Pretentii. Sentința nr. 1340/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1340/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 04-04-2014 în dosarul nr. 192/63/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 1340/2014
Ședința publică de la 04 Aprilie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. L. G.
Grefier A. F.
Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamantul M. F. V. în contradictoriu cu pârâtele ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE C. și ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă,după care:
În baza art. 131 N. C.pr.civ. instanța constată că este competentă general, material și teritorial, după care, constatând dosarul în stare de judecată reține cauza pentru soluționare.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul D. sub nr._, în data de 13.01.2014, reclamantul M. F. V. a chemat în judecată pe pârâții ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE D. și ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună: obligarea pârâtelor la restituirea sumei de 6190 lei achitată cu titlu de taxă emisii poluante și la plata dobânzilor legale fiscale de la data plății până la achitarea efectivă(restituire).
În motivarea acțiunii, reclamantul a învederat faptul că a achiziționat autoturismul marca Volkswagen P.,nr.identificare WVWZZZ3CZ7P096643, iar în vederea înmatriculării acestuia în România, a fost constrâns să plătească taxa de emisii poluante auto anterior menționată, conform chitanței . nr._ din 21.02.2012.
Reclamantul a menționat că a solicitat ADMINISTRAȚIEI JUDEȚEANE A FINANȚELOR PUBLICE D. să-i restituie taxa, însă pârâta a refuzat să soluționeze favorabil respectiva cerere.
Reclamantul a pretins că această taxă este discriminatorie și ilegală raportat la dispozițiile art. 90 din Tratatul privind Instituirea Comunității Europene, care prevăd că nici un stat membru nu supune, direct sau indirect, produsele provenind din alte state membre unor impozite interne de orice natură, superioare celor care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare.
În dovedirea acțiunii, reclamantul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Deși legal citați, pârâții nu au înțeles să formuleze întâmpinare.
Au fost depuse la dosar: copia cererii de restituire a taxei de poluare – înregistrată la A.J.F.P. D. sub nr._/15.01.2014, copia Deciziei privind stabilirea taxei pt. emisiile poluante provenite de la autovehicule nr._/20.02.2012; copia chitanței ..6, nr..._/21.02.2012.copie după dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare -, al autoturismului și traducerea acestuia în limba română; copii după cartea de identitate și certificatul de înmatriculare - eliberate de autoritățile române -, ale vehiculului anterior menționat, având nr. de înmatriculare.._ .
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:
Conform celor menționate în înscrisul certificat de înmatriculare reclamantul a achiziționat un autovehicul marca Volkswagen.
Automobilul anterior menționat fusese înmatriculat în data de 17.01.2007,în Regatul Unit,conform celor înscrise în certificatul de înmatriculare fila11(traducere).
Cartea de identitate a autoturismului eliberată de autoritățile române -, atestă faptul că respectivul autoturism a fost înmatriculat în România la data de 21.02.2012.- fiindu-i atribuit nr. de înmatriculare_, în timp ce chitanța . nr._ din 21.02.2012..certifică faptul că, la înmatriculare, reclamantul a achitat taxa pentru emisii poluante prevăzută de Legea 9/2012, în cuantum de 6190 lei.
Ulterior, prin cererea înregistrată sub nr._/15.01.2014, reclamantul a solicitat A.J.F.P.D. să i se restituie contravaloarea acestei taxe, însă pârâta a refuzat să dea curs respectivei cereri.
Taxa de poluare la prima înmatriculare a fost introdusă de legiuitor prin O.U.G. 50/2008 – care la art. 4 instituia obligativitatea plății taxei de poluare -, act normativ intrat în vigoare la data de 01.07.2008, așadar după data aderării României la Uniunea Europeană.
Tratatul Uniunii Europene reglementează în art. 90 (86) obligația statelor membre de a nu stabili direct sau indirect pentru produsele altui stat membru impuneri interne de orice natură superioare celor stabilite direct sau indirect pentru produsele naționale similare, prin urmare statul membru nu poate stabili impuneri interne de natură să protejeze indirect alte produse naționale.
