Contestaţie decizie de sancţionare. Sentința nr. 2142/2013. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2142/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 03-12-2013 în dosarul nr. 7173/86/2013
DOSAR_ - contestație decizie de sancționare -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA NR. 2142
Ședința publică din 03 decembrie 2013
PREȘEDINTE: | I. M. |
ASISTENȚI | A. O. |
JUDICIARI: | B. L. |
GREFIER: | C. N. A. |
Pe rol, pronunțarea acțiunii civile având ca obiect „contestație decizie de sancționare” formulată de contestatorul A. C. cu domiciliul în oraș Dolhasca nr. 568, jud. Suceava și cu domiciliul ales la Cabinet de avocat „B. L.” – .. 6A, ., mun. Iași, jud. Iași în contradictoriu cu intimata S. „C. Călători” SA București – STFC Iași cu sediul în mun. Iași, Piața Gării nr. 1, corp B, jud. Iași.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 19 noiembrie 2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta, și când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru 26.11.2013 și pentru azi 03.12.2013.
După deliberare,
TRIBUNALUL,
Asupra acțiunii de față, constată:
Prin cererea adresată acestei instanțe la data de 27.06.2013, înregistrată cu nr._ contestatorul A. C. în contradictoriu cu intimata S. „C. Călători” SA București – STFC Iași a solicitat anularea deciziei nr. Al/2048 din 28.02.2013, prin care s-a dispus sancționarea disciplinară cu retrogradarea din funcția de mecanic locomotiva I și trecerea în funcția de ajutor mecanic, pe o durata de 30 de zile conform articolului 248 alin. 1 lit. c Codul muncii, urmare a constatării unui supraconsum de 32 kg motorină în 05.10.2012 pe durata deservirii trenului DHC 383.
În motivare a arătat că petentul ocupa funcția de mecanic locomotive în Depoul Iași, funcție în baza căreia pârâta a întocmit un raport de cercetare privind supraconsumul de motorină înregistrat la locomotiva condusă de către petent cu ocazia serviciului de remorcare a trenurilor, menționând că mecanicul de locomotive se face vinovat.
În speță, nu s-a făcut dovada că pârâtul nu a executat sau a executat necorespunzător atribuțiile ce îi reveneau în calitate de mecanic de locomotivă.
Din probele administrate nu se poate susține că supraconsumul de motorină înregistrat la instalația ICL a fost generat de acțiunile petentului.
În decizia contestată se menționează că prevederile încălcate de salariat sunt fișa postului nr. 6/154.78/2012 și act. nr._ al STFC divizia de exploatare MR, însă cele două acte indicate în decizie nu prevăd că fapta de a înregistra un supraconsum de combustibil la locomotivă constituie o abatere disciplinara.
În atari condiții se impune anularea deciziei de sancționare emisă de către intimată, ca neîntemeiată legal, mai mult nedovedindu-se existența nici unuia din elementele răspunderii disciplinare.
Oricum ar fi, diagramele ICL sunt singurele probe și acte cu valoare obiectivă, rapoartele de citire ICL emanate de la unitate neputând constitui o probă, deoarece nu acordă posibilitatea de a verifica și corobora datele imputate cu datele reale furnizate de către aparatura de control.
Consideră contestatorul că lipsa diagramelor ICL, neprezentarea acestora în cursul cercetării disciplinare, inexistența la dosar a certificatelor de etalonare sau a rapoartelor de verificare tehnica a instalațiilor ICL sunt de natură a dovedi pe lângă modul defectuos al efectuării cercetării disciplinare și încălcarea dispozițiilor referitoare la dreptul de informare și apărare a angajatului.
Pe fond a învederat faptul că nu sunt îndeplinite condițiile din art. 248 și următoarele Codul muncii.
Conform art. 248 Codul muncii pentru existența și constatarea unei abateri disciplinare, angajatorul trebuie să facă dovada condițiilor de fond cerute respectiv: fapta ilicită și personală a salariatului, săvârșită în legătură cu munca sa, calitatea de salariat și vinovăția au culpa salariatului, iar art. 270 mai impune și existența prejudiciului cauzat patrimoniului angajatorului.
Numai întrunirea cumulativă a acestor condiții atrage răspunderea disciplinară și patrimonială a angajatului, în lipsa uneia dintre condițiile emanate înlăturând această răspundere.
În legătură cu supraconsumul constatat și imputat angajatului, a arătat că informațiile referitoare la acest supraconsum stau sub semnul îndoielii în ceea ce privește existența, cât si mărimea acestui supraconsum. În dovedirea acestui supraconsum unitatea s-a bazat pe rapoarte emise de către instalațiile ICL, instalații a căror grad de uzură și vechime determină valori inexacte și eronate.
