Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 229/2013. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 229/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 04-02-2013 în dosarul nr. 8296/86/2012
Dosar nr._ drepturi bănești
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA Nr. 229/2013
Ședința publică de la 04 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE N. M. C.
Asistent judiciar M. N.
Asistent judiciar P. N.
Grefier L. M. R.
Pe rol pronunțarea asupra litigiului de muncă având ca obiect „drepturi bănești” privind pe reclamantul ȘUTU G. cu domiciliul în municipiul Suceava, . nr.16, județ Suceava în contradictoriu cu pârâta . SUCEAVA, ., ., ..
Concluziile dezbaterilor au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 28 ianuarie 2013, redactată separat și care face parte integrantă din prezenta și când, din lipsă de timp pentru deliberare, pronunțarea s-a amânat pentru astăzi, 4 februarie 2013.
După deliberare,
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestui tribunal sub nr._ la data de 28.06.2012, reclamantul Șutu G. a chemat în judecată pârâta . pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată aceasta la plata echivalentului sumei de 2000 euro reprezentând salariul neîncasat pentru activitatea desfășurată în Franța; obligarea pârâtei la plata contribuției CAS, CASS raportată la suma arătată precum și daune morale în sumă de 10.000 lei.
În motivarea cererii arată reclamantul faptul că a încheiat cu societatea pârâtă un contract individual de muncă potrivit căruia s-au înțeles să primească suma de 670 lei plus suma de 2000 euro pe care urma să o încaseze în Franța pentru activitatea pe care urma să o desfășoare în țara respectivă.
Mai arată reclamantul faptul că deși a efectuat prestațiile solicitate împreună cu alți colegi de ai săi, nu a primit nici el și nici celelalte persoane suma stabilită, fiind nevoit să împrumute bani de întoarcere acasă.
În drept reclamantul invocă prevederile codului muncii.
În dovedire depune în copie contractul individual de muncă.
La termenul de judecată din data de 13 decembrie 2012 reclamantul a precizat perioada pentru care a avut detașarea în Franța, respectiv 28.04.2011 – 28.06.2011 depunând dovezi în acest sens.
Pârâta, deși legal citată, nu a formulat întâmpinare la dosar și nici nu a trimis reprezentant în instanță.
În cauză s-au solicitat și administrat proba cu înscrisuri, proba testimonială.
Examinând actele și lucrările dosarului, și anume: copia contractului individual de muncă nr.8 din 30.04.2011 (3), declarația martorului F. M. (f.30), polița de asigurare (f.19), tribunalul reține că cererea reclamantului este fondată pentru următoarele argumente:
Reclamantul a fost salariatul societății pârâte, conform contractului individual de muncă încheiat și înregistrat sub nr.8 din 30.04.2011, pe perioadă determinată de 2 luni cuprinsă între data de 2.05.2011 – 2.08.2011, în funcția de lăcătuș mecanic.
Așa cum rezultă din declarația martorului F. M., care a fost salariatul pârâtei în aceeași perioadă și a avut încheiat contract individual de muncă în aceleași condiții cu reclamantul, împreună cu încă cinci persoane, în luna mai 2011 au fost detașați să lucreze în Franța pentru trei luni de zile.
Declară martorul că în Franța a fost încheiat un contract între administratorul firmei pârâte și reprezentantul societății franceze pentru care au prestat lucrări de construcții, contractul rămânând în posesia celui dintâi.
Arată martorul în continuare, că s-a negociat un salariu lunar de 1200 euro și întrucât nu s-au achitat drepturile salariale la sfârșitul lunii și nu li s-au asigurat condițiile de cazare și masă așa cum s-a stabilit la încheierea contractului, au fost nevoiți să se întoarcă în țară după aproximativ 2 luni de zile.
Că, au luat legătura cu administratorul societății pârâte solicitându-i să le achite drepturile salariale, așa cum au fost negociate însă au fost amânați pe motiv că societatea are probleme financiare fiind astfel nevoiți să introducă cereri de chemare în judecată.
Societatea pârâtă deși legal citată prin administratorul ei nu a depus întâmpinare la dosar și nici nu a răspuns la solicitarea instanței de a depune la dosar dovezi privind detașarea reclamantului în Franța condițiile în care s-a schimbat locul și documente privind plata drepturilor salariale pentru perioada în litigiu.
Potrivit dispozițiilor art.272 din codul muncii, sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezi în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.
Angajatorul fiind cel care deține documentele și toate celelalte probe pertinente pentru elucidarea conflictului și pentru stabilirea lor și obligarea părților drepturilor și obligațiilor raportul juridic de muncă este necesară și firească obligația acestuia de a prezenta aceste probe.
Întrucât în speță aceste obligații nu au fost îndeplinite de către pârâtă, sarcina probei a fost răsturnată, reclamantul fiind obligat să-și dovedească pretențiile reclamate prin cerere.
Potrivit dispozițiilor art.168 din codul muncii, plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit.
Statele de plată, precum și celelalte documente justificative se păstrează și se arhivează de către angajator în aceleași condiții și termene ca în cazul actelor contabile, conform legii.
De asemenea plata contribuțiilor către bugetul de stat se dovedesc cu ordine de plată și documente bancare.
Întrucât pârâta nu a depus aceste dovezi la dosar în termenul prevăzut de lege instanța urmează să aibă în vedere declarațiile martorului audiat la cererea reclamantului, acesta dovedind astfel că în perioada mai – iunie 2011 a prestat activitate în favoarea pârâtei pentru un salariu lunar de 1200 euro pe lună (echivalentul în lei a acestei sume), urmând ca în temeiul dispozițiilor art.166, 169 raportat la art.266 din codul muncii să admită primul capăt de cerere așa cum a fost formulat.
La calculul drepturilor salariale exprimate în lei, moneda națională, instanța a avut în vedere cursul Euro din lunile mai – iunie 2011, care a fost de aproximativ 4,2 lei pentru un euro.
În temeiul dispozițiilor art.40 alin.1 pct.2 lit.f din codul muncii, pârâta va fi obligată să achite în favoarea reclamantului contribuțiile aflate în sarcina sa (asigurări sociale, sănătate, șomaj), la bugetul de stat.
În ceea ce privește daunele morale solicitate de către reclamant, instanța reține că acesta nu a făcut dovada că prin neplata drepturilor salariale pentru cele două luni pârâta angajatoare i-a creat acestuia un prejudiciu moral așa încât în temeiul dispozițiilor art.253 din codul muncii, acest capăt de cerere urmează a fi respins ca nefondat.
Ca parte căzută în pretenții, pe temeiul dispozițiilor art.274 cod procedură civilă, pârâta va fi obligată la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată avansate de către acesta, constând în onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea având ca obiect „drepturi bănești” privind pe reclamantul ȘUTU G. cu domiciliul în municipiul Suceava, . nr.16, județ Suceava în contradictoriu cu pârâta . SUCEAVA, ., ., ap.6, ..
Obligă pârâta să-i plătească reclamantului suma de 2000 Euro sau contravaloarea în lei, respectiv suma de 8400 lei cu titlu de drepturi salariale neachitate aferente perioadei mai – iunie 2011.
Obligă pârâta să achite contribuțiile aflate în sarcina sa, la bugetul de stat, raportat la suma sus arătată.
Respinge capătul de cerere privind plata daunelor morale, ca nefondat.
Respinge cererea privind plata cheltuielilor de judecată, ca nefondată.
Definitivă.
Executorie de drept.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 4 februarie 2013.
Președinte,Asistenți judiciari,Grefier,
Red.C.N.
Tehnored.R.L., 4 ex.,
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
