Art. 509 Obiectul procedurii speciale PROCEDURA ÎN CAZ DE DISPARIŢIE A ÎNSCRISURILOR JUDICIARE

Capitolul V
PROCEDURA ÎN CAZ DE DISPARIŢIE A ÎNSCRISURILOR JUDICIARE

Art. 509

Obiectul procedurii speciale

Când dosarul sau înscrisul dispărut este reclamat de un interes justificat şi nu poate fi refăcut potrivit procedurii obişnuite, procurorul prin ordonanţă sau instanţa de judecată prin încheiere dispune, după caz, înlocuirea sau reconstituirea dosarului ori înscrisului dispărut.

Încheierea instanţei se dă fără citarea părţilor, afară de cazul când instanţa consideră necesară chemarea acestora. Încheierea nu este supusă nici unei căi de atac.

← Art. 508 Constatarea dispariţiei înscrisului PROCEDURA ÎN...		Art. 510 Efectuarea procedurii speciale PROCEDURA ÎN CAZ DE... →

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 509 Obiectul procedurii speciale PROCEDURA ÎN CAZ DE DISPARIŢIE A ÎNSCRISURILOR JUDICIARE

diana 16.07.2012

Prin recursul declarat împotriva sentinţei primei instanţe, care l-a condamnat pentru săvârşirea infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi fals în declaraţii, şi a deciziei instanţei de apel, care i-a respins apelul, inculpatul, invocând cazurile de casare prevăzute în art. 385^9 pct. 17^1 şi 18 C. proc. pen., susţine că, deşi dosarul de urmărire penală a dispărut, cele două instanţe nu au demarat procedura de reconstituire a dosarului prevăzută în art. 508 şi urm. C. proc. pen.

Prin încheierea de şedinţă din 23 martie 1996, prima instanţă a constatat dispariţia dosarului

Citește mai mult

de urmărire penală, după care, în urma demersurilor făcute, au fost depuse la dosar rechizitoriul, referatul poliţiei şi principalele acte de urmărire penală.

In aceste condiţii, instanţa de fond, ca şi cea de apel au considerat - în mod întemeiat - că nu există un interes justificat pentru a se iniţia procedura de reconstituire a dosarului prin aplicarea procedurii speciale reglementate prin art. 508 şi urm. C. proc. pen., cu atât mai mult cu cât şi inculpatul a achiezat la modul în care au procedat.

Nefăcându-se dovada unei vătămări, nu există nulitate şi nici motiv pentru admiterea recursului.

C. Apel Bucureşti, s. a II-a pen., dec. nr. 1355/1998 Recurs

Răspunde

diana 16.07.2012

Printr-o cerere adresată Judecătoriei Alexandria, Z. I. a cerut reconstituirea a două dosare - unul al fostului Tribunal popular al raionului Zimnicea şi altul al fostului Tribunal regional Bucureşti - ambele din anul 1958, cu motivarea că acestea au dispărut şi că, în lipsa lor, Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie nu poate da urmare solicitării sale de a iniţia introducerea unui recurs în anulare.

Instanţa a efectuat investigaţii atât în propria sa arhivă, cât şi la parchet cu privire la eventuala existenţă a unor piese aparţinând dosarelor indicate de petiţionar, însă

Citește mai mult

rezultatul a fost negativ, deoarece, potrivit unui ordin din anul 1980, pentru dosarele în care s-au pronunţat pedepse privative de libertate de până la 5 ani inclusiv, cum este cazul în speţă, termenul de păstrare este de 7 ani.

Cererea de reconstituire fiind respinsă, petiţionarul a declarat apel, însă şi acesta a fost respins, instanţa motivându-şi soluţia în sensul că nu există un interes justificat pentru reconstituirea dosarului, aşa cum cere art. 509 alin. 1 C. proc. pen.

Recursul făcut de petiţionar - care reiterează cererea - este nefondat, pentru motivul arătat de instanţa de apel şi urmează a fi respins.

C. Apel Bucureşti, s. a II-a pen., dec. nr. 1316/1998

Notă: Finalitatea procedurii speciale prevăzute în art. 508-512 C. proc. pen. constă în asigurarea, după caz, a normalei desfăşurări a procesului penal sau a posibilităţii de soluţionare a unor situaţii post-procesuale, adică a unor situaţii privitoare la o cauză penală definitiv judecată. Codul de procedură penală nu arată în mod explicit care înscrisuri pot da loc, în caz de dispariţie, la folosirea procedurii de reconstituire, ci are în vedere toate ipotezele în care înscrisul dispărut este "reclamat de un interes justificat" (art. 509 alin. 1 C. proc. pen.), deci orice document procesual - dosar sau simplu act - cu relevanţă juridică. Un dosar sau un înscris dispărut este "reclamat de un interes justificat" atunci când folosirea lui este necesară pentru valorificarea unui interes de natură juridică, fie în cadrul desfăşurării obişnuite a procesului penal, fie într-o cauză penală care, fiind definitiv soluţionată, nu mai este pendinte în faţa unei instanţe judecătoreşti (v.: V. Dongoroz ş. a.; Explicaţii teoretice ale Codului de procedură penală român, vol. II, Editura Academiei, Bucureşti, 1976, p. 401-404).

în raport cu cele arătate mai sus, este evident că - spre deosebire de ceea ce a constatat, în speţă, instanţa de recurs -, atunci când dosarul dispărut este indispensabil soluţionării unei sesizări privind introducerea unui recurs în anulare, reconstituirea sa apare ca fiind reclamată de un interes justificat.

Observ, însă, că în practică s-a considerat că textele art. 508 şi urm. C. proc. pen. au în vedere dispariţia dosarelor sau înscrisurilor în mod fortuit (pierdere, degradare, furt) survenită în timpul soluţionării cauzei, ori după soluţionare, în timpul cât dosarul se află în conservare la instanţă, nu şi după ce, expirând durata de păstrare, dosarul a fost predat şi distrus (C. Apel Bucureşti, s. a II-a pen., dec. nr. 250/1995, Culegere VI, p. 141; Tm. Bucureşti, s. I pen., dec. nr. 487/1992, Culegere III, p. 281).

Răspunde