Contestaţie decizie de sancţionare. Sentința nr. 2049/2013. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2049/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 20-11-2013 în dosarul nr. 7335/86/2013
Dosar nr._ contestație decizie de sancționare
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA NR. 2049
Ședința publică de la 20.11.2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. G.
Asistent judiciar M. N.
Asistent judiciar P. N.
Grefier F. G.
Pe rol, judecarea acțiunii civile având ca obiect ”contestație decizie de sancționare” formulată de contestatorul I. M., CNP_, cu domiciliul ales la cabinet avocat L. B. din Iași, .. 6 A, .. 3, apt. 14, în contradictoriu cu pârâta S. „ C. Călători SA București- STFC Iași, cu sediul în Iași, .. 1, cort B, jud. Iași, CUI_, J_ .
La apelul nominal, făcut în ședința publică, la prima și a doua strigare a cauzei, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită .
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, în sensul că la dosar s-au depus de către reclamant, concluzii scrise, după care:
Instanța constată că prin concluziile scrise depuse la dosar, reclamantul a solicitat judecarea cauzei în lipsă și având în vedere că în cauză nu mai sunt alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, constată terminată cercetarea procesului și rămâne în pronunțare.
După deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin cererea adresată acestei instanțe la data de 02.07.2013, reclamantul I. M., în contradictoriu cu pârâta S. „ C. Călători SA București- STFC Iași, a solicitat anularea deciziei nr. A1/5866 din 05.06.2013, prin care s-a dispus sancționarea disciplinară cu reducerea salariului de bază pe o durată de 3 luni cu 10%, conform art. 248 alin. 1 lit c din Codul muncii. S-a reținut prin această decizie că s-a constatat un supraconsum de 39 kg motorină în 06.12.2012 pe durata deservirii trenului DHC 383.
Potrivit art. 272 Codul muncii, sarcina probei revine în conflictele de muncă angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărare până la prima zi de înfățișare, iar actele oricum sunt doar la dispoziția angajatorului, pentru aceste motive se prevalează de art. 272 în legătură cu dispozițiile referitoare la dovezile pe care se sprijină cererea introductivă, înțelegând să se folosească de actele și documentația depusă de pârâtă, cu sancțiunea pentru aceasta în lipsa întâmpinării și a admiterii cererii prezente.
Arată că nu deține cele două acte de care se face vorbire în decizia contestată și oricum nu solicită decât proba cu acte, respectiv documentația care a stat la baza deciziei contestate.
În motivare a arătat următoarele:
Ocupă funcția de mecanic locomotive în Depoul Iași, funcție în baza căreia pârâta a întocmit un raport de cercetare privind supraconsumul de motorină înregistrat la locomotive condusă de către petent cu ocazia serviciului de remorcare a trenurilor menționând că mecanicul de locomotive se face vinovat. În speță, nu s-a făcut dovada că pârâtul nu a executat sau a executat necorespunzător atribuțiile ce ii reveneau in calitate de mecanic de locomotiva. Din probele administrate nu se poate susține ca supraconsumul de motorina inregistrat la instalatia ICL a fost generat de actiunile petentului.
În decizia contestata se mentioneaza ca prevederile încalcate de salariat sunt fisa postului nr.6/_/2012 ,regulamentul intern si instructiunea 201.
Actele indicate in decizie nu prevad ca fapta de a inregistra un supraconsum de combustibil la locomotiva constituie o abatere disciplinara. De asemenea in capitolul 2, punctul 11, paragraful C din instructia 201, sunt prevazute alte obligatii ale mecanicilor de locomotiva decat cea privind consumul de motorina
In atari conditii se impune anularea deciziei de sanctionare emisa de catre intimata, ca neintemeiata legal, mai mult nedovendindu-se existenta nici unui din elementele raspunderii disciplinare.
Oricum ar fi, diagramele ICL sunt singurele probe si acte cu valoare cat de cat obiectiva, rapoartele de citire ICL emanate de la unitate neputand constitui o proba, deoarece nu acorda posibilitatea de a verifica si corobora datele imputate cu datele reale furnizate de catre aparatura de control.
