Act administrativ fiscal
| Comentarii |
|
act administrativ fiscal, definiție - înscris oficial emis de organul fiscal competent în aplicarea legislaţiei privind stabilirea, modificarea sau stingerea drepturilor şi obligaţiilor fiscale. Actul administrativ fiscal se emite în formă scrisă şi trebuie să cuprindă, sub sancţiunea nulităţii: denumirea organului fiscal emitent, precum şi numele, respectiv semnătura persoanelor împuternicite ale organului fiscal şi ştampila organului fiscal emitent; data la care a fost emis şi data de la care începe să-şi producă efectele; datele de identificare a contribuabilului sau a persoanei împuternicite de acesta; obiectul actului administrativ fiscal; motivele de fapt şi temeiul de drept; menţiuni privind audierea contribuabilului; termenul în care poate fi contestat actul şi organul fiscal la care se depune contestaţia. Comunicarea actului administrativ fiscal se poate face personal contribuabilului (la sediul organului emitent), prin intermediul unor persoane împuternicite ale organului fiscal sau prin poştă (cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire) la domiciliul fiscal al contribuabilului, precum şi prin alte mijloace, cum sunt fax, e-mail, dacă se asigură transmiterea textului actului administrativ fiscal şi confirmarea primirii acestuia. în cazul în care contribuabilul sau persoana împuternicită de acesta lipseşte de la domiciliul fiscal ori refuză să primească actul administrativ fiscal, comunicarea se face prin publicitate. Comunicarea prin publicitate se face prin afişarea, concomitent, la sediul organului fiscal emitent şi pe pagina de internet a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, a unui anunţ în care se menţionează că a fost emis actul administrativ fiscal pe numele contribuabilului. în cazul actelor administrative emise de compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale, afişarea se face, concomitent, la sediul acestora şi pe pagina de internet a autorităţii administraţiei publice locale respective, în lipsa paginii de internet proprii, publicitatea se face pe pagina de internet a consiliului judeţean. în toate cazurile, actul administrativ fiscal se consideră comunicat în termen de 15 zile de la data afişării anunţului. Dispoziţiile Codului de procedură civilă privind comunicarea actelor de procedură sunt aplicabile în mod corespunzător. Legalitatea actului administrativ fiscal este supusă controlului exercitat de organul administrativ fiscal competent să soluţioneze contestaţia în cadrul unei proceduri prealabile sau de către instanţa de contencios administrativ şi fiscal. Sunt asimilate actul administrativ fiscal, fiind supuse aceluiaşi regim juridic: a) soluţia fiscală individuală anticipată (actul administrativ emis de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală în vederea soluţionării unei cereri a contribuabilului, referitoare la reglementarea unor situaţii fiscale de fapt viitoare); şi b) acordul de preţ în avans (actul administrativ emis de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală în vederea soluţionării unei cereri a contribuabilului, referitoare la stabilirea condiţiilor şi modalităţilor în care urmează să fie determinate, pe parcursul unei perioade determinate de timp, preţurile de transfer în cazul tranzacţiilor efectuate între persoane afiliate)
act administrativ fiscal, definiție - actul administrativ fiscal este definit prin art. 41 C. proc. fisc., reprezentând actul emis de organul fiscal competent în aplicarea legislaţiei privind stabilirea, modificarea sau stingerea drepturilor şi obligaţiilor fiscale. Sunt acte administrativ fiscale: decizia de impunere, declaraţia fiscală, certificatul de înregistrare, certificatul de cazier fiscal, decizia de restituire, decizia privind măsuri de îndeplinit, notă de compensare, notă de scădere, decizia de soluţionare a unei contestatii etc. Nu sunt acte administrativ fiscale actele premergătoare: Raportul de inspecţie fiscală, Procesul-verbal de control şi nici Adresele de înştiinţare.
Conţinut. Cu privire la conţinutul actului administrativ fiscal, art. 43 alin. (2) C. proc. fisc. stabileşte o serie de elemente obligatorii, care pot fi grupate astfel: elemente de identificare a organului fiscal emitent; elemente (nume/denumire, domiciliu/sediu) de identificare a contribuabilului; obiectul actului administrativ fiscal; temeiurile emiterii în fapt şi în drept; posibilitatea de a fi contestat, termenul de depunere a contestaţiei şi organul competent a primi cererea; menţiunea privind audierea contribuabilului şi poziţia acestuia; data şi locul emiterii, semnătura şi ştampila emitentului.
