Forum întrebări juridice - Codul fiscal - taxe şi impozite |
|
|
17-03-2019 |
 | Net Vizitator |
| ASPECTE TEORETICE SI PRACTICE PRIVIND EXPORTATORUL SI IMPORTATORUL REFERAT Autor: Consilier Juridic Maria Floricel Inscrisa in Colegiul Consilierilor Juridici, Piatra Neamt 17.03.2019 EXPORTATOR – este peroana care vinde un bun unui importator, adica exporta bunuri de pe teritoriul unui stat numit STAT EXPORTATOR (X). IMPORTATOR – este persoana care cumpara un bun pe teritoriul unui stat pentru a-l revinde in alt stat, adica importa bunuri in acel stat numit STAT IMPORTATOR (Y). IMPORTATOR – EXPORTATOR – IMPORTATOR – este persoana care nu reuseste sa vanda bunurile in statul importator Y (deoarece cumparatorul se razgandeste) si este nevoit sa transporte bunurile intr-un alt stat Z pentru a le revinde (unde a gasit cumparator), stat care devine stat importator (Z). Pentru a putea exporta bunurile de pe teritoriul statului Y si a le importa pe teritoriul statului Z, importatorul trebuie sa isi vanda bunurile lui insusi in mod fictiv (deci are loc o vanzare cumparare a bunurilor fictiva nu in realitate). Astfel, la vanzarea fictiva catre el insusi a bunurilor pe teritoriul statului Y importatorul exporta bunurile de pe teritoriul statului Y si este un importator-exportator si la cumpararea bunurilor de la el insusi in vederea transportarii acestor bunuri de pe teritoriul statului Y pe teritoriul statului Z pentru a le revinde, este un importator al bunurilor pe teritoriul statului Z. Deci importatorul (initial) este un IMPORTATOR-EXPORTATOR-IMPORTATOR. Deoarece, pe teritoriul statului Y vanzarea-cumpararea (tranzactia) a fost una fictiva, nu in realitate, deoarece importatorul nu a revandut bunurile unei alte persoane (consumator final, producator, fabricant, comerciant sau alt importator) inseamna ca importatorul nu a colectat TVA ul statului Y la revanzarea bunurilor pe teritoriul acestui stat si, astfel, nu este obligat sa plateasca TVA colectat la bugetul statului Y, deci nu trebuie sa isi deschida contabilitate cu statul Y. Exemplu: O persoana cumpara bunuri pe teritoriul statului X si le scoate de pe teritoriul acestui stat pentru a le revinde pe teritoriul statului Y unde aceasta persoana isi are sediul principal (aceasta persoana trebuie sa fie o societate comerciala) si astfel aceasta persoana este un importator. De regula, daca importatorul transporta bunurile cumparate in statul unde isi are sediul principal atunci acesta reuseste sa revanda bunurile pe teritoriul acestui stat (stat al tranzactiei). Astfel, trebuie sa colecteze tva ul statului unde a revandut bunurile (unde isi are sediul principal) si sa il vireze (sa il plateasca) la bugetul acestui stat. Dar, importatorul se poate obliga sa scoata bunurile de pe teritoriul statului X si sa le duca pe teritoriul unui stat unde isi are sediul secundar (un punct de lucru) pentru a le revinde. Aici (pe teritoriul statului unde isi are sediul secundar sau punctul de lucru) exista riscul ca importatorul sa nu revanda bunurile sale si atunci el trebuie sa scoata bunurile de pe teritoriul acestui stat, sa le transporte pe teritoriul statului unde isi are sediul principal, pentru a le revinde. Astfel, importatorul trebuie sa exporte bunurile (sa le vanda catre el insusi in mod fictiv) de pe teritoriul statului Y (care devine stat exportator) si sa le importe (sa le cumpere de la el insusi) pe teritoriul statului Z (care devine stat importator). Importatorul este un importator-exportator-importator. Deoarece vanzarea-cumpararea bunurilor nu a avut loc in realitate pe teritoriul statului Y (ci a fost o tranzactie fictiva), atunci importatorul nu trebuie sa colecteze TVA ul statului Y la revanzare, deoarece nu a revandut