Prin hotărârea I. T. c. Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, Direcția Generală a Finanțelor Publice Sibiu, Administrația Finanțelor Publice Sibiu, Administrația F. pentru Mediu și Ministerul Mediului – cauza C-402/09 -, CJUE a statuat că "Articolul 110 TFUE (fostul art. 90 din Tratatul Uniunii Europene) trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională".
Interpretarea privește taxa de poluare achitată pentru înmatricularea vehiculelor de ocazie (second-hand) nu și taxa achitată pentru înmatricularea unui autoturism nou - O.U.G. nr. 50/2008 instituind o astfel de taxă de poluare atât pentru prima înmatriculare a vehiculelor noi cât și pentru înmatricularea în România a vehiculelor înmatriculate anterior într-un alt stat membru al Uniunii Europene.
Așadar, prin O.U.G. nr. 50/2008 - în forma sa inițială, aplicabilă în perioada 1 iulie 2008 – 14 decembrie 2008 -, România a stabilit indirect, pentru produsele provenind din Uniune, impuneri interne superioare celor stabilite pentru produsele naționale similare, dat fiind că respectiva taxă de poluare este percepută numai pentru autoturismele înmatriculare în Comunitatea Europeană și reînmatriculate în România, în timp ce pentru autoturismele deja înmatriculate în România - în cazul unei vânzări -, taxa nu mai este percepută.
Este adevărat că O.U.G. nr. 50/2008 a fost modificată ulterior însă, și ultima reglementare – până la abrogarea prin Legea nr. 9/2012 -, la art. 4 lit. a) statua că „Obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România”, fără ca textul să facă distincția nici între autovehiculele produse in România și cele produse în afara acesteia, nici între autovehiculele noi și cele second-hand. Prin urmare, cele precizate mai sus își păstrează valabilitatea, astfel încât, și în ultima formă, textul de lege anterior menționat stabilea indirect, pentru produsele provenind din Uniune, impuneri interne superioare celor stabilite pentru produsele naționale similare, dat fiind că respectiva taxă de poluare este percepută numai pentru autoturismele înmatriculare în Comunitatea Europeană și reînmatriculate în România, în timp ce pentru autoturismele deja înmatriculate în România (indiferent dacă vehiculul fusese produs în România sau în alte state membre UE) - în cazul unei vânzări -, taxa nu mai este percepută.
Reglementată în acest mod, taxa de poluare diminua sau era destinată să diminueze introducerea în România a unor autovehicule second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru al Uniunii Europene, cumpărătorii fiind orientați din punct de vedere fiscal să achiziționeze autovehicule second-hand deja înmatriculate în România.
Ulterior, legiuitorul a adoptat Legea nr. 9/2012 – act normativ care a intrat în vigoare în data de 13.01.2012 și care a abrogat O.U.G. nr. 50/2008 -, care, la art. 4, statuează că: „(1) Obligația de plată a taxei intervine: a) cu ocazia înscrierii în evidențele autorității competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România și atribuirea unui certificat de înmatriculare și a numărului de înmatriculare; b) la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri prevăzute la art. 3 și 8; c) la reintroducerea în parcul auto național a unui autovehicul, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul auto național, i s-a restituit proprietarului plătitor valoarea reziduală a taxei, în conformitate cu prevederile art. 7.
(2) Obligația de plată a taxei intervine și cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, în România, asupra unui autovehicul rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, conform Legii nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare, sau taxa pe poluare pentru autovehicule și care nu face parte din categoria autovehiculelor exceptate sau scutite de la plata acestor taxe, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării”.
Prin urmare, prin noul act normativ, legiuitorul a înlăturat discriminarea realizată prin prevederile O.U.G. nr. 50/2008 – în sensul că a prevăzut plata taxei(redenumită taxă pentru emisii poluante) și pentru autoturismele deja înmatriculate în România, în ipoteza înstrăinării vehiculelor de către proprietarii care nu achitaseră taxa specială pentru autoturisme sau taxa de poluare – însă ulterior, prin O.U.G. nr. 1/2012, a fost suspendată până la data de 01.01.2013 aplicarea prevederilor alin. 2 al art. anterior menționat.
