Practician în insolvenţă
| Comentarii |
|
practician în insolvenţă, persoană care conduce procedurile de insolvenţă, procedurile de lichidare voluntară sau amiabilă, precum şi procedurile de prevenire a insolvenţei prevăzute de lege, inclusiv măsurile de supraveghere financiară ori de administrare specială. Calitatea profesională de p. în i. poate fi dobândită de către o persoană dacă îndeplineşte următoarele condiţii cumulative: i) deţine diplomă de studii de învăţământ superior de lungă durată în drept, ştiinţe economice sau inginerie şi are o experienţă în domeniul juridic sau economic de cel puţin 3 ani de la data obţinerii diplomei de studii superioare de lungă durată;
ii) nu se găseşte în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de O.U.G. nr. 86/2006; iii) a promovat examenul de admitere în profesia de p. în i., în condiţiile prevăzute O.U.G. nr. 86/2006 şi de Statutul profesiei de p. în i.
Este nedemnă de a fi p. în i.:
i) persoana condamnată prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei, inclusiv orice infracţiune de corupţie, precum şi pentru infracţiunile prevăzute de Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, care determină incapacitatea legală de a dobândi sau deţine calitatea de fondator, administrator, membru în consiliul de supraveghere, membru al directoratului ori director al unei societăţi comerciale şi de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei;
ii) persoana căreia i s-a aplicat pedeapsa complementară a interdicţiei de a exercita profesia de p. în i. ori dreptul de a gestiona sau administra o persoană juridică, prin hotărâre judecătorească irevocabilă. Exercitarea profesiei de p. în i. este incompatibilă cu: i) activitatea salarizată în cadrul altor profesii; ii) ocupaţiile care lezează demnitatea şi independenţa profesiei sau bunele moravuri; iii) lipsa sau limitarea capacităţii de exerciţiu, în cazul persoanei fizice; iv) depăşirea limitelor obiectului de activitate, în cazul persoanelor juridice. Exercitarea profesiei de p. în i. este compatibilă cu: i) activităţi şi funcţii didactice în învăţământul superior juridic sau economic; ii) calitatea de avocat, consilier juridic, expert contabil, contabil autorizat, evaluator, auditor financiar, arbitru, mediator, conciliator, expert financiar.
Admiterea în profesie se face pe baza unui examen organizat de Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România. Pot fi primite în profesie, la cerere, cu scutire de examen şi de perioadă
de stagiu, persoanele care au exercitat cel puţin 5 ani funcţia de judecător, procuror, notar sau avocat. înscrierea în Tabloul UNPIR se face în termen de cel mult 3 luni de la eliberarea din funcţia de procuror, judecător sau notar. După înscrierea în Tabloul UNPIR, p. în i. depun jurământ scris. La începutul exercitării profesiei, p. în i. efectuează un stagiu de pregătire profesională cu durata de 2 ani, perioadă în care are calitatea de p. în i. stagiar. Sunt scutite de stagiu persoanele care au exercitat timp de 10 ani funcţia de consilier juridic, economist sau inginer. P. în i. stagiar nu poate exercita profesia în mod independent, ci numai ca salariat sau colaborator al unui p. în i. definitiv ori al unei societăţi civile profesionale. P. în i. stagiar nu poate dobândi calitatea de asociat într-o societate civilă profesională. Condiţiile efectuării stagiului, drepturile şi obligaţiile p. în i. stagiar, ale p. în i. îndrumător, precum şi ale UNPIR faţă de aceştia sunt reglementate prin Statut. Stagiul se suspendă pe timpul serviciului militar sau al concentrării, în caz de absenţă motivată ori în caz de încetare a îndrumării profesionale fară culpa p. în i. stagiar. Perioada de stagiu efectuată anterior se socoteşte pentru îndeplinirea stagiului. După efectuarea stagiului, p. în i. stagiar va susţine examenul de definitivare, fiind obligat să susţină şi să promoveze examenul în termen de 5 ani de la primirea în profesie, sub sancţiunea radierii din Tabloul UNPIR. Dobândesc calitatea de p. în i. definitiv p. în i. stagiar care a promovat examenul de definitivare, precum şi persoanele care pot fi primite în profesie cu scutire de examen. Suspendarea şi încetarea calităţii de p. în i. Calitatea de p. în i. se suspendă: i) în caz de incompatibilitate, pe durata existenţei acestei stări; ii) pe perioada în care persoana a fost supusă interdicţiei de a profesa; iii) în caz de neplată totală sau parţială a taxelor şi a contribuţiilor profesionale către UNPIR, precum şi în celelalte cazuri în care împotriva p. în i. s-a luat măsura suspendării, ca sancţiune disciplinară; iv) la cererea p. în i., în condiţiile prevăzute în Statut; v) în cazul neplăţii primei de asigurare; vi) prin decizie a Comisiei de disciplină; vii) pe perioada în care p. în i. se află el însuşi în procedura insolvenţei. Calitatea de p. în i. încetează: i) prin renunţarea la exerciţiul profesiei; ii) prin deces; iii) dacă împotriva p. în i. s-a luat măsura excluderii din profesie, ca sancţiune disciplinară; iv) în cazul survenirii unei cauze de nedemnitate; v) dacă împotriva p. în i. a fost deschisă, prin hotărâre irevocabilă, procedura falimentului (art. 35 şi 35 din O.U.G. nr. 86/2006).