bunurile pe teritoriul acestui stat si nu este obligat sa vireze (sa plateasca) la bugetul statului Y TVA colectat. Daca importatorul ajunge cu bunurile sale pe teritoriul statului unde isi are sediul principal si nu reuseste sa revanda bunurile nici pe acest stat si gaseste cumparator in alt stat atunci urmeaza aceeasi regula. Pentru a putea cumpara bunuri de pe teritoriul unui stat si a le revinde apoi pe teritoriul unui alt stat (stat strain) o persoana (importator) trebuie sa fie o societate comerciala care sa aiba ca obiect de activitate (principal sau secundar) comertul cu bunuri cu exteriorul, deoarece aceasta persoana cumpara bunurile nu pentru a le consuma ea personal (deci nu este un consumator final) ci le cumpara in scopul revanzarii lor in alt stat si astfel trebuie sa plateasca la bugetul statului pe teritoriul caruia avut loc vanzarea-cumpararea (tranzactia) TVA colectat la revanzarea bunurilor pe teritoriul acelui stat. Astfel, persoana respectiva (importatorul) trebuie sa isi deschida contabilitatea cu statul pe teritoriul caruia a revandut in mod real bunurile sale, pentru a plati la bugetul acelui stat TVA colectat la revanzarea bunurilor pe teritoriul acelui stat. | |
|
|
|
17-03-2019 |
 | Net Vizitator |
| STAT DE TRANZIT - statul pe teritoriul caruia importatorul transporta bunul cumparat pentru a-l revinde in statul importator. Pe teritoriul statului de tranzit importatorul este un importator-exportator-importator. | |
|
|
|
17-03-2019 |
 | Net Vizitator |
| ASPECTE TEORETICE SI PRACTICE PRIVIND EXPORTATORUL SI IMPORTATORUL REFERAT Autor: Consilier Juridic Maria Floricel Inscrisa in Colegiul Consilierilor Juridici, Piatra Neamt 17.03.2019 EXPORTATOR – este persoana care vinde un bun unui importator, adica exporta bunuri de pe teritoriul unui stat numit STAT EXPORTATOR (X). IMPORTATOR – este persoana care cumpara un bun pe teritoriul unui stat si revinde acest bun in alt stat, adica importa bunuri in alt stat numit STAT IMPORTATOR (Y). IMPORTATOR – EXPORTATOR – IMPORTATOR – este persoana care nu reuseste sa vanda bunurile in statul importator Y (deoarece cumparatorul se razgandeste) si este nevoit sa transporte bunurile intr-un alt stat Z pentru a le revinde (unde a gasit cumparator), stat care devine stat importator (Z). Pentru a putea exporta bunurile de pe teritoriul statului Y si a le importa pe teritoriul statului Z, importatorul trebuie sa isi vanda bunurile lui insusi in mod fictiv (deci are loc o vanzare cumparare a bunurilor fictiva nu in realitate). Astfel, la vanzarea fictiva catre el insusi a bunurilor pe teritoriul statului Y importatorul exporta bunurile de pe teritoriul statului Y si este un importator-exportator si la cumpararea bunurilor de la el insusi in vederea transportarii acestor bunuri de pe teritoriul statului Y pe teritoriul statului Z pentru a le revinde, este un importator al bunurilor pe teritoriul statului Z. Deci importatorul (initial) este un IMPORTATOR-EXPORTATOR-IMPORTATOR pe teritoriul statului Y, care devine un STAT DE TRANZIT. Deoarece, pe teritoriul statului Y vanzarea-cumpararea (tranzactia) a fost una fictiva, nu in realitate, deoarece importatorul nu a revandut bunurile unei alte persoane (consumator final, producator, fabricant, comerciant sau alt importator) inseamna ca importatorul nu a colectat TVA ul statului Y la revanzarea bunurilor pe teritoriul acestui stat si, astfel, nu este obligat sa plateasca TVA colectat la bugetul statului Y, deci nu trebuie sa isi deschida contabilitate cu statul Y. STAT DE TRANZIT - statul pe teritoriul caruia importatorul transporta bunul cumparat pentru a-l revinde in statul importator. Pe teritoriul statului de tranzit importatorul are calitatea de importator-exportator-importator. Exemplu: