Art. 24 Alte părţi în procesul penal Părţile în procesul penal ACŢIUNEA PENALĂ ŞI ACŢIUNEA CIVILĂ ÎN PROCESUL PENAL
Comentarii |
|
Capitolul II
ACŢIUNEA PENALĂ ŞI ACŢIUNEA CIVILĂ ÎN PROCESUL PENAL
Secţiunea III
Părţile în procesul penal
ACŢIUNEA PENALĂ ŞI ACŢIUNEA CIVILĂ ÎN PROCESUL PENAL
Secţiunea III
Părţile în procesul penal
Art. 24
Alte părţi în procesul penal
Persoana care a suferit prin fapta penală o vătămare fizică, morală sau materială, dacă participă în procesul penal, se numeşte parte vătămată.
Persoana vătămată care exercită acţiunea civilă în cadrul procesului penal se numeşte parte civilă.
Persoana chemată în procesul penal să răspundă, potrivit legii civile, pentru pagubele provocate prin fapta învinuitului sau inculpatului, se numeşte parte responsabilă civilmente.
← Art. 23 Inculpatul Părţile în procesul penal ACŢIUNEA... | Art. 25 Competenţa judecătoriei Competenţa după materie şi... → |
---|
In raport cu prevederile art. 54 alin. (4) şi ale art. 57 din Legea nr. 136/1995, cu modificările şi completările ulterioare, societatea de asigurare participă în procesul penal în calitate de asigurător de răspundere civilă, iar nu ca parte responsabilă civilmente sau garant al plăţii despăgubirilor civile (I.C.C.J., S.U., Decizia nr. I din 28 martie 2005, în M. Of. nr. 503 din 14 iunie 2005).
Cauzarea morţii unei persoane, ca urmare a săvârşirii infracţiunii de loviri cauzatoare de moarte prevăzută în art. 183 C. pen., dacă agresiunea s-a produs în legătură cu serviciul şi cu ocazia îndeplinirii sarcinilor de serviciu, angajează răspunderea civilă a comitentului pentru fapta prepusului, în temeiul art. 1000 alin. (3) C. civ. (C.S.J., s. pen., decizia nr. 459 din 16 martie 1993)
Dacă bunicul patern al inculpatului minor recunoaşte că acesta s-a aflat la el în perioada când a comis infracţiunea şi consimte să răspundă solidar cu acesta pentru acoperirea prejudiciului şi a cheltuielilor judiciare, operează principiul disponibilităţii care guvernează latura civilă a procesului penal (Trib. jud. Braşov, decizia penală nr. 508 din 30 iunie 1992)
Pentru pagubele cauzate prin infracţiune de copilul minor al unor părinţi divorţaţi răspunde, solidar cu acesta, numai părintele căruia copilul i-a fost încredinţat pentru creştere şi educare şi cu care minorul locuieşte. Părintele căruia minorul nu i-a fost încredinţat are dreptul de a avea cu el legături personale şi de a veghea la creşterea şi educarea lui, dar nu răspunde, ca parte responsabilă civilmente, pentru pagubele cauzate de minor prin infracţiune (C.S.J., s. pen., decizia nr. 2833 din 4 iunie 2002)
Dacă infracţiunea a fost săvârşită de un inculpat major împreună cu un minor care nu a împlinit 14 ani şi, deci, nu răspunde penal, părinţii acestuia răspund civil, în baza art. 998, art. 999 şi art. 1000 alin. (2) C. civ., pentru prejudiciul cauzat de copilul lor minor. împrejurarea că făptuitorul minor nu răspunde penal este lipsită de relevanţă, dacă sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale a părinţilor pentru fapta copilului lor minor, întrucât acţiunea civilă în procesul penal se soluţionează potrivit legii civile (C.A. Bucureşti, s. I pen., decizia nr. 610/ 2000)
Conform art. 24 alin. (1) C. proc. pen., pentru dobândirea calităţii de parte vătămată nu interesează felul vătămării suferite: fizică, morală sau materială, fiind suficient să se constate că există o vătămare şi că ea a fost cauzată prin comiterea infracţiunii. Potrivit art. 15 C. proc. pen., persoana vătămată se poate constitui parte civilă împotriva inculpatului, iar calitatea de parte civilă nu înlătură dreptul acesteia de a participa în calitate de parte vătămată în cauză. Prin urmare, împrejurarea că persoanele vătămate, constituindu-se ca părţi civile, au
Citește mai mult
solicitat daune morale nu este de natură a înlătura calitatea lor de parte vătămată şi a pierde drepturile decurgând din lege, cum este cel de a solicita probe şi a pune concluzii cu privire ia latura penală a procesului (C.S.J., s. pen., decizia nr. 4404 din 10 octombrie 2003)