Despăgubire. Sentința nr. 1060/2013. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1060/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 06-06-2013 în dosarul nr. 2079/206/2012
Dosar nr._ despăgubire
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA NR. 1060
Ședința publică din 06 iunie 2013
Președinte: G. D.
Asistent judiciar: N. M.
Asistent judiciar: N. P.
Grefier: G. F.
Pe rol, judecarea litigiului de muncă având ca obiect „despăgubire” privind pe reclamanta Școala Vatra Moldoviței, prin reprezentant legal, cu sediul în .. Suceava, în contradictoriu cu pârâții B. M., domiciliată în Vatra Moldoviței, nr. 319 A, jud. Suceava, P. M., domiciliată în Vatra Moldoviței, jud. Suceava, B. D. M., domiciliată în Câmpulung Moldovenesc, .. 6, jud. Suceava și S. I., domiciliat în Vatra Moldoviței, ., jud. Suceava.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, la prima și a doua strigare a cauzei, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită .
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, în sensul că la dosar s-a depus de către pârâtă, răspunsul la adresa instanței, după care:
Instanța, din oficiu, invocă excepția prescripției dreptului material la acțiune în ceea ce privește cererea de restituire a sumelor încasate necuvenit în perioada 01.06._09 și rămâne în pronunțare cu privire la excepția invocată cât și pe fondul cauzei.
După deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc la data de 06 noiembrie 2012, reclamanta, în calitate de ordonator terțiar de credite, a chemat în judecată pe pârâții B. M., P. M., B. D. M. și S. I., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acestora la plata sumelor încasate necuvenit, cuprinse în tabelul nominal aflat la f. 6 dosar.
Reclamanta și-a motivat acțiunea arătând că în perioada 01.06.2009 – 31.12.2009 pârâții au beneficiat nelegal de drepturi salariale reprezentând spor de ecran și indemnizație de conducere administrator financiar, aspect constatat cu ocazia ducerii la îndeplinire, potrivit dispozițiilor art. 33 alin. 3 din Legea nr. 94/992, republicată în 2009, a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi Suceava, în urma misiunii de audit efectuată la entitatea Primăria .>
S-a precizat de către reclamantă că referitor la acordarea sporului de ecran, temeiul legal al acordării acestui spor l-au constituit prevederile art. 8 lit. c din HG 281/1993, în vigoare până la data de 31.12.2009, ce stipulează ca în raport cu condițiile în care se desfășoară activitatea pentru condiții grele de muncă, poate fi calculat un spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective. Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului și condițiile de acordare se stabilesc de către ministere, celelalte instituții centrale și locale ale administrației publice, cu consultarea sindicatelor și cu avizul Ministerului Muncii și Protecției Sociale și a Ministerului Finanțelor.
Prin Hotărârea nr. 2/14.04.2008 a Comisiei Paritare la nivelul ISJ Suceava s-a decis acordarea unui spor de 10-30 % pentru persoanele care lucrează la calculator. Temeiul acordării acestui spor prin hotărârea anterior menționată l-a constituit art. 36 lit. d din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de ramură învățământ anterior precizat, care specifică faptul că părțile acestei convenții asupra acordării ca drept salarial suplimentar a unui spor de 10-30 % la salariul de bază pentru personalul muncitor care lucrează în condiții deosebite și speciale; art. 43 din același contract făcând referire la sporul pentru condiții grele, fără a stabili procentul în care acesta poate fi acordat, respectiv art. 41care stipulează că pentru condiții deosebit de grele, periculoase sau penibile est5e prevăzut un spor de 10% din salariul minim negociat.
S-a menționat de către reclamantă că acordarea acestui spor menționat în Hotărârea nr. 2 a Comisiei Paritare la nivel ISJ Suceava, nu poate fi luat în considerare întrucât potrivit prevederilor art. 13 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de ramură învățământ – 2007/2008, înregistrat la Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de șanse cu nr. 596/15 din 12.11.2007, comisiile paritare au fost constituite pentru rezolvarea problemelor care apar în aplicarea prevederilor contractelor colective de muncă, în funcție de condițiile concrete, la solicitarea uneia dintre părți. Aceste comisii paritare nu pot modifica sau anula prevederile reglementărilor legale în vigoare, în speță ale HG nr. 281/1993 sau ale contractului colectiv de muncă anterior precizat.
Totodată s-a precizat că s-au achitat drepturi salariale necuvenite, reprezentând indemnizație de conducere pentru funcția de administrator financiar, cu toate că această funcție nu este cuprinsă în categoria funcțiilor de conducere, pentru a beneficia de această indemnizație.