Consideră ca lipsa diagramelor ICL, neprezentarea acestora in cursul cercetarii disciplinare, inexistenta la dosar a certificatelor de etalonare sau a rapoartelor de verificare tehnica a instalatiilor ICL sunt de natura a dovedi pe langa modul defectuos al efectuarii cercetarii disciplinare si incalcarea dispozitiilor referitoare la dreptul de informare si aparare a angajatului.
.Pe fond solicită să se observe ca nu sunt indeplinite conditiile din art 248 codul muncii si urm Codul Muncii.
Conform art 248 Codul Muncii pentru existenta si constatarea unei abateri disciplinare, angajatorul trebuie sa faca dovada conditiilor de fond cerute respectiv: fapta ilicita si personala a salariatului, savarsita in legatura cu munca sa, calitatea de salariat si vinovatia ( culpa salariatului ), iar art 270 mai impune si existent prejudiciului cauzat patrimoniului angajatorului.
Numai intrunirea cumulativa a acestor conditii atrage raspunderea disciplinara si patrimoniala a angajatului, in lipsa uneia dintre conditiile emanate înlaturand aceasta raspundere.
In legatura cu supraconsumul constatat si imputat angajatului, solicită să se observe că informațiile referitoare la acest supraconsum stau sub semnul îndoielii în ceea ce priveste existenta cat si marimea acestui suprasconsum. In dovedirea acestui supraconsum unitatea s-a bazat pe rapoarte emise de catre instalatiile ICL, instalatii a caror grad de uzura si vechime determina valori inexact si eronate in legatura cu acest supraconsum.
In aceste conditii apreciază ca existenta acestor supra consumuri indiferent de cauza umana sau nu, nu a fost dovedita fara putinta de indoiala, pe viitor aceste cerinte ar putea fi acoperite de unitate prin efectuarea verificarilor tehnice si a obtinerii certificatelor de etalonare. In lipsa existentei unei urmari probate si a unui prejudiciu cert consideram ca nu poate fi antenata raspunderea disciplinara.
In legatura cu fapta sau actiunea angajatului de natura a genera existenta acestor supraconsumuri si de a antrena raspunderea disciplinara solicită să se observe ca din manualul de utilizare a instalatiilor ICl se arata in clar si alte cauze de natura non-umana a determina existent acestor supra consumuri, respectiv: umplerea sau golirea rezervoarelor, inclinari ale locomotivelor in stationare sau in mers, etc. De altfel la dosar v-am depus si practica judiciara prin care s-a stabilit ca existent acestor consum uri nu poate fi dovedita fara putinta de indoiala ca fiind in sarcina mecanicilor sau avand o cauza umana. Existenta faptei trebuie vazuta in stransa legatura cu o asa zisa vinovatie a angajatului, ori din toate actele depuse nu a fost dovedita culpa salariatului in producerea acestui supra consum respective prejudiciu. Considera ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 263 si art. 270 Codul Muncii, unitatea nedovedind in nici un fel in baza art. 287: fapta ilicita si personala a salariatului savarsita in legatura cu munca sa, existent unei urmari sau prejudiciu, culpa salariatului.
Pentru aceste motive solicită anularea deciziei atacate cu acordarea drepturilor salariale pentru perioada în care s-a dispus suspendarea contractului de munca.
Solicită încuviințarea probei cu înscrisuri respectiv documentatia care a stat la baza deciziei nr A1/5866 din 05.06.2013.
La data de 29.07.2013, pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Examinând actele și lucrările dosarului, asupra cauzei de față, constată următoarele:
Contestatorul este angajatul pârâtei S. „ C. Călători” SA București, la Depoul de Locomotive Suceava Nord, având funcția de mecanic locomotivă II.