Tipuri de acte administrativ fiscale. În principiu, cele mai cunoscute acte administrativ fiscale sunt declaraţia fiscală şi decizia de impunere. Pe lângă acestea, mai amintim: declaraţia de înregistrare fiscală, certificatul de înregistrare fiscală, certificatul de înregistrare în scopuri de TVA; somaţia, procesul-verbal de sechestru, decizia de măsuri, decizia de anulare din oficiu a înregistrării în scopuri de TVA, nota de compensare etc. Astfel, actele administrativ fiscale ar putea fi organizate în mai multe categorii: titluri de creanţă, acte de autorizare şi acte de executare voluntară ori silită.
Forma. Raportat la aspecte de formă, se aplică regula formei scrise, condiţie cerută ad validitatem, actul administrativ fiscal având caracter autentic.
Comunicară. Pentru opozabilitate, actul administrativ fiscal este supus procedurii comunicării, conform art. 44 C. proc. fisc. Formele de comunicare sunt multiple şi se raportează la situaţia de fapt şi la tipul actului administrativ fiscal. Procedura se completează cu prevederile Codului de procedură civilă privind citaţiile şi comunicarea actelor de procedură.
Actul administrativ fiscal se comunică prin remiterea acestuia contribuabilului, dacă se asigură primirea sub semnătură a actului administrativ fiscal sau prin poştă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Actul administrativ fiscal poate fi comunicat şi prin alte mijloace cum sunt fax, e-mail sau alte mijloace electronice de transmitere la distanţă, dacă se asigură transmiterea textului actului administrativ fiscal şi confirmarea primirii acestuia şi dacă contribuabilul a solicitat expres acest lucru.
În subsidiar, dacă comunicarea directă nu a fost posibilă, aceasta se realizează prin publicitate.
Efecte. Principala funcţie a actului administrativ fiscal este consemnarea unui raport juridic ori a unor modificări în acest raport: constituirea creanţei (decizia de impunere, decizia de restituire), stingerea acesteia (chitanţa, nota de compensare) ori o altă procedură (proces-verbal de stabilire accesorii, avizul de inspecţie fiscală).
gatorie) şi contestarea judiciară (accesibilă doar după contestaţia administrativă).
Referitor la obiectul contestaţiei, Codul de procedură fiscală dispune prin art. 205: împotriva titlului de creanţă, precum şi împotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestaţie potrivit legii. Contestaţia este o cale administrativă de atac şi nu înlătură dreptul la acţiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, în condiţiile legii. Este îndreptăţit la contestaţie numai cel care consideră că a fost lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia.
Obiectul contestării îl constituie, în primul rând, un act administrativ fiscal. Apreciem că contestarea nu se limitează la titlurile de creanţă, ci poate privi orice act administrativ, emis de organul fiscal, atât cele formale (notă de compensare), cât şi cele informale (o simplă adresă, care produce efecte juridice). Condiţia pentru a face obiectul unei contestaţii, este ca înscrisul să corespundă definiţiei din art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004: actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea executării ori a organizării executării legii, dând naştere, modificând sau stingând raporturi juridice. Astfel, înscrisul provine de la un organ fiscal, este emis pentru a aplica legea şi pentru a produce efecte juridice. în această ipoteză, contribuabilul introducere o cerere în anulare totală sau parţială.
În al doilea rând, poate constitui obiect al contestaţiei şi lipsa actului administrativ fiscal. Organul fiscal nu a emis un act administrativ fiscal, iar termenul de emitere, de 45 de zile prevăzut de art. 70 C. proc. fisc. a expirat. Nu interesează dacă actul se emite la cererea contribuabilului ori din oficiu. Nu interesează nici dacă refuzul este explicit (consemnat într-un înscris) ori implicit, prin simpla împlinire a termenului de emitere. în această ipoteză, contribuabilul introduce o cerere în obligaţie de a face. Apreciem că dacă refuzul este cuprins într-un înscris, ce verifică natura de act administrativ fiscal, atunci acţiunea are caracter mixt, fiind concomitent o acţiune în obligaţie de a face şi o acţiune în anulare.
Nu pot face obiectul contestării actele de executare şi actele de sancţionare, întrucât pentru acestea este prevăzută o procedură distinctă.
Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:
Comentarii despre Act administrativ fiscal
