Asistenţă judiciară
| Comentarii |
|
asistenţă judiciară, serviciile gratuite, reducerile şi amânările de care pot beneficia părţile în tot cursul procesului, ca urmare a încuviinţării date de instanţa de judecată, la cererea şi în favoarea părţii ce nu dispune de mijloacele materiale suficiente pentru a face faţă cheltuielilor presupuse de un proces. A.j. constituie o importantă garanţie a dreptului la apărare. A.j. cuprinde: a) acordarea de scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, a timbrului judiciar şi a cauţiunilor; b) apărarea şi asistenţa gratuită printr-un avocat delegat de baroul avocaţilor. Sumele necesare a.j. gratuite se stabilesc anual prin legea bugetului de stat. A.j. se acordă la cererea părţii interesate; consacrând acest principiu, legea dispune că cel ce nu este în măsură să facă faţă cheltuielilor unei judecăţi, fără a primejdui propria sa întreţinere sau a familiei sale, poate cere instanţei să-i încuviinţeze a.j. Cererea de a.j. se depune la instanţa de judecată, dacă priveşte plata taxelor judiciare de timbru, a timbrului judiciar şi a cauţiunilor, sau, după caz, la baroul avocaţilor, pentru apărarea şi asistenţa gratuită printr-un avocat, potrivit legii. Asupra cererii instanţa se va pronunţa, fără dezbateri, prin încheiere dată în camera de consiliu, care nu este supusă niciunei căi de atac. Cererea, împreună cu încheierea de încuviinţare a asistenţei se trimit, de îndată, baroului, pentru a proceda la asigurarea asistenţei judiciare în cauză, potrivit legii. în acest sens, Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, prevede că baroul asigură a.j. în toate cazurile în care apărarea este obligatorie potrivit legii, precum şi la cererea instanţelor de judecată, a organelor de urmărire penală sau a organelor administraţiei publice locale, în cazurile în care acestea apreciază că persoanele se găsesc în imposibilitate vădită de a plăti onorariul, în cazuri de excepţie, dacă drepturile persoanei lipsite de mijloace materiale ar fi prejudiciate prin întârziere, decanul baroului poate aproba acordarea de asistenţă gratuită. Dacă se solicită acordarea a.j. gratuite de către instanţele de judecată, organele de urmărire penală sau de organele administraţiei publice locale, decanul sau consilierul baroului delegat de decan solicită comunicarea datelor esenţiale despre natura cauzei şi, după caz, evaluarea sumară a obiectului material al acesteia pentru a se putea stabili onorariul de avocat, care va fi suportat de partea care ar cădea în pretenţii. La fel se va proceda şi atunci când decanul încuviinţează acordarea a.j. gratuite la cererea unui justiţiabil. Decanul desemnează avocatul care urmează să acorde a.j. Avocatul desemnat poate refuza această sarcină numai pentru motive întemeiate. Obligaţiile avocatului desemnat să acorde a.j.
obligatorie încetează în momentul în care în cauză se prezintă un avocat ales; acesta are dreptul la onorariul cuvenit pentru prestaţiile efectuate până la data încetării însărcinării. Avocatul care acordă a.j. obligatorie are dreptul de a încasa onorariul potrivit tarifelor stabilite de comun acord de Ministerul Justiţiei şi Uniunea Naţională a Barouri lor din România, în raport cu natura şi cu dificultatea cauzelor, în cauzele în care a.j. este acordată din oficiu, la cererea instanţelor de judecată sau a organelor de urmărire penală, plata onorariilor se face din fondurile Ministerului Justiţiei. în cauzele în care a.j. este acordată din oficiu, la cererea organelor administraţiei publice locale, plata onorariilor se face din fondurile acestor organe. Potrivit art. 75 alin. (2) C. proc. civ., a.j. poate fi încuviinţată oricând în cursul judecăţii, în totul sau numai în parte. Orice parte interesată va putea înfăţişa oricând instanţei dovezi cu privire la situaţia reală a celui căruia i s-a încuviinţat cererea; a.j. nu se suspendă în cursul noilor cercetări. Dacă instanţa constată că cererea de a.j. a fost făcută cu rea-credinţă, prin ascunderea adevărului, ea poate să oblige partea la plata sumelor datorate. Instanţa se va pronunţa, fără dezbateri, prin încheiere dată în camera de consiliu, care nu este supusă niciunei căi de atac. Dreptul la asistenţă se stinge prin moartea părţii sau prin îmbunătăţirea stării sale materiale. Cheltuielile pentru care partea a beneficiat de scutiri sau reduceri prin încuviinţarea a.j. vor fi puse în sarcina celeilalte părţi, dacă aceasta a căzut în pretenţiile sale. Avocaţii desemnaţi pentru asigurarea apărării şi asistenţei gratuite au dreptul să ceară instanţei de judecată ca onorariul lor să fie pus în sarcina celeilalte părţi, dacă aceasta a căzut în pretenţiile sale. Dispozitivul hotărârii cuprinzând obligaţia de plată a acestor sume, precum şi încheierea privind obligaţia de plată a sumelor datorate de partea care a obţinut a.j. cu rea-credinţă constituie titlu executoriu. în cazul în care titlul executoriu este temei pentru executarea unei creanţe bugetare, acesta va fi comunicat din oficiu organelor competente. A.j. este reglementată de art. 74-81 C. proc. civ., art. 68-69 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, art. 155-161 din Statul profesiei de avocat.
ASISTENŢĂ JUDICIARĂ, este un drept pe care îl poate încuviinţa instanţa de judecată acelei persoane care nu este în stare să facă faţă cheltuielilor unei judecăţi, fară a primejdui propria sa întreţinere sau a familiei sale, de a beneficia de acordarea de scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, a timbrului judiciar şi a cauţiunilor sau asigurarea apărării şi asistenţei gratuite printr-un avocat delegat de baroul avocaţilor.