Cererea a fost motivată în drept pe disp. art. 992 și art. 1341 Cod civil, art. 23 din legea 82/1991, republicată în anul 2008, OMFP nr. 1792/2005, art. 254, art. 255, 256 din Legea 53/2003 din Codul Muncii, republicată, OMEC nr. 4747/2001, dec. ISJ Suceava cu nr. 1271/15.12.2008, 4381/20.08.2009, 279/27.02.2012 și nr. 1252/23.08.2012 de numire în funcție director și Decizia Curții de Conturi nr. 27/79 din 24 iulie 2012.
Prin sentința civilă nr. 253 din 25.02.2013, prima instanță a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc invocată din oficiu de instanță și în consecință a dispus trimiterea prezentului dosar având ca obiect pretenții”, privind pe reclamanta Școala G. Vatra Moldoviței, cu sediul în .. Suceava, pârâți fiind B. M., domiciliată în .. 319 A, jud. Suceava, P. M., domiciliată în .. Suceava, B. D. M., domiciliată în mun. Câmpulung Moldovenesc, . nr. 6, jud. Suceava și S. I., domiciliat în com. Vatra Moldoviței, ., jud. Suceava, spre competență soluționare Tribunalului Suceava – Secția civilă.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit art. 159 pct. 2 Cod proc. civilă, necompetența este de ordine publică în cazul încălcării competenței materiale, când procesul este de competența unei instanțe de alt grad.
În cauză, s-a invocat din oficiu excepția necompetenței materiale a instanței, reglementarea competenței materiale fiind dată de norme imperative, având un caracter absolut, astfel încât părțile nu pot să deroge de la aceste norme, nici chiar cu autorizarea instanței.
Sumele solicitate în prezentul litigiu reprezintă sporuri salariale derivând așadar din raporturile de muncă dintre reclamantă și pârâți. Prin art. 249 din Codul muncii, adoptat prin Legea nr. 53/2003, se prevede că "Procedura de soluționare a conflictelor de muncă se stabilește prin lege specială". De altfel, reglementând competența instanțelor în materia conflictelor de drepturi, Legea nr. 62/2011 republicată a prevăzut, prin art. 209, că "Instanțele judecătorești competente să judece cereri referitoare la soluționarea conflictelor de muncă se stabilesc prin lege". Cum prin art. 216 din acest act normativ se prevede că dispozițiile sale "referitoare la procedura de soluționare a conflictelor de muncă se completează în mod corespunzător cu prevederile Codului de procedură civilă", iar conform art. 2 pct. 1 lit. b1) din acest cod, tribunalele judecă, în primă instanță, "conflictele de muncă, cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe", instanța va admite excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc.
În consecință, în raport de dispozițiile de mai sus, instanța conform art.158 Cod proc. civilă, a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Tribunalului Suceava.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava la data de 12.03.2013, cu primul termen de judecată la 04.04.2013.
La termenul de judecată din data de 06 iunie 2013, instanța a invocat, din oficiu, excepția prescripției dreptului material la acțiune cu privire la pretențiile solicitate pentru perioada 01.06._09, pe care o constată întemeiată pentru următoarele argumente:
Potrivit art. 268 alin. 2 din Codul muncii raportat la art. 211 lit „c” din Legea nr. 62/2011, cererile de restituie a unor sume care au format obiectul unor plăți nedatorate pot fi cerute în termen de 3 ani de la data producerii pagubei.
Având în vedere că o parte din sumele încasate cu titlu de drepturi salariale și a căror restituire se solicită sunt aferente perioadei 01.06._09 iar această perioadă coincide cu cea a producerii pagubei în patrimoniul angajatorului, instanța va admite excepția prescripției dreptului material la acțiune și în consecință va respinge acțiunea având ca obiect restituirea drepturilor salariale aferente perioadei 01.06._09, ca fiind prescrisă.
Cu privire la restul pretențiile solicitate, Tribunalul reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 256 din codul muncii, republicat, salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie.
În cauza de față, tribunalul reține că pârâții a fost chemată în judecată de către reclamantă pentru a fi obligați la restituirea unor sume de bani reprezentând spor de ecran și indemnizație de conducere administrator financiar, încasate în perioada 01.06._09, astfel cum au fost precizate pretențiile reclamantei prin tabelul de la fila 6 dosar fond.