Formele de exercitare ale profesiei. P. în i. îşi exercită profesia în cabinete individuale, cabinete asociate, societăţi civile profesionale. Ei pot avea de asemenea calitatea de colaboratori ori angajaţi ai unor societăţi civile profesionale. Un p. în i. îşi poate exercita activitatea într-o singură formă de organizare a profesiei şi va putea avea calitatea de asociat într-o singură societate profesională sau întreprindere unipersonală (art. 4 din O.U.G. nr. 86/2006). Cabinetul individual se constituie pe baza deciziei p. în i., înregistrată la UNPIR. Cabinetele individuale se pot asocia, prin contract, în scopul exercitării în comun a profesiei. Drepturile şi obligaţiile p. în i., titulari ai unor cabinete asociate, îşi păstrează caracterul personal şi independent şi nu pot fi cedate. în mod corespunzător, cabinetele individuale se pot asocia şi cu societăţile civile profesionale. Societatea civilă profesională cu răspundere limitată (SPRL) se constituie prin contract de societate, prin asocierea p. în i., persoane fizice. Aportul social al asociaţilor poate fi în numerar, în natură şi în industrie. Societatea civilă profesională cu răspundere limitată va avea ca obiect unic de activitate exercitarea profesiei de p. în i. Contractul de societate al societăţii civile profesionale cu răspundere limitată este încheiat în formă scrisă. Dacă printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se află şi teren, contractul de societate va fi încheiat în formă autentică. Capitalul social al societăţii civile profesionale cu răspundere limitată, reprezentând echivalentul în lei a minimum 10.000 euro, se varsă la momentul constituirii societăţii. Secretariatul general al UNPIR este obligat să verifice vărsarea integrală a capitalului social Ia momentul constituirii şi, dacă este cazul, să verifice evaluarea aporturilor în industrie, în natură sau în clientelă. Evaluarea se realizează de către un evaluator autorizat, membru al Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor din România (ANEVAR), desemnat de adunarea asociaţilor, în cazul transmiterii părţilor sociale, retragerii sau decesului unui asociat al unei SPRL, aportul social rămâne în proprietatea societăţii dacă prin lege sau contractul de societate nu se prevede altfel. în mod excepţional, se poate constitui şi o întreprindere profesională unipersonală cu răspundere limitată (IPURL), fie prin actul de voinţă al unui singur p. în i., fie ca urmare a decesului, incompatibilităţii, retragerii sau excluderii unuia ori mai multor asociaţi dintr-o SPRL, care au ca efect reducerea asociaţilor la unul singur, dacă acest din urmă asociat optează pentru organizarea activităţii sale sub forma IPURL. O persoană fizică nu poate fi asociat decât într-o IPURL. O IPURL nu poate avea ca asociat unic o altă IPURL. P. în i. îşi poate schimba oricând forma de exercitare a profesiei, cu înştiinţarea UNPIR.
