Art. 347 Rezolvarea separată a acţiunii civile Deliberarea şi hotărârea instanţei JUDECATA ÎN PRIMĂ INSTANŢĂ

Inculpaţii - dintre care unii minori - au fost condamnaţi la diverse pedepse privative de libertate pentru săvârşirea mai multor infracţiuni de furt calificat; totodată, ei au fost obligaţi - cei minori în solidar cu părţile responsabile civilmente - la plata cheltuielitor judiciare către stat.

Este de menţionat că la un termen anterior celui la care s-a pronunţat hotărârea de condamnare - avându-se în vedere că părţile civile sunt cetăţeni străini şi că rezolvarea pretenţiilor civile ar întârzia soluţionarea acţiunii penale -, prima instanţă a disjuns, în baza art. 347 C. proc. pen, acţiunea

Citește mai mult

civilă, formând un dosar separat şi fixând un alt termen de judecată.

Prin dispoziţia privitoare la plata cheltuielitor judiciare avansate de stat, prima instanţă, a cărei sentinţă a fost atacată cu recurs de către parchet, s-au încălcat prevederile art. 191 alin. 3 C. proc. pen, potrivit cărora partea responsabilă civilmente este obligată solidar cu inculpatul la plata acelor cheltuieli numai în măsura în care este obligată solidar cu acesta şi la repararea pagubei; or, în speţă, acţiunea civilă fiind disjunsă şi părţile responsabile civilmente nefiind obligate, deocamdată, la despăgubiri, plata cheltuielitor judiciare avansate de stat trebuia pusă numai în sarcina inculpaţilor, urmând ca ele să fie obligate - solidar cu inculpaţii - la plata acestor cheltuieli doar în cazul şi în măsura în care, cu ocazia soluţionării acţiunii civile disjunse, vor fi obligate, solidar cu aceştia, la plata despăgubirilor civile.

C. Apel Bucureşti, s. a II-a pen., dec. nr. 94/1998

Notă: Procedeul folosit, în speţă, de prima instanţă, de a disjunge acţiunea civilă, printr-o încheiere separată, anterior pronunţării hotărârii prin care a soluţionat acţiunea penală nu este legal. Articolul 347 C. proc. pen, care reglementează rezolvarea separată a acţiunii civile, este situat în secţiunea a Il-a (capitolul II, titlul II din partea specială a Codului de procedură penală) intitulată "Deliberarea şi hotărârea instanţei"; aceasta înseamnă că atunci când există perspectiva ca soluţionarea pretenţiilor civile să provoace întârzierea soluţionării acţiunii penale, măsura disjungerii acţiunii civile poate fi dispusă numai prin hotărârea prin care prima instanţă se pronunţă asupra acţiunii penale. Este şi firesc să fie aşa, pentru că atâta vreme cât desfăşurarea procesuală n-a ajuns la punctul în care, sub raport probator, sunt îndeplinite toate condiţiile de rezolvare a acţiunii penale, este greu să se aprecieze cu anticipaţie timpul - încă - necesar pentru ca şi acţiunea civilă să poată fi soluţionată.