Acţiune în declararea nulităţii absolute a căsătoriei
Comentarii |
|
acţiune în declararea nulităţii absolute a căsătoriei, acţiune personală prin care persoana interesată solicită instanţei judecătoreşti competente desfiinţarea căsătoriei ca urmare a nerespectării dispoziţiilor legale privind încheierea căsătoriei cu privire la cerinţe de ordine publică ce ţin de esenţa căsătoriei. Sunt considerate cazuri de nulitate absolută a căsătoriei:
a) nediferenţierea sexuală între persoanele care se căsătoresc;
b) încălcarea dispoziţiilor legale cu privire la vârsta matrimonială;
c) lipsa totală a consimţământului, împrejurare care vizează atât inexistenţa consimţământului întrucât acesta nu a fost exteriorizat, cât şi situaţia în care consimţământul nu putea fi format din cauza lipsei de discernământ datorită unei maladii psihice sau a vârstei;
d) bigamia; e) incestul; legea reglementează ca impediment la căsătorie rudenia de sânge în linie dreaptă sau colaterală până la gradul IV inclusiv; căsătoria încheiată cu nesocotirea acestei interdicţii este incestuoasă şi, în principiu, este lovită de nulitate absolută; excepţie face ipoteza în care a fost acordată dispensa prealabilă de rudenie între veri şi verişoare primare; f) rudenia în linie dreaptă rezultată din adopţie; de asemenea, se interzice încheierea căsătoriei între cei adoptaţi de aceeaşi persoană; g) starea de alienaţie mintală sau de debilitate mintală; h) lipsa discernământului; i) lipsa de solemnitate la încheierea căsătoriei; j) incompetenţa ofiţerului de stare civilă; k) căsătoria fictivă; are acest caracter căsătoria încheiată în alte scopuri decât cele prevăzute de Codul familiei. Acţiunea poate fi introdusă de către orice persoană interesată, cum ar fi: soţii, rudele soţilor, creditorii soţilor, procurorul, în timpul vieţii soţilor. Acţiunea este imprescriptibilă. în anumite cazuri nulitatea absolută se poate acoperi. Temeiul de drept diferă în funcţie de motivul de nulitate invocat. Codul familiei prevede expres, în art. 19, motivele de nulitate absolută a căsătoriei, însă doctrina a recunoscut existenţa şi a unor nulităţi virtuale, cum este cazul căsătoriei fictive sau al căsătoriei între persoane al căror sex nu este diferenţiat.
- consimţământul la căsătorie nu a fost exprimat liber şi personal;
- dacă unul dintre soţi mai era căsătorit (a devenit bigam) – în mod excepţional, dacă soţul unei persoane declarate moarte s-a recăsătorit, iar ulterior hotărârea declarativă de moarte este anulată, noua căsătorie rămâne valabilă, dacă soţul celui declarat mort a fost de bună credinţă;
- dacă soţii sunt rude în linie dreaptă sau în linie colaterală până la gradul IV inclusiv;
- dacă unul dintre soţi este alienat sau debil mintal;
- dacă soţii nu şi-au exprimat consimţământul la căsătorie în mod
Citește mai mult
public, în prezenţa a doi martori, în faţa ofiţerului de stare civilă;- dacă unul dintre soţi este minor sub 16 ani (nulitatea se acoperă dacă până la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de constatare a nulităţii căsătoriei ambii soţi au împlinit vârsta de 18 ani sau dacă soţia a născut ori este însărcinată);
- dacă scopul urmărit de soţi la încheierea căsătoriei este altul decât acela de a întemeia o familie (nulitatea se acoperă dacă până la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de constatare a nulităţii căsătoriei a intervenit convieţuirea soţilor, dacă soţia a născut ori este însărcinată sau dacă au trecut 2 ani de la încheierea căsătoriei).