conversiune (a unui act juridic), denumire generică dată operaţiunii juridice prin care un act juridic lovit de nulitate pentru neîndeplinirea condiţiilor de validitate prevăzute de lege, poate produce efectele unui alt act juridic, în măsura în care întruneşte condiţiile de validitate ale acestuia din urmă, iar efectele astfel produse ar fi susceptibile să se concretizeze într-un rezultat economic similar sau echivalent celui urmărit de părţi. Totodată, mai este necesar pentru valabilitatea operaţiunii, să fie posibilă prezumţia ca părţile, fiind în cunoştinţă de cauză cu privire la nulitatea primului act juridic convenit de ele, ar fi acceptat ca soluţie subsidiară încheierea celui de-al doilea act juridic. De ex., un contract de donaţie a unei mase de bunuri mobile cu sarcina întreţinerii viagere a donatorului, nul ca donaţie pentru vicii de formă, este susceptibil de convertire într-un contract de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere. Tot astfel un contract de constituire cu titlu oneros a unui drept viager de uzufruct asupra unei case de locuit ar putea fi convertit într-un contract de închiriere.
Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:
Comentarii despre Conversiunea unui act juridic
