Art. 282 Cod penal Falsificarea de monede sau de alte valori FALSIFICAREA DE MONEDE, TIMBRE SAU DE ALTE VALORI
| Comentarii |
|
FALSIFICAREA DE MONEDE, TIMBRE SAU DE ALTE VALORI
Art. 282
Falsificarea de monede sau de alte valori
Falsificarea de monedă metalică, monedă de hârtie, titluri de credit public, cecuri, titluri de orice fel pentru efectuarea plăţilor, emise de instituţia bancară ori de alte instituţii de credit competente, sau falsificarea oricăror alte titluri ori valori asemănătoare, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi.
Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează punerea în circulaţie, în orice mod, a valorilor falsificate arătate în alineatul precedent, sau deţinerea lor în vederea punerii în circulaţie.
Dacă faptele prevăzute în alineatele precedente ar fi putut cauza o pagubă importantă sistemului financiar, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi, iar dacă au cauzat o pagubă importantă sistemului financiar, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.
Tentativa se pedepseşte.
| ← Art. 281 Cod penal Exercitarea fără drept a unei profesii... | Art. 283 Cod penal Falsificarea de timbre, mărci sau de bilete... → |
|---|
► Art. 313 "(1) Punerea în circulaţie a valorilor falsificate prevăzute în art. 310-312, precum şi primirea, deţinerea sau transmiterea acestora, în vederea punerii lor în circulaţie, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea de falsificare prin care au fost produse.
(2) Punerea în circulaţie a valorilor falsificate prevăzute în art. 310-312, săvârşită de către autor sau un participant la infracţiunea de falsificare, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea de falsificare prin care au fost
Citește mai mult
produse.(3) Repunerea în circulaţie a uneia dintre valorile prevăzute în art. 310-312, de către o persoană care a constatat, ulterior intrării în posesia acesteia, că este falsificată, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea de falsificare prin care au fost produse, ale cărei limite speciale se reduc la jumătate.
(4) Tentativa se pedepseşte."
Detalii: legeaz.net/noul-cod-penal/art-313
► Art. 311 "(1) Falsificarea de titluri de credit, titluri sau instrumente pentru efectuarea plăţilor sau a oricăror altor titluri ori valori asemănătoare se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(2) Dacă fapta prevăzută în alin. (1) priveşte un instrument de plată electronică, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(3) Tentativa se pedepseşte."
Detalii: legeaz.net/noul-cod-penal/art-311
► Art. 310 "(1) Falsificarea de monedă cu valoare circulatorie se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează falsificarea unei monede, emise de către autorităţile competente, înainte de punerea oficială în circulaţie a acesteia.
(3) Tentativa se pedepseşte."
Detalii: legeaz.net/noul-cod-penal/art-310
Apelul declarat de inculpat nu este fondat şi urmează a fi respins. Este de observat că fapta săvârşită de acesta a fost încadrată incomplet numai în art. 282 C. pen., ea prezentând şi elementele constitutive ale infracţiunii de
Citește mai mult
înşelăciune prevăzută în art. 215 C. pen., însă, cum sentinţa de condamnare a fost atacată numai de inculpat, aceasta nu poate fi modificată, în defavoare, în apelul său.C. Apel Bucureşti, s. I pen., dec. nr. 347/1998
Notă: în sensul soluţiei preconizate în partea finală a deciziei - reţinerea în concurs atât a infracţiunii de falsificare de monede şi alte valori, cât şi a infracţiunii de înşelăciune în convenţii - s-a pronunţat şi Curtea Supremă de Justiţie, precum şi o parte a literaturii juridice (v. CJ, sp., dec. nr. 367/ 1996, BJ, p. 189; T. Te odor eseu, Consecinţele penale ale unui cec fără acoperire în total sau în parte, Dr. nr. 10/1998, p. 99). Este însă dicutabil dacă se poate vorbi de existenţa infracţiunii prevăzute în art. 282 C. pen. (fie în concurs cu înşelăciunea, dacă faptele s-au comis - ca în speţă - anterior adoptării Legii nr. 140/1996, fie ca infracţiune absorbită într-o infracţiune complexă de înşelăciune prevăzută în art. 215 alin. 4 C. pen., după adoptarea legii sus-menţionate). (v. C. S i m a, Calificarea juridică a faptei de a emite un cec asupra unei instituţii de credit sau asupra unei persoane, fără acoperire, PL nr. 4/1997, p. 5; Gh. D i a c o n u, Infracţiunea de falsificare de monede sau de alte valori, RDP nr. 4/1996, p. 45; Marin S u s m a n, încadrarea juridică a faptei de emitere de cecuri fără disponibil în cont şi competenţa de cercetare penală, RRD nr. 9/1997, p. 96; C. Apel Cluj, dec. pen. nr. 68/A/1998, RDP nr. 3/1998, p. 138).