O persoana cumpara bunuri pe teritoriul statului X si le scoate de pe teritoriul acestui stat pentru a le revinde pe teritoriul statului Y unde aceasta persoana isi are sediul principal (aceasta persoana trebuie sa fie o societate comerciala) si astfel aceasta persoana este un importator. De regula, daca importatorul transporta bunurile cumparate in statul unde isi are sediul principal atunci acesta reuseste sa revanda bunurile pe teritoriul acestui stat (stat al tranzactiei). Astfel, trebuie sa colecteze tva ul statului unde a revandut bunurile (unde isi are sediul principal) si sa il vireze (sa il plateasca) la bugetul acestui stat. Dar, importatorul se poate obliga sa scoata bunurile de pe teritoriul statului X si sa le duca pe teritoriul unui stat unde isi are sediul secundar (un punct de lucru) pentru a le revinde. Aici (pe teritoriul statului unde isi are sediul secundar sau punctul de lucru) exista riscul ca importatorul sa nu revanda bunurile sale si atunci el trebuie sa scoata bunurile de pe teritoriul acestui stat, sa le transporte pe teritoriul statului unde isi are sediul principal, pentru a le revinde. Astfel, importatorul trebuie sa exporte bunurile (sa le vanda catre el insusi in mod fictiv) de pe teritoriul statului in care isi are sediul secundar (care devine stat de tranzit) si sa le importe (sa le cumpere de la el insusi) pe teritoriul statului in care isi are sediul principal (care devine stat importator). Importatorul este un importator-exportator-importator. Deoarece vanzarea-cumpararea bunurilor nu a avut loc in realitate pe teritoriul statului in care isi are sediul secundar (ci a fost o tranzactie fictiva), atunci importatorul nu trebuie sa colecteze TVA ul statului in care isi are sediul secundar la revanzare, deoarece nu a revandut bunurile pe teritoriul acestui stat si nu este obligat sa vireze (sa plateasca) la bugetul statului in care isi are sediul secundar TVA colectat. Daca importatorul ajunge cu bunurile sale pe teritoriul statului unde isi are sediul principal si nu reuseste sa revanda bunurile nici pe acest stat si gaseste cumparator in alt stat atunci urmeaza aceeasi regula, avand aceeasi calitate importator-exportator-importator, iar statul unde acesta isi are sediul principal devine din stat importator un stat de tranzit. Statul initial pe teritoriul caruia importatorul a cumparat bunurile este stat exportator, iar statul pe teritoriul caruia importatorul reuseste sa vanda bunurile este stat importator. Pentru a putea cumpara bunuri de pe teritoriul unui stat si a le revinde apoi pe teritoriul unui alt stat (stat strain) o persoana (importator) trebuie sa fie o societate comerciala care sa aiba ca obiect de activitate (principal sau secundar) comertul cu bunuri cu exteriorul, deoarece aceasta persoana cumpara bunurile nu pentru a le consuma ea personal (deci nu este un consumator final) ci le cumpara in scopul revanzarii lor in alt stat si astfel trebuie sa plateasca la bugetul statului pe teritoriul caruia avut loc vanzarea-cumpararea (tranzactia) TVA colectat la revanzarea bunurilor pe teritoriul acelui stat. Astfel, persoana respectiva (importatorul) trebuie sa isi deschida contabilitatea cu statul pe teritoriul caruia a revandut in mod real bunurile sale, pentru a plati la bugetul acelui stat TVA colectat la revanzarea bunurilor pe teritoriul acelui stat. | |
|
|
|
04-05-2020 |
 | Vizitator Vizitator |
| Aceasta adresa, fiind citita si cunoscuta de utilizatori, ar putea fi stearsa de administratorul acestui forum, deoarece nu raspunde unui subiect juridic. Multumesc. | |
|
|
|
04-06-2020 |
 | Vizitator Vizitator |
| |
|
|
|
|
Răspuns rapid |
Nume: (Postezi ca vizitator. Ai cont pe site? Autentifică-te) E-mail: |