În legătura cu fapta sau acțiunea angajatului de natură a genera existența acestor supraconsumuri și de a antrena răspunderea disciplinară a arătat că din manualul de utilizare a instalațiilor ICL se arată în clar și alte cauze de natură non-umană de a determina existența acestor supraconsumuri, respectiv umplerea sau golirea rezervoarelor, înclinări ale locomotivelor în staționare sau în mers, etc.
Existența faptei trebuie văzută în strânsă legătură cu o așa zisă vinovăție a angajatului, ori din toate actele depuse nu a fost dovedită culpa salariatului în producerea acestui supraconsum, respectiv prejudiciu. Consideră reclamantul că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 263 și art. 270 Codul muncii, unitatea nedovedind în nici un fel în baza art. 287 fapta ilicită și personală a salariatului săvârșită în legătură cu munca sa, existența unei urmări sau prejudiciu, culpa salariatului.
În concluzie a solicitat anularea deciziei atacate cu acordarea drepturilor salariale pentru perioada în care s-a dispus suspendarea contractului de munca.
În dovedirea contestație au fost depuse la dosar înscrisuri.
Prin întâmpinarea depusă la data de 29.07.2013, intimata Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători" - S.A. București - Sucursala de Transport Feroviar de Călători Iași a solicitat respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată.
În motivare a arătat că în data de 04/05.10.2012 la comanda serviciului de manevră în Complex Suceava cu locomotiva DHC 383, în intervalul orar 19.11 și 19.19, din rezervorul principal al locomotivei scade o cantitate de 32 kg motorină.
În urma cercetării disciplinare, pe baza notei de relație nr. 9/609.3/2012 a contestatorului, acesta ia în primire locomotiva la ora 18.30 verificând poziția robinetului și starea sigiliilor care corespundeau în totalitate, iar în intervalul orar 19.11 și 19.19, în baza citirii instalației ICL, se constată o scădere nejustificată a unei cantități de 32 kg motorină, acesta invocând declivitatea liniilor.
Din răspunsurile date în notele de relații, cât și din cercetările efectuate de conducerea unității se observă că reclamantul în funcția pe care o deține, conform contractului individual de muncă și fișei de post, era obligat să respecte prevederile legale din domeniu.
Totodată, a subliniat intimata că a încălcat contestatorul dispozițiile art. 2 lit. i din Fișa postului nr. 6/154.78/2012, și anume „are obligația să conducă economic locomotiva fără a depăși consumurile normate de combustibil, energie electrică și lubrefianți, cu respectarea ordinelor și dispozițiilor interne legate de consumurile de combustibil”, cât și actul nr._ /2012 al STFC Iași - Divizia Exploatare MR.
Solicită intimata a se avea în vedere faptul că, contestatorul nu se află la prima abatere de acest gen, așa cum reiese din Decizia nr. 600/1023/08.08.2012 fiind sancționat disciplinar cu avertisment scris și Decizia nr. 4S6/l 183/06.09.2012 prin care este sancționat disciplinar cu reducerea salariului de bază cu 5% pe o durată de două luni.
Din întreg probatoriul reiese că, contestatorul a încălcat aceste prevederi și că nu se justifică diferența de 32 kg motorină între consumul din rezervorul principal și motorul diesel, aceasta fiind și concluzia organelor de specialitate din cadrul unității.
Prin recunoașterea angajamentului de plată nr. 9/609.4/2012, contestatorul își asumă prejudiciul cauzat unității și implicit recunoașterea vinovăției, și totodată acordul acestuia de a i se reține din salariu suma de 253,056 lei reprezentând cele 32 kg motorină.
Precizează intimata că atât în nota de relații, cât și în raportul de cercetare, contestatorul își recunoaște vinovăția prin angajamentul de plată.
Așadar, din nota de relații luată acestuia reiese clar că nu și-a îndeplinit corespunzător sarcinile de serviciu și a avut unele scăpări în îndeplinirea atribuțiilor ce ii reveneau.
În concluzie, având în vedere motivele expuse, a solicitat intimata respingerea contestației ca fiind neîntemeiată și menținerea deciziei de sancționare nr. Al/2048/28.02.2013 ca fiind legală și temeinică.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 205 și următoarele din Codul de procedură civilă.
În dovedirea susținerilor din întâmpinare au fost depuse la dosar înscrisuri (f. 28 – 37 dosar).
Examinând actele și lucrările dosarului, respectiv copia deciziei nr. A1/2078 din 28.02.2013 (f.8), documentația care a stat la baza emiterii deciziei contestate (filele 28 – 37), tribunalul reține că cererea reclamantului este întemeiată.
Din probatoriul administrat în cauză rezultă că reclamantul este salariatul societății pârâte în funcția de mecanic locomotivă – automotor II – Depoul de locomotive Suceava.