în primul rând, valorile la care se referă art. 282 C. pen. - ca produs sau, după caz, ca obiect material al infracţiunii - trebuie să fie emise de bancă sau de alte instituţii de credit competente; or, nu acesta este cazul cecului, care este un înscris prin care o persoană dă ordin unei bănci la care are un disponibil bancar, să plătească la prezentarea titularului, o sumă de bani altei persoane. Cecul "are numai funcţia de instrument de plată, fiind lipsit de funcţia de instrument de credit", includerea sa în categoria instrumentelor de credit explicându-se prin aceea că "unele principii care guvernează cambia şi biletul la ordin sunt aplicabile şi cecului" (StanciuCărpenaru, Drept comercial român, Editura ALL, Bucureşti, 1998, p. 516). Pe de altă parte, valorile la care face trimitere art. 282 C. pen. trebuie să fi avut - anterior săvârşirii faptei - putere circulatorie, adică aptitudine de a circula, ceea ce nu este cazul cecului emis în condiţiile Legii nr. 59/1934. în al doilea rând, dacă ne referim la latura obiectivă, falsificarea de monede sau de alte valori, prevăzută în art. 282 C. pen., constă în fapta unei persoane care contraface (produce prin imitare) monede sau titluri de valoare ori alterează (modifică material) monede sau titluri de valoare pentru a le da, aparent, o valoare mai mare (v. V. Dongoroz, în Explicaţii teoretice ale Codului penal român, voi. IV, Editura Academiei, Bucureşti, 1972, p. 376; T. Va s i 1 i u ş. a., Codul pena! al RSR comentat şi adnotat, Partea specială, voi. II, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1977, p. 212; O. Loghin, Tudorel Toader, Drept penal român, Partea specială, Casa de editură şi presă "Şansa", Bucureşti, 1997, p. 461). Ambele acţiuni - atât contrafacerea, cât şi alterarea - poartă, deci, în cazul falsului prevăzut în art. 282 C. pen., asupra materialităţii monedei sau a altei valori, caracterizând, în esenţă, un fals material specific. Or, acţiunea de a emite un cec asupra unei instituţii de credit, fără ca pentru valorificarea lui să existe provizia sau acoperirea necesară, nu constituie nici o contrafacere, nici o alterare a materialităţii cecului şi de aceea n-ar putea fi încadrată, nici pentru acest motiv, în art. 282 C. pen.
După părerea noastră, emiterea unui cec fără a avea acoperirea necesară constituie numai infracţiunea de înşelăciune prevăzută în art. 215 C. pen. Prin modificarea adusă art. 215 C. pen. prin Legea nr. 140/1996, această modalitate, iniţial exclusiv faptică, a infracţiunii de înşelăciune, a devenit o modalitate normativă - prevăzută în alin. 4, nou introdus - a acestei infracţiuni, sancţionată cu pedeapsa prevăzută în alin. 2.