Cu privire la acordarea sporului de ecran tribunalul reține că, astfel cum rezultă din Nota de constatare din data de 27.04.2012 a Curții de Conturi, temeiul legal al acordării acestui spor l-au constituit prevederile art.8 lit.c din HG nr.281/1993, în vigoare până la data de 31.12.2009 care stipulează că în raport cu condițiile în care se desfășoară activitatea, pentru condiții grele de muncă, poate fi acordat un spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective. Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului și condițiile de acordare se stabilesc de către ministere, celelalte instituții centrale și locale ale administrației publice, cu consultarea sindicatelor și cu avizul Ministerului Muncii și Protecției Sociale și al Ministerului Finanțelor. Prin Hotărârea nr.2/14.04.2008 a Comisiei de Paritate la nivelul ISJ Suceava s-a decis acordarea unui spor de 10-30% pentru persoanele care lucrează la calculator. Temeiul acordării acestui spor prin hotărârea anterior menționată l-a constituit: art.36 lit.d) din Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură învățământ, anterior precizat, care specifică faptul că părțile acestei convenții convin asupra acordării ca drept salarial suplimentar a unui spor de 10-30% la salariul de bază pentru personalul muncitor care lucrează în condiții deosebite și speciale; art. 43 din Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură precizat anterior care se referă la sporul pentru condiții grele, fără a stabili procentul în care acesta poate fi acordat; respectiv art.41 din Contractul colectiv de muncă la nivel național care stipulează că pentru condiții deosebit de grele, periculoase sau penibile este prevăzut un spor de 10% din salariul minim negociat.
Tribunalul apreciază că invocarea drept temei legal de acordare a acestui spor a Hotărârii nr.2 a Comisiei paritare la nivelul ISJ Suceava întrunită în data de 14.04.2008, nu poate fi luată în considerare întrucât potrivit prevederilor art.13 din CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCĂ UNIC LA NIVEL DE R. ÎNVĂȚĂMÂNT- 2007/2008 înregistrat la Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse cu nr.596/15/12.11.2007 comisiile paritare au fost constituite pentru rezolvarea problemelor care apar in aplicarea prevederilor acestui contract colectiv de muncă, acestea fiind împuternicite să interpreteze prevederile contractelor colective de muncă, în funcție de condițiile concrete, la solicitarea uneia dintre părți. Aceste comisii paritare nu pot modifica sau anula prevederile reglementărilor legale în vigoare, în speță ale HG nr.281/1993 sau ale contractului colectiv de muncă anterior precizat.
Prin urmare, tribunalul concluzionează că nu există argumente legale pentru majorarea procentului de 15% pentru condiții grele de muncă așa cum este prevăzut de art.8 lit.c din HG nr.281/1993, în vigoare până la data de 31.12.2009.
Pe de altă parte, reținând că în contractele colective de muncă anterior menționate nu se stipulează în mod explicit acordarea sporului de ecran pentru personalul didactic, didactic auxiliar sau nedidactic de specialitate cum este și administratorul financiar(ci doar pentru personalul muncitor), iar condițiile prevăzute de art.8 lit.c din HG nr.281/1993 pentru acordarea acestui spor nu au fost îndeplinite(respectiv locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului și condițiile de acordare nu au fost stabilite de către ministere, celelalte instituții centrale și locale ale administrației publice, cu consultarea sindicatelor și cu avizul Ministerului Muncii și Protecției Sociale și al Ministerului Finanțelor) tribunalul apreciază cu și mai mult temei că nu exista bază legală pentru acordarea acestui spor.
Referitor la indemnizația de conducere acordată pentru funcția de conducere administrator financiar tribunalul reține că funcția de administrator financiar se utilizează odată cu . prevederilor OUG nr.68/2004 privind unele măsuri în domeniul învățământului (fiind considerată funcție de execuție – Anexa 3 poz.228-235) fiind echivalată cu funcția de execuție, respectiv "consilier, expert gradul I, inginer economist gradul IA" și conform Ordinului Ministerului Educației și Cercetări nr.4847bis/2004.
Tribunalul reține totodată că potrivit prevederilor art.1 alin.(2) din Ordonanța nr.15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 și 2009 personalului din învățământ, „indemnizațiile pentru persoanele care ocupă funcții de conducere specifice, precum și indemnizațiile pentru îndeplinirea unor activități specifice învățământului sunt prevăzute în anexele nr. 4 și 5", adică pentru director, director adjunct, secretar, funcția de administrator financiari sau contabil șef neregăsindu-se printre funcțiile de conducere care pot beneficia de indemnizație de conducere.
Având în vedere actele normative menționate mai sus, tribunalul constată că pentru anul 2009 nu există nici o prevedere legală care să reglementeze acordarea indemnizației de conducere pentru funcția de administrator financiar, astfel că acordarea acestei indemnizații administratorului financiar nu a avut temei legal.
Consiliul de administrație al Inspectoratului Școlar al Județului Suceava nu are competența de a aproba drepturi salariale, în speță indemnizația de conducere, dacă aceste drepturi nu sunt prevăzute de acte normative în vigoare care reglementează drepturile salariale de care beneficiază personalul didactic, didactic auxiliar și nedidactic și în consecință, acordarea acestora pentru personalul care ocupă funcția de administrator financiar (patrimoniu), nu are temei legal.