La data de 28.02.2013, angajatoarea pârâtă a emis decizia nr.A1/2048 prin care a dispus sancționarea disciplinară a contestatorului cu retrogradarea din funcția de mecanic locomotiva I și trecerea în funcția de ajutor mecanic, pe o durata de 30 de zile conform articolului 248 alin. 1 lit. c Codul muncii.
Se reține în motivarea deciziei că fapta contestatorului care constituie abatere disciplinară constă în aceea că, fiind de serviciu în data de 04/05.10.2012, la comanda serviciului de manevră în Complex Suceava cu locomotiva DHC 383, în intervalul orar 19.11 și 19.19, din rezervorul principal al locomotivei a scăzut o cantitate de 32 kg motorină, fiind încălcate astfel prevederile art.2 lit. i din Fișa Postului cu nr.6/154.78/2012, care stabilesc că „are obligația să conducă economic locomotiva fără a depăși consumurile normate de combustibil, energie electrică și lubrefianți, cu respectarea ordinelor și dispozițiilor interne legate de consumurile de combustibil”, cât și actul nr._ /2012 al STFC Iași - Divizia Exploatare MR.
Motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariatul contestator în timpul cercetări prealabile au fost acelea că acesta recunoaște că se face vinovat și că își asumă contravaloarea diferenței și semnează angajamentul de plată.
Contestatorul susține în cererea de chemare în judecată că nu se face vinovat de fapta reținută în sarcina sa, că prevederile invocate de către intimată pentru a emite decizia de sancționare sunt act. mr._ al STFC și art. 2 lit. i din fișa postului. Referitor la fișa postului arată că deși se prevede că există obligația de a conduce economic locomotiva, nicăieri nu se arată că această faptă de a înregistra un supraconsum de combustibil la locomotivă constituie abatere disciplinară.
Rezultă așadar că atât fișa postului cât și act. mr._ al STFC, indicate în decizie nu prevăd că fapta de a înregistrat un supraconsum de combustibil la locomotivă constituie o abatere disciplinară.
În conformitate cu dispozițiile art.247 din codul muncii, angajatorul dispune de prerogativă disciplinară, având dreptul de a aplica, potrivit legii, sancțiuni disciplinare salariaților săi ori de câte ori constată că aceștia au săvârșit o abatere disciplinară.
Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca și care constă într-o acțiune sau inacțiune săvârșită cu vinovăție de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici.
Intimata căreia îi revine sarcina probei conform dispozițiilor art.272 din codul muncii, în conformitate cu prevederile art.287 codul muncii, nu a dovedit care este abaterea disciplinară săvârșită de contestator, respectiv acțiunea sau inacțiunea prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici. Singura constatare, menționată în decizia de sancționare, este doar cea a înregistrării unei scăderi de 32 kg. motorină din RP al locomotivei, fără a se detalia un eventual rezultat dăunător.
În materie disciplinară, angajatorul trebuie să dovedească fapta salariatului de încălcare a normelor legale sau contractuale, precum și vinovăția salariatului. În prezenta cauză, intimata nu a dovedit nici un rezultat dăunător și nici fapta omisivă sau comisivă, săvârșită de reclamant, care să fi determinat acest rezultat.
În absența unei fapte ilicite săvârșite de salariat, nu există răspundere disciplinară, așa încât, în temeiul dispozițiilor art. 247, 252 raportat la art. 266 din codul muncii contestația va fi admisă și va fi anulată decizia de sancționare.
La solicitarea reclamantului, instanța va dispune repunerea părților în situația anterioară emiterii deciziei de sancționare în sensul că o va obliga pe pârâtă la restituirea către reclamant a sumelor de bani reținute în temeiul deciziei.
Ca parte căzută în pretenții, pe temeiul dispozițiilor art.4 53 cod procedură civilă, pârâta va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată avansate de către reclamant constând în onorariu avocat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
HOTĂRĂȘTE:
Admite contestația având ca obiect „contestație decizie de sancționare” formulată de contestatorul A. C. cu domiciliul în oraș Dolhasca nr. 568, jud. Suceava și cu domiciliul ales la Cabinet de avocat „B. L.” – .. 6A, ., mun. Iași, jud. Iași în contradictoriu cu intimata S. „C. Călători” SA București – STFC Iași cu sediul în mun. Iași, Piața Gării nr. 1, corp B, jud. Iași.
Anulează decizia nr. A 1/2048 emisă la data de 28.02.2013 de intimată. .
Obligă intimata la plata către contestator a drepturilor salariale reținute conform deciziei contestate.
Obligă intimata la plata către contestator a sumei de 2900 lei, cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Tribunalul Suceava.
Pronunțată în ședința publică din 03.12.2013.
PREȘEDINTE, | ASISTENȚI JUDICIARI, | GREFIER, | |
I. M. | A. O. | B. L. | C. N. A. |
Red. I.M.
Dact. C.N.A.
5 ex. 23.01.2014
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Obligaţie de a face. Sentința nr. 1794/2013. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
