ARTICOLUL 96 Punerea sub acuzare Preşedintele României

ARTICOLUL 96

Punerea sub acuzare

(1) Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare.

(2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.

(3) De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii Preşedintele este suspendat de drept.

(4) Competenţa de judecată aparţine înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

Comentarii despre ARTICOLUL 96 Punerea sub acuzare Preşedintele României

oblio 25.06.2014

problema e ca nu e nici o fapta penala a presedintelui... cu atit mai putin tradare. iar fapta fratelui sau nu este sanctioanta de justitie. abia dupa decizia definitiva in procesul lui, se putea trece la o astfel de discutie in Parlament. deocamdata, tovarasii hoti din Parlament, il roaga pe Presedinte sa demisioneze, pentru ca ei judeca prin prezumtia de vinovatie si transfera eventuala culpa a fratelui in sarcina Presedintelui?!!!

Răspunde

sonia ivan 4.07.2012

Punerea sub acuzare are semnificaţia ridicării imunităţii prezidenţiale, prevăzute de art. 84 alin. (2), în domeniul penal. Ţinând seama de înalta magistratură pe care o exercită cel acuzat, Preşedintele României poate să fie pus sub acuzare numai cu votul a două treimi din parlamentarii celor două Camere ale Parlamentului. Pe data punerii sub acuzare, Preşedintele României este suspendat din funcţie. în ce priveşte competenţa de judecată, aceasta aparţine înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Acuzarea poate fi numai pentru „înaltă trădare", care, tradiţional, în constituţiile democratice, se

Citește mai mult

exprimă prin acestă sintagmă. Astfel Parlamentul nu îndeplineşte o funcţie jurisdicţională, iar înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va putea stabili calificarea juridică în funcţie de infracţiunile cele mai grave prevăzute de Codul penal.

De drept, hotărârea de condamnare are ca efect demiterea Preşedintelui. Este singurul caz în care Preşedintele României, deşi ales de corpul electoral, este demis de autoritatea supremă a jurisdicţiilor naţionale, deci de puterea judecătorească.

Răspunde