În consecință, textul de lege intrând în vigoare la date diferite pentru subiectele de drept destinatare, se realizează o nouă discriminare – în raport de momentul intrării în vigoare a legii -, între persoanele care înmatriculează pentru prima dată un autovehicul în România și cele care dobândesc dreptul de proprietate asupra unui autoturism deja înmatriculat – practic, alin. 1 al art. 4 din Legea nr. 9/2012 având un conținut cvasiidentic cu disp. art. 4 din O.U.G. nr. 50/2008.
Ca atare, cele prezentate cu privire la faptul că O.U.G. 50/2008 era incompatibilă cu legislația Uniunii europene – în sensul că actul normativ menționat contravenea prevederilor art. 110 TFUE -, își păstrează valabilitatea și în ceea ce privește Legea nr. 9/2012.
Date fiind cele expuse anterior, se constată că statul român a creat premizele discriminării între produsele provenite din alte state membre ale comunității europene și produsele de pe piața internă, ceea ce este de natură a încălca principiul neutralității impozitării interne, în cazul competiției dintre produsele aflate pe piața națională și produsele importate, încălcând în acest mod disp. art. 90 din Tratatul Uniunii Europene (art. 110 TFUE).
Conform prevederile art. 148 din Constituție, "Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare".
Prin urmare, Tribunalul va da eficiență disp. art. 90 din Tratatul Uniunii Europene și va înlătura de la aplicare prevederile art. 4 din. Legea 9/2012, care contravin reglementărilor comunitare.
Ca atare, în mod nelegal a fost percepută de la reclamant o taxă pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, astfel încât acesta este îndreptățit să solicite restituirea sumei achitate.
În concluzie cererea având ca obiect pretenții este întemeiată și, în baza art. 8 alin. 1 din Legea 554/2004, vor fi obligate pârâtele A.J.F.P. D.(provenită din reorganizarea A.F.P. C.) și A.F.M – în solidar -, să restituie reclamantului suma încasată cu titlu de taxă pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, în cuantum de 6190.lei.
Cu privire la solicitarea reclamantului de a-i fi achitate și dobânzi, art. 124 alin. 1 C.pr.fiscală statuează că "Pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 117 alin. (2) sau la art. 70, după caz.. Acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabililor"
Ca atare, în baza prevederilor legale anterior menționate, reclamantul este îndrituit de a pretinde și dobânzi la suma achitată ,dar, de la data achitării sumei încasate nelegal așa cum s-a statuat în cauza C-565/2011-I. din 18.04.2013 a C.J.U.E,în esență pentru a se realiza o despăgubire eficientă,adecvată ,pierderii suferite ca urmare a indisponibilizării sumei de bani.
Totodată, instanța va da eficiență și disp. art. 453 alin 1 C.pr.civ și va obliga pârâții A.JF.P. D. și A.F.M., în solidar, să achite reclamantului suma de 600. lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând contravaloarea taxei de timbru și onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamantul M. F. V. cu domiciliul în C., .. 18, .. 2, ., în contradictoriu cu pârâtele ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE D., cu sediul în mun. C., .. 2, jud. D. și ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, cu sediul în București, . corp A, sector 6.
Obligă pârâtele, în solidar, să restituie reclamantului suma de 6190 de lei, reprezentând taxă pentru emisii poluante, precum și dobânda fiscală de la data achitării taxei până la data plății efective.
Obligă pârâtele, în solidar, să plătească reclamantului suma de 600 de lei cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare,cerere ce se va depune la Tribunalul D..
Pronunțată în ședința publică de la 04 Aprilie 2014.
Președinte, D. L. G. | ||
Grefier, A. F. |
Red. 5 ex/08.04.2014
DLG/AF
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 3477/2014. Tribunalul DOLJ | Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 18/2014.... → |
|---|
