Acciză
| Comentarii |
|
acciză, definiție - denumire dată taxei de consum instituită şi percepută în unele state cu titlu de impozit indirect asupra anumitor produse precum: mărfuri de lux, tutun, băuturi alcoolice, produse petroliere etc. Neplata acesteia poate constitui, în condiţiile stabilite de lege, infracţiunea de evaziune fiscală.
acciză, Codul fiscal instituie un impozit indirect, pe consumul anumitor bunuri, sub denumirea de accize. Accizele au regim juridic diferit, distingând între accizele la ţigarete şi accizele armonizate. Accizele armonizate, datorate pentru alcool, tutun prelucrat şi produse energetice (inclusiv electricitate) sunt reglementate prin Directiva Consiliului 2008/118/CE privind regimul general al produselor supuse accizelor.
Directiva 2008/118/CE reglementează structura impozitului, grupul de produse, exonerările, nivelul minimal al accizelor pentru fiecare stat membru, producerea, stocarea şi circulaţia acestor produse.
Sediul materiei: art. 2062-206 C. fisc. pentru accizele armonizate; art. 207-214 C. fisc. pentru alte produse accizabile.
Accize armonizate
Accizele armonizate sunt accizele pentru care se aplică un singur sistem de impunere, comun în spaţiul comunitar.
1. Produse accizabile
Accizele fiind un impozit cu obiect limitat, prima preocupare constă în delimitarea obiectului acestuia, şi anume produsele accizabile. Prima
categorie de produse o reprezintă alcoolul şi băuturile alcoolice (berea, vinul, băuturi fermentate, alcool etilic). A doua categorie de produse este dată de tutunul prelucrat (ţigarete, ţigări, ţigări de foi, tutun de fumat). A treia categorie o reprezintă produsele energetice (motorină, benzină, kerosen, gaz, păcură, cărbune). A patra categorie de produse o reprezintă energia electrică. Specific este faptul că toate aceste produse sunt incluse în Nomenclatorul codurilor de produse accizabile, aprobat prin OMFP nr. 3661/2008. Definiţiile produselor, aşa cum au fost preluate din Directiva 2008/118/CE, sunt extrem de generale, urmărind calităţile esenţiale ale produsului şi aşteptările obişnuite ale clienţilor.
Regimul armonizat al accizelor dă naştere unui număr semnificativ de speţe privind anumite produse şi circulaţia acestora, soluţionate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Curtea a admis că Grecia poate utiliza un nivel de accize redus pentru ouzo; că este permisă impunerea diferită a vinului şi a berii; că este permisă obligarea la autorizare prealabilă, pentru protejarea sănătăţii şi ordinii publice, a importului de alcool etilic nedenaturat, cu o tărie alcoolică mai mare de 80%.
O serie de produse sunt scutite de la plata accizelor, în condiţiile art. 206-206C. fisc., şi anume: produsele utilizate în relaţii diplomatice, produsele valorificate prin magazine duty-free, produsele din alcool denaturate, produse energetice utilizate de nave, aeronave etc.
în privinţa aplicării acestor dispoziţii legale, un rol clarificator revine jurisprudenţei Curţii Europene de Justiţie. Astfel, în ipoteze de speţă, s-a decis că este scutit de Ia plata accizelor armonizate alcoolul etilic importat pe teritoriul vamal al Uniunii Europene şi care este conţinut în produse pe bază de ciocolată care sunt destinate consumului direct, cu condiţia de a nu se depăşi 8,5 litri pe 100 de kilograme de produs în ceea ce priveşte conţinutul de alcool al acestor produse; că nu este scutit alcoolul care intră în compoziţia vinului de bucătărie care are o tărie alcoolică reală pe volum de peste 1,2 %; că se accizează aditivii pentru carburanţi, care au calitatea de „uleiuri minerale” sau de „produse energetice”, dar care nu sunt destinaţi utilizării, nu sunt puşi în vânzare sau utilizaţi drept carburant.
2. Persoane impozabile
Operaţiunile cu produse accizabile armonizate se realizează exclusiv de un antrepozitar fiscal ori de un destinatar autorizat. Antrepozitarul fiscal este autorizat să producă şi să transforme produse accizabile, într-un antrepozit fiscal. Acesta nu poate valorifica produsele prin vânzarea cu amănuntul.
Cererea de autorizare ca antrepozit fiscal trebuie să descrie fluxul tehnologic, să precizeze capacitatea de producţie, randamentul utilajelor. Autorizarea se face raportat la un anumit spaţiu, care să nu permită scoaterea de produse accizabile, fără plata accizelor, construit şi securizat în acest sens. Antrepozitarul fiscal va primi o autorizaţie şi un cod de accize. Antrepozitarul are o serie de obligaţii specifice: să depună o garanţie, să prevadă locul cu sigilii, contoare etc., să ţină evidenţe stricte ale produselor accizabile, să permită accesul organelor fiscale în spaţiu şi la produsele accizabile.
