Art. 128 Cod penal Suspendarea cursului prescripţiei PRESCRIPŢIA

Corespondența cu noul Cod Penal (Legea nr. 286/2009):

► Art. 164 "(1) Cursul termenului prescripţiei executării pedepsei este suspendat în cazurile şi condiţiile prevăzute în Codul de procedură penală.
(2) Prescripţia îşi reia cursul din ziua în care a încetat cauza de suspendare."

Inculpatul - născut la 31 martie 1977 fiind condamnat printr-o sentinţă penală pronunţată la 18 iunie 1997, la 6 luni închisoare pentru săvârşirea unei infracţiuni de furt calificat prevăzută în art. 208, 209 lit. a, e şi g C. pen., a invocat în faţa instanţei de apel prescripţia răspunderii penale şi a solicitat încetarea procesului penal.

Această cerere a fost respinsă cu motivarea că, potrivit art. 128 C. pen., cursul prescripţiei răspunderii penale este suspendat pe timpul cât o dispoziţie legală împiedică continuarea procesului penal; or, cum inculpatul s-a sustras de la judecată, conform

Citește mai mult

art. 484 C. proc. pen. - care prevede că judecarea minorului se face în prezenţa acestuia - cursul prescripţiei a fost suspendat şi s-a reluat din ziua în care a încetat cauza de suspendare.

Examinând cererea formulată de inculpat, reiterată prin recurs, curtea constată că motivarea instanţei de apel este conformă principiilor care guvernează instituţia prescripţiei răspunderii penale şi ar justifica soluţia dacă inculpatul s-ar fi sustras de la judecata în fond; acest lucru, însă, nu s-a întâmplat, deoarece în perioada 25 februarie 1997-19 februarie 1998 -înăuntrul căreia se situează şi data judecării cauzei de către prima instanţă - inculpatul s-a aflat în satisfacerea serviciului militar.

In aceste condiţii, nu se poate lua în considerare suspendarea prescripţiei, ci întreruperea acesteia.

Potrivit dispoziţiilor art. 124 C. pen., prescripţia înlătură răspunderea penală, oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripţie prevăzut în art. 122 C. pen. este depăşit cu încă jumătate, iar conform art. 129 C. pen., termenele de prescripţie a răspunderii penale se reduc la jumătate pentru cei care la data săvârşirii infracţiunii erau minori.

în speţă, inculpatul fiind minor la data săvârşirii infracţiunii, termenul de prescripţie a răspunderii penale - de 5 ani -, calculat de la data comiterii faptei, prin reducerea la jumătate apare îndeplinit la data judecării recursului, oricâte întreruperi ar fi intervenit, astfel că recursul urmează a fi admis în baza art. 385^9 pct. 15 C. proc. pen., a se casa în întregime hotărârile pronunţate în cauză şi a se dispune încetarea procesului penal.

C. Apel Bucureşti, s. Ipen., dec. nr. 878/1998

Notă: Soluţia era corectă, nu însă şi motivarea ei în partea privitoare la suspendarea prescripţiei răspunderii penale.

Prescripţia răspunderii penale constă - după cum se ştie - în stingerea, ca urmare a trecerii unui termen prevăzut de lege, a raportului juridic penal de conflict sau de răspundere penală, născut ca efect al săvârşirii infracţiunii. Pentru ca prescripţia răspunderii penale să opereze nu interesează dacă privitor la infracţiunea săvârşită a fost pornit procesul penal, nici în ce stadiu se găseşte acesta (în faza urmăririi penale sau a judecăţii în primă instanţă, în căile de atac sau în rejudecare); cât timp procesul penal se află în curs, poate interveni prescripţia răspunderii penale.

De asemenea, nu interesează motivul sau motivele pentru care termenul de prescripţie s-a împlinit fără ca infracţiunea săvârşită să fi fost descoperită sau fără ca infractorul să fi fost judecat definitiv; asemenea motive pot fi -de exemplu - imposibilitatea identificării sau prinderii infractorului, complexitatea deosebită a cauzei care n-a putut fi soluţionată la timp etc.


Există, însă, două situaţii în care, prin excepţie de la regula de mai sus, cursul termenelor de prescripţie este suspendat datorită prezenţei unor cauze, de drept sau de fapt, care obstaculează acţiunea organelor judiciare independent de voinţa lor; ele sunt arătate în art. 128 C. pen. şi constau în existenţa unei dispoziţii legale sau a unei împrejurări de neprevăzut ori de neînlăturat care împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale sau continuarea procesului penal.

în speţă, interesează doar prima dintre aceste cauze; ea există atunci când o dispoziţie legală prevede că punerea în mişcare sau exercitarea acţiunii penale este supusă îndeplinirii unei anumite condiţii iar în cazul dat acea condiţie nu este îndeplinită (astfel de dispoziţii sunt: art. 69 din Constituţie privitor la imunitatea deputaţilor şi senatorilor; art. 5 alin. 2 C. pen., care prevede că acţiunea penală pentru infracţiunile menţionate în acel articol nu poate fi pusă în mişcare mai înainte de a se fi obţinut autorizarea procurorului general; art. 239 şi art. 303 C. proc. pen., care prevăd suspendarea urmăririi penale şi, respectiv, a judecăţii pe timpul cât învinuitul sau inculpatul suferă de o boală care îl împiedică să ia parte la procesul penal).

Nici o dispoziţie legală nu consideră sustragerea de la judecată o împrejurare ce împiedică continuarea procesului penal - indiferent dacă inculpatul este major sau minor - şi, ca atare, ar constitui o cauză de suspendare a cursului termenului de prescripţie a răspunderii penale. Este de observat că potrivit art. 484 alin. 1 C. proc. pen. judecarea cauzei privind o infracţiune săvârşită de un minor se face în prezenţa acestuia - ceea ce ar putea acredita ideea că atâta vreme cât minorul se sustrage de la judecată cursul termenului de prescripţie este suspendat -, dar textul citat infirmă el însuşi această idee, adăugând: "cu excepţia cazului când minorul s-a sustras de la judecată". Cu alte cuvinte, în perioada în care minorul se sustrage de la judecată termenul de prescripţie a răspunderii penale continuă să curgă şi se va împlini când va atinge durata prevăzută de lege.

Motivarea deciziei, în sensul că, în speţă, suspendarea cursului prescripţiei nu a intervenit pentru că inculpatul nu s-a sustras de la judecată - ceea ce, în alţi termeni, înseamnă a spune că dacă minorul s-ar fi sustras de la judecată cursul prescripţiei ar fi fost suspendat - nu corespunde aşadar prevederilor legale care reglementează prescripţia răspunderii penale, în general şi suspendarea prescripţiei, în special.