Formele de exercitare a profesiei de p. în i. se pot transforma în oricare dintre celelalte forme de exercitare a profesiei, fără a intra în lichidare. Transformarea se poate realiza separat sau odată cu reorganizarea formelor de exercitare a profesiei de p. în i. prin fuziune, absorbţie, divizare totală sau parţială. Divizarea parţială reprezintă desprinderea unei părţi din patrimoniul de afectaţiune profesională, astfel cum este reflectat în evidenţele financiar-contabile ale formei de exercitare a profesiei supuse divizării parţiale, în cazul transformării unei forme de exercitare a profesiei, p. în i. titulari ai cabinetelor individuale, cabinetele asociate, asociaţii societăţilor civile profesionale şi ai societăţilor civile profesionale cu răspundere limitată pot aporta cota-parte indiviză din patrimoniul de afectaţiune profesională. Această operaţiune se face conform evidenţelor financiar-contabile ale formei de exercitare a profesiei care se transformă, aporturile transferate operând la valoarea nominală reflectată în aceste evidenţe. P. în i. este obligat să înştiinţeze în scris filiala UNPIR din care face parte despre orice modificare intervenită în forma de exercitare a profesiei. Răspunderea disciplinară a p. în i. Constituie abateri disciplinare următoarele fapte: i) îndeplinirea de activităţi specifice profesiei pentru persoane cu interese contrare; ii) divulgarea secretului profesional, cu excepţia cazurilor prevăzute expres de lege; iii) neres-pectarea obligaţiei de asigurare de răspundere profesională; iv) neplata primei de asigurare; v) încălcarea principiilor fundamentale de etică profesională, definite de Codul de etică profesională; vi) desfăşurarea de activităţi politice în cadrul UNPIR şi cu ocazia manifestărilor organizate de aceasta; vii) neparti-ciparea fără motive temeinice a membrilor Congresului UNPIR la două congrese succesive la care au fost convocaţi; viii) neparticiparea fără motive temeinice a membrilor adunărilor generale ale filialelor la două adunări generale succesive la care au fost convocaţi; ix) neplata cotizaţiei şi a contribuţiei; x) declararea incorectă a veniturilor obţinute ca urmare a desfăşurării activităţii de p. în i. şi, implicit, plata unei contribuţii anuale pe tranşe de venituri neconforme cu realitatea; xi) necomunicarea în termen de 30 de zile a schimbărilor intervenite în legătură cu datele înscrise în Tabloul UNPIR şi în Registrul societăţilor profesionale. Sancţiunile disciplinare care se aplică p. în i. în raport cu gravitatea abaterilor săvârşite pot fi: avertismentul scris; suspendarea calităţii de p. în i. pe o perioadă cuprinsă între 3 luni şi un an; sancţiuni pecuniare, care se fac venit la bugetul UNPIR şi al căror cuantum se stabileşte şi se actualizează periodic prin hotărâre a Congresului UNPIR; excluderea definitivă
din UNPIR, însoţită de pierderea calităţii de p. în i.; excluderea societăţii civile profesionale atrage dizolvarea de drept şi lichidarea acesteia. Limitele sancţiunilor aplicabile abaterilor disciplinare prevăzute de O.U.G. nr. 86/2006 se stabilesc prin Statut. Comisia de disciplină a filialei judecă, în primă instanţă şi în complet de 3 membri, abaterile disciplinare săvârşite de membrii filialei respective. Hotărârile comisiei de disciplină a filialei sunt definitive şi executorii. Executarea poate fi suspendată, la cerere, prin hotărâre a Comisiei superioare de disciplină, care va judeca o astfel de cerere de suspendare de urgenţă şi cu precădere. Comisia superioară de disciplină soluţionează contestaţiile împotriva hotărârilor comisiei de disciplină a filialei, pronunţate în materie disciplinară, în complet de 3 membri. împotriva deciziei Comisiei superioare de disciplină persoana lezată poate formula acţiune în contencios administrativ, la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 30 de zile de la comunicare (art. 68 şi 69 din O.U.G. nr. 86/2006).
In materia insolvenţei, atât administratorul judiciar, cât şi lichidatorul sunt persoane fizice sau juridice autorizate ca p. în i. (art. 3 pct. 27 şi 28 din Legea nr. 85/2006). în materia concordatului preventiv, orice debitor poate introduce la tribunalul competent o cerere de deschidere a procedurii de concordat preventiv. Prin cererea sa, debitorul propune un conciliator provizoriu, dintre p. în i. autorizaţi conform legii. Judecătorul-sindic numeşte conciliatorul provizoriu prin încheiere irevocabilă [art. 20 alin. (1) din Legea nr. 381/2009]. V. insolvenţă, concordat preventiv, lichidare, ANEVAR.