C. Apel Bucureşti, s. all-apen., dec. nr. 118/1998
Notă: a. întrucât, în speţă, infracţiunea prevăzută în art. 282 alin. 2 C. pen. priveşte monede străine,
Citește mai mult
caracterizarea juridică a faptei trebuia să cuprindă şi prevederile art. 284 C. pen.Soluţia adoptată prin decizia de mai sus nu este izolată în practica judiciară (v. Tj. Timiş, dec. pen. nr. 313/1986, cu notă de Viorel Paşca, Dr. nr. 1-2/ 1990).
în literatura juridică şi în practica instanţei supreme s-a exprimat, însă, un punct de vedere diferit; s-a considerat că punerea în circulaţie de monede sau valori falsificate este o formă specifică de înşelăciune în domeniul circuitului monetar sau bancar şi că, în aceste condiţii, incriminarea din art. 282 alin. 2 C. pen. are prioritate faţă de cea din art. 215 C. pen., răspunderea făptuitorului urmând a fi stabilită numai pentru infracţiunea prevăzută în art. 282 alin. 2 C. pen. (v. O. L o g h i n, Tudorel To ad e r, Drept penal român, Partea specială, Casa de editură şi presă "Şansa", Bucureşti, 1997, p. 462; TS, sp., dec. nr. 1913/1988, RRD nr. 9-12/1989, p. 144).
C. Apel Bucureşti, s. I pen., dec. nr. 164/A/1996
NOTĂ. Din cuprinsul deciziei nu rezultă dacă, în momentul când a cumpărat bancnotele, inculpatul a ştiut că ele sunt false ori le-a considerat autentice. Chestiunea prezintă interes în legătură cu soluţionarea unei probleme de încadrare juridică ce a ocazionat exprimarea unor opinii contradictorii, care - ni se pare - trebuie
Citește mai mult
semnalate.în practica Tribunalului Suprem s-a decis că fapta de a fi pus în circulaţie mijloace de plată străine, falsificate, pe care iniţial, când le-a primit, autorul le-a considerat autentice, constituie infracţiunea prevăzută în art 282 alin. 2 C. pen., (TS, sp., dec. nr. 1913/1988, Dr. nr. 3/1990, p. 38).
în literatura juridică este însă dominant un alt punct de vedere. Se consideră că punerea în circulaţie a monedei falsificate - atunci când această faptă nu se comite chiar de către falsificator - cade sub incidenţa art 282 alin. 2 C. pen., numai dacă, primind moneda despre care este vorba, făptuitorul a ştiut că este falsă sau cel puţin s-a aflat în îndoială în această privinţă. Aşadar, dacă o persoană de bună credinţă a primit o monedă falsificată fără a-i cunoaşte viciile, iar ulterior, descoperind falsul, a repus-o în circulaţie pentru a-şi recupera prejudiciul, fapta sa nu va fi încadrată în prevederile textului sus menţionat; ea va putea constitui însă, infracţiunea de înşelăciune, consumată sau tentată, după cum făptuitorul a reuşit sau numai a încercat, fără succes, a face ca acea monedă să fie primită ca autentică de către o altă persoană (v. V. Dongoroz ş.a., Explicaţii teoretice ale Codului penal român, voi. IV, Editura Academiei, Bucureşti, 1972, p. 387-388; T. Vasiliu ş.a., Codul penal al RSR comendat şi adnotat, Partea specială, voi. II, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1977, p. 214; C. Antoniu ş.a., Practica judiciară penală, voi. HI, Editura Academiei, Bucureşti, 1992, p. 243-244).
C. Apel Bucureşti, s. I pen., dec. nr. 101/A/1996
NOTĂ. întrucât monedele falsificate au luat fiinţă ca urmare a activităţii ilicite a făptuitorului, adică printr-o faptă prevăzută de legea penală, confiscarea trebuie dispusă în baza art. 118 lit. a) C. pen. (v. G. Antoniu ş.a., Practica judiciară penală, voi. n, Editura Academiei, Bucureşti, 1990, p. 155).