar Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor și Secretariatul Comisiei. Totodată, arată că hotărârea față de care se pune în discuție excepția, nu este definitivă. Solicită instanței respingerea excepției. În privința puterii de lucru judecat, solicită instanței respingerea, cu aceeași motivare. Pe fondul cauzei, solicită instanței admiterea acțiunii și obligarea pârâtei să emită decizie pentru imobilul preluat abuziv.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului D., sub nr._, reclamanții G. R. si G. I., au formulat plângere împotriva deciziei nr._ din data de_.2012 a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor și în baza art. 13 alin. 1 lit. „a" din Legea 247/2005, sa dispună anularea acestei decizii si emiterea unor noi decizii reprezentând titlu de despăgubire pentru suma de 1,_ lei.
Menționează ca decizia nr._ din data de 14.11.2012 a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor le-a fost comunicata la data de 24.04.2013.
Reclamanții arată că în fapt, decizia nr. 10.299 din 14.11.2012, nu este o decizie care sa reprezinte titlul de despăgubire in baza unui raport de evaluare, ci reprezintă un istoric al modalității de soluționare a dosarelor.
Prin notificarea nr. 1567/N/2001 adresata Primăriei Municipiului C., jud. D. arată că au solicitat acordarea de despăgubiri bănești pentru imobilul, teren si construcție, situat in municipiul C., jud. D., fost ..
Prin dispoziția nr. 2196 din 15.04.2002, conform art. 1, notificarea a fost înaintata Prefecturii jud. D. cu propunerea de acordare a masurilor reparatorii prin echivalent sub forma despăgubirilor bănești (eventual, titluri de valoare) la valoarea estimata de reclamanți, pentru imobilul, teren si construcție, situat in municipiul C., jud. D., fosta ., notificat sub nr. 1567/N/2001.
Menționează faptul ca împotriva dispoziției nr. 2196/15.04.2002 emisa de Primarul municipiului C. nu au formulat contestație.
Dispoziția nr. 2196/15.04.2002 împreuna cu notificarea nr. 1567/N/2001 si celelalte înscrisuri anexate notificării au fost înaintate Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Consideră ca prin absenta îndelungata si nejustificata într-un termen rezonabil a oricărei despăgubiri, a avut loc o ingerința in dreptul de proprietate al reclamanților.
Pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, a formulat întâmpinare la cererea de chemare în judecată formulată către reclamanții G. R. și G. I. prin care a invocat următoarele excepții: excepția prematurității cererii de chemare în judecată formulată de reclamanți excepția inadmisibilității emiterii titlului de despăgubire în cuantum de_ lei
I. Cu privire la solicitarea de anulare a Deciziei nr._ din 14.11.2012 a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, învederează instanței faptul că, această solicitare este neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Arată că în Decizia nr. 425 din 30 august 2005 emisă de către Guvernul României a fost adoptat Regulamentul privind organizarea și funcționarea Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor. De asemenea, învederează că prin Hotărârea Guvernului nr. 1095/2005, act normativ cu forță juridică mai mare celui invocat de către reclamant - Decizia nr. 425 - au fost aprobate Normele metodologice de aplicare a Titlului VII din actul normativ amintit.
Precizează că Decizia nr._/2012 a Comisiei Centrale conținea dispoziții emise în vederea aplicării Legii nr. 247/2005, decizia îndeplinind cerințele prevăzute de art. 13, art. 13 indice 1 și art. 14 Titlul VII din Legea nr. 247/2005, pct. 17.1 din Normele metodologice de aplicare a Titlului VII aprobate prin H.G nr. 1095/2005 precum și prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor aprobat prin Decizia Primului-ministru nr. 425/30.08.2005.
Solicită instanței să constate că cererea introductivă de instanță formulată de către reclamantă este prematur introdusă, iar în subsidiar neîntemeiată.
La termenul din data de 23.01.2014, instanța a dispus disjungerea capătului de cerere privind obligarea pârâtei la emiterea titlului de despăgubiri pentru imobilul în cauză, formându-se prezentul dosar, cu termen de judecată la 20.02.2014.
La termenul de judecata din 20.03.2014 instanta a supus dezbaterii partilor exceptia autoritatii de lucru judecat, fata de sentinta 8284/2013, pronuntata de Tribunalul D. in Dosarul nr._ .
Analizând cu prioritate exceptia invocata instanta constata ca, obiectul dosarului, in urma disjungerii, il constituie obligarea paratei de emitere a titlului de despagubiri pentru valoarea de 1.453.457 lei, pentru imobilul teren si constructii situat in mun. C., ., jud. D., pentru care a solicitat despagubiri prin Notificarea 1567/N/2001.
Prin actiunea ce formeaza obiectul dosarului_ reclamantii au solicitat instanței să oblige pârâta COMISIA NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR să emită decizie reprezentând titlu de despăgubire pentru suma de 1.453.457 lei. A aratat că prin notificarea nr. 1567/N/2001, adresată Primăriei Municipiului C. a solicitat acordarea de despăgubiri bănești pentru imobilul teren și construcție, situat în C., ., județul D., iar prin disp. nr. 2196/15.04.2002 notificarea a fost înaintată Prefecturii Județului D., cu propunerea de acordare a măsurilor reparatorii prin echivalent sub forma despăgubirilor bănești.
Prin sentinta 8284/2013, pronuntata de Tribunalul D. in Dosarul nr._, instanta a respins ca prematură acțiunea formulată de reclamanții.
S-a retinut ca sunt incidente prevederile Legii 165/2013, în considerarea dispozițiilor art.4 si art.34 alin.1, potrivit cu care dosarele înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor vor fi soluționate în termen de 60 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu excepția dosarelor de fond funciar, care vor fi soluționate în termen de 36 de luni, Comisia avand la dispoziție un termen de 60 luni de la data intrării în vigoare a legii pentru soluționarea acestuia.
Or, obligația de soluționare a dosarului (care presupune analizarea, evaluarea, invalidarea sau invalidarea dispoziției emise urmată de emiterea deciziei de compensare) incumbă Comisiei doar după transmiterea dosarului de către Primării, așa cum reiese din dispozițiile art.21 din legea 165/2013.
Avand in vedere ca in prezenta cauza parata a invocat exceptia prematuritatii actiunii, invocand aceleasi argumente, analizate de instanta in cadrul dosarului_, instanta apreciaza intemeiata exceptia autoritatii de lucru judecat, intrucat potrivit disp. Art. 430 NCPC „(1) Hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată. (2) Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă”.
Potrivit art. 431 „(1) Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect. (2) Oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă”.
Pentru aceste considerente instanta apreciaza drept intemeiata exceptia autoritatii de lucru si va respinge actiunea formulata reținând autoritatea de lucru judecat a Sentinței 8284/2013, pronunțată în dosarul nr._ .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanții G. R., domiciliată în C., .. C2, ., județul D. și G. I., cu sediul în C., . 12, ., județul D., în contradictoriu cu pârâtul S. R. PRIN COMISIA NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR, cu sediul în București, sector 1, .. 202, reținând autoritatea de lucru judecat a Sentinței 8284/2013, pronunțată în dosarul nr._ .
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a fi depusă la Tribunalul D..
Pronunțată în ședința publică de la 20 Martie 2014.
Președinte, A. M. S. | ||
Grefier, A. G. C. |
A. S./23.04.2014
A.C. 26 Martie 2014
| ← Pretentii. Sentința nr. 1169/2014. Tribunalul DOLJ | Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 9569/2014.... → |
|---|