Prin Decizia nr. A1/5866 din 05.06.2013, angajatorul l-a sancționat disciplinar pe reclamant cu reducerea salariului de bază, pe o durată de 3 luni cu 10%, conform art. 248 alin. 1 lit c din Codul muncii, reținându-se în sarcina acestuia că, fiind de serviciu în data de 06.12.2012, la tren 5633/32/35/34 cu locomotiva DA 1318, a realizat un consum nejustificat de 39 kg de motorină.
La art. 3 din decizia sunt menționate prevederile încălcate, acestea fiind art. 2 lit i din Fișa postului nr. 6/_/2012, cap. VI art. 22 lit n din Regulamentul Intern al S. „ C. Călători” SA și cap. II art. 11 lit c din Instrucțiunile pentru activitatea personalului de locomotivă în transportul feroviar nr. 201, aprobate prin OMTCT nr. 2229/2006.
Potrivit dispozițiilor art. 247 alin. 1 din Codul muncii, angajatorul dispune de prerogativa disciplinară, având dreptul de a aplica, potrivit legii, sancțiuni disciplinare salariaților săi ori de câte ori constată că aceștia au săvârșit o abatere disciplinare.
La aliniatul 2 al aceluiași articol se prevede că abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca și care constă într-o acțiune sau inacțiune săvârșită cu vinovăție de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici.
Intimata, căreia îi revine sarcina probei, în conformitate cu prevederile art. 272 Codul muncii, nu a dovedit care este abaterea disciplinară săvârșită de contestator, respectiv acțiunea sau inacțiunea prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici.
Singura constatare, menționată în decizia de sancționare, este cea a unui consum anormal de motorină la locomotiva condusă de reclamant la data de 06.12.2012, deci un rezultat dăunător, care ar putea atrage eventual răspunderea patrimonială a salariatului- dacă sunt îndeplinite toate condițiile acestui tip de răspundere.
Însă, în materie disciplinară, angajatorul trebuie să dovedească fapta salariatului de încălcare a normelor legale sau contractuale, precum și vinovăția salariatului.
În prezenta cauză, pârâta a dovedit doar un rezultat dăunător, consumul anomal de motorină, nu și fapta omisivă sau comitivă, săvârșită de reclamant, care să fi determinat acest rezultat.
În absența unei fapte ilicite, săvârșite cu vinovăție de salariat, în lipsa unor probe concludente din care să rezulte că din vina petentului s-ar fi ajuns la un supraconsum nejustificat de motorină, instanța apreciază că în cauză nu sunt întrunite cumulativ condițiile prevăzute de lege pentru atragerea răspunderii disciplinare, astfel că, în temeiul art. 252 alin. 5 raportat la art. 247 alin. 2 din codul muncii, urmează a admite contestația, a anula decizia nr. A 1/ 5866 emisă la data de 05.06.2013 și a obliga pe intimată la restituirea către contestator a sumelor reținute în baza deciziei anulate.
Conform art. 453 alin. 1 C., intimata va fi obligată la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată în cuantum de 1500 lei, reprezentând onorariu de avocat.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
HOTĂRĂȘTE:
Admite contestația având ca obiect ”contestație decizie de sancționare” formulată de contestatorul I. M., CNP_, cu domiciliul ales la cabinet avocat L. B. din Iași, .. 6 A, .. 3, apt. 14, în contradictoriu cu pârâta S. „ C. Călători SA București- STFC Iași, cu sediul în Iași, .. 1, cort B, jud. Iași, CUI_, J_ .
Anulează Decizia nr. A 1/5866 emisă la data de 05.06.2013 de intimată.
Obligă intimata la plata către contestator a drepturilor slaariale reținute ca urmare a reducerii salariului de bază pe o durată de 3 luni cu 10%, conform deciziei contestate.
Obligă intimata la plata către contestator a sumei de 1500 lei, cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Tribunalul Suceava.
Pronunțată în ședința publică din 20.11.2013.
Președinte, Asistenți judiciari, Grefier,
G. D. N. M., N. P., G. F.
Red. G.D.
Tehnored. G.F.
4 ex./ 23.12.2013
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