Având în vedere documentele și actele normative menționate mai sus, tribunalul constată că pentru anul 2009 nu există nici o prevedere legală care să reglementeze acordarea indemnizației de conducere pentru funcția de administrator financiar, astfel că acordarea acestei indemnizații administratorului financiar al unității de învățământ reclamante nu a avut temei legal și în consecință este supusă restituirii în condițiile art.256 din codul muncii republicat.
Prin urmare, față de considerentele anterior precizate, tribunalul va admite în parte cererea .
Cu privire la cererea reconvențională formulată de către reclamantă în sensul compensării datoriilor dintre părți ce face obiectul judecății cu alte sume datorate de reclamantă în baza unor hotărâri judecătorești, instanța apreciază că această cerere este întemeiată, având în vedere creanța certă, lichidă și exigibilă pe care pârâții o au împotriva reclamantei, conform hotărârilor judecătorești anexate, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.1616 și 1617 din Noul Cod Civil.
În consecință, instanța urmează a constata că debitul stabilit în sarcina pârâților, prin prezenta hotărâre, s-a stins parțial prin compensație.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția prescripției dreptului material la acțiune în ceea ce privește cererea de restituire a sumelor încasate necuvenit în perioada 01.06.2009-5.11.2009.
Respinge cererea anterior menționată ca prescrisă.
Admite acțiunea în parte având ca obiect „despăgubire” privind pe reclamanta Școala Vatra Moldoviței, prin reprezentant legal, cu sediul în .. Suceava, în contradictoriu cu pârâții B. M., domiciliată în Vatra Moldoviței, nr. 319 A, jud. Suceava, P. M., domiciliată în Vatra Moldoviței, jud. Suceava, B. D. M., domiciliată în Câmpulung Moldovenesc, .. 6, jud. Suceava și S. I., domiciliat în Vatra Moldoviței, ., jud. Suceava.
Obligă pârâta B. M. la restituirea către reclamantă a sumei de 255 lei, pârâta P. M. la restituirea sumei de 551 lei și pe pârâtul S. I. la restituirea sumei de 450 lei.
Constată compensarea parțială a creanțelor rezultate din prezenta hotărâre cu creanțele pe care pârâții le au împotriva reclamantei, rezultând din sentința civilă nr. 1057/2009, sentința civilă nr. 1914/2009 și sentința civilă nr. 798/2011, pronunțate de Tribunalul Suceava.
Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 06 iunie 2013.
Președinte, Asistent judiciar, Grefier
G. D. N. M. G. F.
Red. G.D.
Tehnored. G.F.
4 ex./ 12.06.2013
OPINIE SEPARATĂ
Apreciez că excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de instanță din oficiu pentru restituirea către reclamantă a sumelor încasate necuvenit de către pârâtă în perioada 01.06._09 cu titlu de indemnizație de conducere pentru funcția de administrator financiar, nu este dată, pentru următoarele motive:
Reclamanta a luat cunoștință de crearea unui prejudiciu cert și real în patrimoniul său cu ocazia ducerii la îndeplinire a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi Suceava, în urma misiunii de audit efectuate la entitatea primăria Comunei Vadu Moldoviței, prin Decizia emisă sub nr.27/79 din 24 iulie 2012.
În speță instanța fiind investită cu o cerere de restituire a unor sume de bani achitate de către reclamantă, cu titlu de drepturi salariale, pârâtei, termenul de prescripție este cel reglementat de dispozițiile art.268 alin.1 lit.c din codul muncii, respectiv 3 ani.
Acest termen începe să curgă de la data când a fost constatată plata nedatorată de către organul de control, respectiv Curtea de Conturi Suceava, conform deciziei nr.27/79 din 24 iulie 2012.
Față de data formulării cererii de chemare în judecată, respectiv 06.11.2012, rezultă că cererea reclamantei a fost formulată înlăuntrul termenului prevăzut de lege în mod imperativ.
Dispozițiile art.211 lit.c) din Legea nr.62/2011 a dialogului social, conform căruia „plata despăgubirilor pentru pagubele cauzate și restituirea unor sume care au format obiectul unor plăți nedatorate pot fi cerute în termen de 3 ani de la data producerii pagubei” în baza principiului neretroactivității legii civile, nu sunt aplicabile pentru perioada 01.06._09, anterioară intrării în vigoare a Legii nr.62/2011.
Pentru aceste motive, apreciez că prin sentința civilă nr.1060 din 6 iunie 2013 se impunea ca instanța să respingă excepția prescripției dreptului material la acțiune și să admită în totalitate cererea reclamantei.
Asistent judiciar
P. N.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
