Alienaţie mintală, alienat
| Comentarii |
|
alienaţie mintală - boală mintală care se datorează unor anomalii care fac imposibilă dezvoltarea facultăţilor psihice ori unor maladii ale sistemului nervos etc. Poate fi de lungă durată şi chiar permanentă (incurabilă), alteori trecătoare sau intermitentă (cu intervale lucide). Persoana care suferă de alienaţie mintală are factorul intelectiv al vinovăţiei afectat, drept pentru care aceasta nu va putea suferi consecinţe penale, pentru faptele socialmente periculoase comise de ea intervenind una dintre cauzele generale care înlătură caracterul penal al faptei - iresponsabilitatea.
alienaţie mintală, termen generic pentru orice boală mintală. Cuprinde atît psihozele cu halucinaţii şi delir (ceea ce în mod curent numim nebunie), cit şi idioţia, cretinismul, infantilismul, nevroza şi alte tulburări ale intelectului. A.in. se datorează unor anomalii care fac imposibilă dezvoltarea facultăţilor psihice ori unor maladii ale sistemului nervos etc_ Poate fi de lungă durată şi chiar permanentă (incurabilă), alteori trecătoare sau intermitentă (cu intervale lucide). în raport cu natura cauzei, a.m. poate fi înnăscută (congenitală) sau dobîndită. în măsura în care exclude capacitatea psihică, a unei persoane, adică, capacitatea de a înţelege sau capacitatea de a se autodetermina, a.m. înlătură răspunderea penală. A.m. face parte dintre bolile grave care pot să-1 împiedice pe învinuit sau inculpat să ia parte la procesul penal.
alienat - persoană care suferă de alienaţie mintală.
ALIENAT, înapoiat mintal.
alienat, persoană care suferă de alienaţie mintală. Dacă învinuitul sau inculpatul a devenit a. in timpul urmăririi penale, procurorul dispune suspendarea urmăririi penale prin ordonanţă (art. 239, C.p.p.). Dacă inculpatul devine a. în timpul judecăţii, instanţa dispune, prin încheiere, suspendarea procesului penal pînă cînd starea sănătăţii inculpatului va permite participarea acestuia la judecată (art. 303, C.p.p.). Persoana care suferă de alienaţie, în măsura în care prin manifestările ei pune în pericol viaţa, sănătatea, integritatea corporală proprie ori a altora, importante valori materiale sau tulbură în mod repetat şi grav condiţiile normale de muncă ori viaţă în familie sau societate, poate fi internată într-un institut medical de specialitate pînă la însănătoşire. Această măsură se poate lua provizoriu şi în cursul urmăririi penale sau al judecăţii (art. 114, C.p.). Persoana care suferă de alienaţie mintală şi prezintă pericolul arătat, dacă nu a săvirşit faptele prevăzute de legea penală, poate fi supusă unui tratament medical obligatoriu (ambulatoriu ori in condiţii de spital) îrt cadrul unităţilor sanitare de specialitate.
