Persoana juridică
| Comentarii |
|
persoana juridică, definiție - este un subiect colectiv de drept civil care participă de sine stătător la raporturile juridice, având o răspundere civilă proprie; o colectivitate umană formată direct din persoane fizice sau din asocierea altor persoane juridice ca subiect de drept, având o organizare de sine stătătoare şi un patrimoniu distinct, afectat realizării unui scop determinat în acord cu interesul obştesc.
persoană juridică, conform art. 188 din Noul Cod Civil, sunt persoane juridice entităţile prevăzute de lege, precum şi orice alte organizaţii legal înfiinţate care, deşi nu sunt declarate de lege persoane juridice, îndeplinesc toate condiţiile prevăzute la art. 187 - (...) trebuie să aibă o organizare de sine stătătoare şi un patrimoniu propriu, afectat realizării unui anumit scop licit şi moral, în acord cu interesul general. De plano, distingem între persoanele juridice de drept privat şi persoanele juridice de drept public.
Între persoanele juridice de drept privat, distingem persoanele juridice cu scop lucrativ (societăţi) şi persoanele juridice fără scop lucrativ (asociaţii, fundaţii, partide politice).
În plan fiscal, Codul fiscal realizează o delimitare în funcţie de legea care guvernează respectiva entitate.
Persoana juridică de naţionalitate română este orice persoană juridică care a fost înfiinţată în conformitate cu legislaţia României conform art. 7 pct. 24 C. fisc. Veniturile persoanei juridice române sunt impozabile în România indiferent de locul realizării acestora.
Persoana juridică înfiinţată potrivit legislaţiei europene este orice persoană juridică constituită în condiţiile şi prin mecanismele prevăzute de reglementările europene conform art. 7 pct. 241 C. fisc.
Persoana juridică străină este orice persoană juridică care nu este persoană juridică română şi orice persoană juridică înfiinţată potrivit legislaţiei europene care nu are sediul social în România, conform art. 7 pct. 25 C. fisc. Distincţia priveşte exclusiv regimul fiscal de urmat, în materie de impozit pe profit, impozit pe dividende şi TVA. Venitul persoanelor juridice europene şi străine este impozabil în România numai pentru profitul aferent sediului permanent din România. Prin sediu permanent, se înţelege un loc prin care se desfăşoară integral sau parţial activitatea unui nerezident, fie direct, fie printr-un agent dependent: un loc de conducere, sucursală, birou, fabrică, magazin, atelier, precum şi o mină, un puţ de ţiţei sau gaze, o carieră sau alte locuri de extractie a resurselor naturale.
În funcţie de forma de organizare a activităţii, distingem mai multe ipoteze.
Societăţi (comerciale). Subiectul predilect al impozitului pe profit sunt societăţile comerciale, indiferent dacă sunt societăţi de persoane sau societăţi de capitaluri. Sunt contribuabili şi grupurile de societăţi: grupurile de interes economic şi grupurile europene de interes economic, definite în sensul Legii nr. 161/20031'1.
Sunt subiect al impozitului pe profit societăţile române, societăţile străine, societăţile europene constituite conform Regulamentului (CE) nr. 2157/2001 privitor la statutul societăţii europene (SE) şi societăţile cooperative europene constituite conform Regulamentului (CE) nr. 1435/2003 privitor la statutul societăţii cooperative europene (SCE).
Sunt irelevante din perspectiva dreptului fiscal chestiunile privind: sursa capitalului (român sau străin); natura asociaţilor (persoane fizice ori persoane juridice); domeniul de activitate (orice domeniu conform CAEN); forma de organizare a societăţii (societate în nume colectiv, societate în comandită simplă, societate în comandită pe acţiuni, societate pe acţiuni sau societate cu răspundere limitată în sensul dispoziţiilor Legii nr. 31/1990).
Asociaţii şi fundaţii. Sunt în egală măsură subiect de drept fiscal pentru impozitul pe profit, persoanele juridice fără scop lucrativ. Datorează impozit pe profit pentru veniturile din activităţi cu natură economică: (i) persoanele juridice constituite conform legislaţiei generale O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii şi (ii) persoanele juridice cu statut special. în aceeaşi categorie, amintim: organizaţiile sindicale, organizaţiile patronale1'1, asociaţiile de proprietari, asociaţiile sportive, composesoratele, obştile şi alte forme de asociere conform Legii nr. 1/2000.
Asociaţiile şi fundaţiile, ca persoane juridice de drept privat, fără scop patrimonial, datorează impozit pe profit pentru toate veniturile economice, care nu sunt exceptate expres de lege: cotizaţii, contribuţii, donaţii etc. Conform art. 15 alin. (3) C. fisc., veniturile din activităţi economice sunt impozabile dincolo de limita echivalentului în lei a 15.000 euro într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit.
Societăţi agricole. Sunt supuse regimului de impunere al impozitului pe profit şi societăţile agricole, definite ca o societate de tip privat, cu capital variabil şi un număr nelimitat şi variabil de asociaţi, având ca obiect exploatarea agricolă a pământului, uneltelor, animalelor şi altor mijloace aduse în societate, precum şi realizarea de investiţii de interes agricol. Regimul contabil şi fiscal al acestei forme de asociere este similar societăţilor comerciale.
Alte tipuri de persoane juridice. Pentru activităţile economice desfăşurate de instituţiile publice, legea a stabilit forme distincte de organizare: regii autonome şi societăţi comerciale, companii naţionale, societăţi naţionale. Aceste persoane juridice intră în sfera de aplicare a impozitului pe profit.
Excepţii. Pentru impozitul pe profit, nu sunt contribuabili persoanele juridice indicate la art. 15 C. fisc., şi anume: a) trezoreria statului; b) instituţiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii şi disponibilităţile realizate şi utilizate potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice şi Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale; b1) persoanele juridice române care plătesc impozitul pe veniturile microîntreprinderilor; d) fundaţiile române constituite ca urmare a unui legat; f) cultele religioase, pentru: venituri obţinute din producerea şi valorificarea obiectelor şi produselor necesare activitătii de cult, venituri obtinute din chirii, alte venituri obţinute din activităţi economice, venituri din despăgubiri în formă bănească, obţinute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate condiţionat; g) instituţiile de învăţământ particular acreditate, precum şi cele autorizate, pentru veniturile utilizate în scop academic; h) asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaţiile de locatari pentru veniturile care sunt sau urmează a fi utilizate pentru îmbunătăţirea utilităţilor şi a eficienţei clădirii, întreţinerea proprietăţii comune; i) Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii; j) Fondul de compensare a investitorilor; k) Banca Naţională a României'; I) Fondul de garantare a pensiilor private.