Nu sunt persoane impozabile, persoanele fizice pentru produsele accizabile utilizate în scopuri personalei.
Destinatarul înregistrat poate să-şi desfăşoare activitatea în această calitate numai în baza autorizaţiei valabile emisă de autoritatea competentă, în care va fi înscris şi codul de accize atribuit de această autoritate.
La nivel comunitar se instituie un registru special al operatorilor în domeniul accizelor, conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 612/2013 al Comisiei privind funcţionarea registrului operatorilor economici şi al antrepozitelor fiscale, statisticile conexe şi raportarea în temeiul Regulamentului (UE) nr. 389/2012 al Consiliului privind cooperarea administrativă în domeniul accizelor.
3. Regimul suspensiv de accize
Antrepozitarii autorizaţi de către autorităţile competente ale unui stat membru sunt recunoscuţi ca fiind autorizaţi atât pentru circulaţia naţională, cât şi pentru circulaţia intracomunitară a produselor accizabile. Deplasarea intracomunitară de produse accizabile este considerată ca având loc în regim suspensiv de accize doar dacă este acoperită de un document administrativ electronic procesat. Expeditorul din România înaintează un proiect de document administrativ electronic la autorităţile competente, prin intermediul sistemului informatizat prevăzut la art. 1 din Decizia nr. 1.152/2003/ CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind informatizarea circulaţiei şi a controlului produselor supuse accizelor. Autorităţile competente efectuează o verificare electronică a datelor din proiectul de document administrativ electronic. Autoritatea competentă transmite fără întârziere documentul administrativ electronic autorităţii competente din statul membru de destinaţie, care la rândul ei îl transmite destinatarului, în cazul în care acesta este un antrepozitar autorizat sau un destinatar înregistrat.
Produsul este realizat, depozitat şi eventual transportat în regim suspensiv, adică, fără ca acciza să fi fost încă plătită.
La un anumit moment, produsul iese din regim suspensiv, adică este eliberat pentru consum. Constituie eliberare spre consum: a) ieşirea produselor accizabile, inclusiv neregulamentară, dintr-un regim suspensiv de accize; b) deţinerea de produse accizabile în afara unui regim suspensiv de accize pentru care accizele nu au fost percepute în conformitate cu dispoziţiile prezentului capitol; c) producerea de produse accizabile, inclusiv neregulamentară, în afara unui regim suspensiv de accize; d) importul de produse accizabile, chiar şi neregulamentar, cu excepţia cazului în care produsele accizabile sunt plasate, imediat după import, în regim suspensiv de accize; e) utilizarea de produse accizabile în interiorul antrepozitului fiscal altfel decât ca materie primă. Eliberare pentru consum se consideră şi deţinerea în scopuri comerciale de către un comerciant de produse accizabile, care au fost eliberate în consum în alt stat membru sau au fost importate în alt stat membru şi pentru care accizele nu au fost percepute în România.
Nu se consideră eliberare pentru consum distrugerea totală sau pierderea iremediabilă de produse accizabile, dacă acestea intervin în timpul în care se află într-un regim suspensiv de accize şi dacă: a) produsul nu este disponibil pentru a fi folosit în România datorită vărsării, spargerii, incendierii, contaminării, inundaţiilor sau altor cazuri de forţă majoră; b) produsul nu este disponibil pentru a fi folosit în România datorită evaporării sau altor cauze care reprezintă rezultatul natural al producerii, deţinerii sau deplasării produsului; c) distrugerea este autorizată de către autoritatea competentă.
în acest sens, a se vedea: CJUE, C-314/06'1: Noţiunea „forţă majoră” (...), vizează împrejurări străine antrepozitarului autorizat, neobişnuite şi imprevizibile, ale căror consecinţe nu ar fi putut să fie evitate, în pofida întregii diligenţe manifestate de acesta. Condiţia potrivit căreia împrejurările trebuie să fie străine antrepozitarului autorizat nu se limitează la împrejurări exterioare acestuia într-un sens material sau fizic, ci vizează şi împrejurări care para ieşi în mod obiectiv din sfera de monitorizare a antrepozitarului autorizat sau a fi situate în afara sferei de răspundere a acestuia.
