Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere
| Comentarii |
|
suspendarea executării pedepsei sub supraveghere - mod de executare a pedepsei cu închisoarea în afara locurilor de deţinere, asemănător cu suspendarea condiţionată. Elementul care diferenţiază determinant cele două instituţii este gravitatea faptei pentru care se poate dispune, în acest caz nivelul de periculozitate socială reflectat în sancţiunea aplicată fiind mai ridicat. Datorită acestei realităţi, în cazul suspendării executării pedepsei sub supraveghere termenul de încercare este compus din durata pedepsei de executat, la care se adaugă un termen suplimentar, care poate fi stabilit dintr-un interval mai generos, iar condamnatul trebuie să se supună unor măsuri de supraveghere şi să îndeplinească anumite obligaţii stabilite în sarcina sa prin hotărârea judecătorească de condamnare. Revocarea şi anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere intervin în aceleaşi condiţii ca la suspendarea condiţionată a executării pedepsei în acelaşi fel operează şi reabilitarea de drept. v. şi suspendarea condiţionată a executării pedepsei.
suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, a fost introdusă în legislaţia română prin Legea nr. 104/1992. după modelul francez şi belgian. Pornind de la noţiune, trebuie trasă concluzia că această modalitate de executare a pedepsei presupune anumite obligaţii pe care condamnatul trebuie să le îndeplinească şi care nu sunt altceva decât măsuri de supraveghere şi de respectare a unor obligaţii care sunt stabilite de către instanţă în cadrul termenului de supraveghere şi pe durata acestuia. Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere se deosebeşte atât de anterioara măsură a suspendării condiţionate a executării pedepsei, cât şi de celelalte forme actuale de sancţionare alternativă - renunţarea la aplicarea pedepsei şi amânarea aplicării pedepsei faţă de cele din urmă prin aceea că, de această dată. instanţa stabileşte şi aplică pedeapsa, ceea ce se suspendă fiind numai executarea pedepsei stabilite şi aplicate de instanţă.
Această instituţie se găseşte reglementată în Noul Cod penal în art. 91 -98. Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere este o formă de individualizare judiciară a pedepsei, constituind o alternativă la pedeapsa cu închisoarea privativă de libertate. Această modalitate de executare a pedepsei închisorii constă în aplicarea unei pedepse cu închisoarea, pentru care se va dispune suspendarea executării pe o anumită perioadă de timp stabilită de către judecător în cadrul limitelor legale prevăzute de legiuitor, iar pe durata acestei suspendări condamnatul are obligaţia de a respecta anumite măsuri de supraveghere şi anumite obligaţii.
La expirarea termenului de supraveghere, dacă condamnatul a respectat măsurile de supraveghere şi obligaţiile impuse de instanţă, fără să mai săvârşească o altă infracţiune, pedeapsa se consideră executată.
Condiţiile de aplicare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere sunt cuprinse în art. 91 C. pen. şi, pentru ca ele să fie eficiente, este nevoie să fie îndeplinite cumulativ - cu privire la persoana condamnatului, la pedeapsa şi natura infracţiunii săvârşite. Instanţa, constatând îndeplinirea cumulativă a acestor condiţii, trebuie să îşi formeze convingerea că pronunţarea unor astfel de condamnări constituie un avertisment pentru condamnat, care se va putea îndrepta şi fără executarea efectivă a pedepsei. Aceste condiţii sunt următoarele:
a) pedeapsa aplicată, inclusiv în caz de concurs de infracţiuni, este închisoarea de cel mult 3 ani;
b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu excepţia cazurilor în care este vorba despre fapte care nu mai sunt prevăzute de legea penală sau infracţiuni amnistiate ori pentru care a intervenit reabilitarea sau s-a împlinit termenul de reabilitare;
c) infractorul şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii;
d) în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă şi. chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracţiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.
Competenţa de a dispune o astfel de modalitate de executare a pedepsei închisorii revine instanţei de judecată, fie celei de la fond, fie celei care exercită controlul judiciar al hotărârii. Hotărârea judecătorească de aplicare a acestei sancţiuni intră sub cupola de incidenţă a art. 2 pct. 1 lit. b) şi pct. 2 din Decizia-cadru 2008/947/ JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce în cazul hotărârilor judecătoreşti şi al deciziilor de probaţiune în vederea supravegherii măsurilor de probaţiune şi a sancţiunilor alternative. În conformitate cu art. 2 pct. 1 lit. b) din Decizia-cadru 2008/947/JAI. „hotărâre judecătorească înseamnă orice hotărâre judecătorească definitivă sau ordin pronunţat de o instanţă de judecată din statul de condamnare prin care se stabileşte că o persoană fizică a comis o infracţiune şi i se aplică o condamnare cu suspendare, iar potrivit art. 2 pct. 2 teza I din aceeaşi decizie-cadru, prin „condamnare cu suspendare" se înţelege „o pedeapsă cu închisoarea sau o măsură privativă de libertate a cărei executare este suspendată condiţionat, integral sau parţial, în momentul pronunţării hotărârii, prin impunerea uneia sau mai multor măsuri de probaţiune".
în esenţă, decizia amintită se referă la faptul ca, în cazul suspendării executării pedepsei, supravegherea „măsurilor de probaţiune" impuse condamnatului (măsurile de supraveghere şi obligaţiile condamnatului) într-un stat membru al Uniunii Europene (statul de condamnare) să fie realizată într-un alt stat membru al Uniunii Europene (statul de executare).
Avantajul aplicării acestei forme de sancţionare a inculpatului este evident atât pentru făptuitor, cât şi pentru societate. Astfel, condamnatul nu este privat de libertate, cu toate consecinţele acesteia, este ferit de nevroza carcerală, iar societatea nu suportă cheltuielile pe care le presupune executarea pedepsei închisorii în penitenciar (cca. 3.000 lei/condamnat pe lună).
Ca dispoziţii tranzitorii, măsura suspendării condiţionate a executării pedepsei aplicată in baza Codului penal din 1969 se menţine şi după intrarea în vigoare a Codului penal. Regimul suspendării condiţionate a executării pedepsei, inclusiv sub aspectul revocării sau anulării acesteia, este cel prevăzut de Codul penal din 1969 (art. 15 din Legea nr. 187/2012). Dacă judecătorul a dispus măsura suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicată în baza Codului penal din 1969, aceasta se menţine şi după intrarea în vigoare a Codului penal, până la împlinirea termenului de încercare stabilit prin hotărârea de condamnare. Pentru determinarea legii penale mai
favorabile cu privire la suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei conform art. 5 C. pen.t instanţa va avea în vedere sfera obligaţiilor impuse condamnatului şi efectele suspendării potrivit legilor succesive, cu prioritate faţă de durata termenului de încercare sau supraveghere (art. 16 din Legea nr. 187/2012).
Atenţionarea condamnatului asupra conduitei sale viitoare
Atenţionarea condamnatului asupra conduitei sale viitoare şi a consecinţelor la care se expune dacă va mai comite infracţiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va executa obligaţiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere este prevăzută de art. 91 alin. (4) teza a II-a C. pen. şi, de fapt, ea exista şi în Codul penal anterior.
în conţinutul minutei şi al hotărârii judecătoreşti, judecătorul este obligat să menţioneze această atenţionare asupra conduitei viitoare, precum şi a consecinţelor la care se expune în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni sau dacă nu respectă măsurile de supraveghere şi obligaţiile stabilite. Este un fel de punere în întârziere a condamnatului, în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni, care îi atrage o nouă condamnare mai aspră şi cu executare.