Raţionamentul juridic privind plata accizelor chiar şi în caz de deficite ori pierderi neregulamentare, este explicat de Curte în aceeaşi cauză: într-adevăr, (...), uleiurile minerale sunt supuse accizelor prin simplul fapt al producerii sau al importării lor pe teritoriul Comunităţii şi accizele sunt, în principiu, exigibile şi în caz de deficite şi de pierderi pentru care nu a fost acordată o scutire de către autorităţile competente. în consecinţă, punerea în consum nu este determinantă pentru naşterea datoriei fiscale.
în scopul determinării regimului normal de pierderi din activitatea de producţie ori depozitare, antrepozitarul fiscal are obligaţia la momentul autorizării de a prezenta studii privind coeficienţii maximi de pierderi.
4. Regimul de stabilire a obligaţiilor fiscale
Exigibilitatea. Accizele devin exigibile în momentul eliberării pentru consum în statul membru în care se face eliberarea pentru consum, precum şi în momentul importului (din state terţe1'1).
Obligaţia de plată a accizei revine persoanei plătitoare de accize, care poate fi antrepozitarul autorizat, destinatarul înregistrat sau orice altă persoană care eliberează produsele accizabile din regimul suspensiv de accize ori în numele căreia se efectuează această eliberare şi, în cazul ieşirii neregulamentare din antrepozitul fiscal, orice altă persoană care a participat la această ieşire, persoana care deţine produsele accizabile sau orice altă persoană implicată în deţinerea acestora, persoana care produce produsele accizabile sau, în cazul unei produceri neregulamentare, orice altă persoană implicată în producerea acestora.
Astfel, obligaţia la plata accizei nu revine numai persoanei autorizate să realizeze operaţiuni cu produse accizabile, ci şi persoanei care acţionează de manieră ilicită.
Marcarea produselor. Produsele accizabile la eliberarea spre consum sunt supuse unei proceduri de marcare prin aplicarea unui timbru fiscal. Timbrele se eliberează după o procedură strictă, înseriate şi nu se rambursează acciza dacă timbrele fiscale au dispărut înainte de a fi aplicate pe produsele din tutun.
Plata. Accizele sunt venituri la bugetul de stat. Termenul de plată a accizelor este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care accizele devin exigibile, cu excepţia cazurilor expres prevăzute de lege. în cazul furnizorilor autorizaţi de energie electrică sau de gaz natural, termenul de plată a accizelor este data de 25 a lunii următoare celei în care a avut loc facturarea către consumatorul final. întârzierea la plata accizelor cu mai mult de 5 zile de la termenul legal atrage suspendarea autorizaţiei deţinute de operatorul economic plătitor de accize până la plata sumelor restante.
Declaraţia de accize. Orice plătitor de accize are obligaţia de a depune lunar la autoritatea competentă o declaraţie de accize, indiferent dacă se datorează sau nu plata accizei pentru luna respectivă, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă declaraţia.
Alte produse accizabile
Prin dispoziţiile art. 207 C. fisc., sunt stabilite categorii de produse, „de lux” pentru care sunt datorate accize: cafea, autovehicule, arme, bijuterii din aur etc.
:)
De ce era necesara?, de ce doar acele produse? Si unde merg sumele colectate din accize? Fiindca pare sa fie o taxa suplimentara pe anumite produse. Hai sa ne referim la tutun: este taxat normal, fiindca este tot un bun vandut si nu are de ce sa faca exceptie. Aditional, insa, se aplica o acciza. M-as astepta ca acciza la tutun (si alcool) sa se constituie intr-un buget alocat exclusiv pentru rezolvarea problemelor cauzate de consumul de tutun si alcool. Ca de exemplu, tratarea celor care se imbolnavesc datorita acestor vicii.
Citește mai mult
Mda!Iar acciza la energie ar fi un fel de... Dar stai, ca pentru poluare / mediu exista timbrul verde. Ma rog!, incerc sa aflu nu doar ca exista accize si cum sunt aplicate, ci DE CE. Si nimeni nu explica.
Am deschis o fabrica in Resita pentru a produce un derivat din tutun ( Dropsuri din frunza de tutun o compozitie antifumat)
Mod de folosire se suge ca p bomboana djupa care se arunca .
Vana Romana spune ca nu este legislatie pentru produsul meu si nu stie unde sa ma incadreze pentru acciza , in legera tutunului e ste dscris plata accizelor decat pentru tutunul care se fumeaza .
Am fost la Bucuresti la vama centrala miau spus ca nu se platesc accize pentru produsul meu vama de la Resita spune ca trebuie sa platesc accize.
Eu sant cetatean Suedez de origine Romana si mam intors in Romania
Citește mai mult
pentru afacerea Asta dar am antalnit numai piedici din partea autoritatilor RomaneVa rog daca aveti o explicatie si daca puteti sa MA ajutati intrun fel .
Va multumesc anticipat. Johan Pecura