| Forum întrebări juridice - Drept civil |
|
|
| 20-11-2024 |
 | Vizitator
Vizitator |
| Reînființarea și redobândirea averilor fostelor composesorate a devenit o realitate prin Legiile nr. 1/2000 și 247/2005.
Una dintre condițiile esențiale a fost înființarea unei noi persoane juridice la nivelul fiecărei comunități sătești.
Această nouă persoană juridică, adică acest nou composesorat a devenit urmașul de drept al vechii entități obștești composesoriale.
Reprezentanții intermediari ai composesoratului în formare au trebuit să solicite restituirea imobilelor vechiului composesorat.
Noul composesorat a dobândit personalitate juridică prin hotărâre judecătorească pronunțată la instanța judecătorească competentă din punct de vedere material și teritorial. | |
|
|
|
| 20-11-2024 |
| | Vizitator
Vizitator |
|
Composesoratele trebuie să funcționeze în baza statutului aprobat și autorizat de către instanța judecătorească competentă. Statutul, ca regulament, reglementează la modul amănunțit funcționarea fiecărui composesorat.
Nicio dispoziție a statutului nu poate contrazice dispozițiile imperative ale legiilor nr. 1/2000 și 247/2005, sub sancțiunea nulității absolute.
Se pune întrebarea dacă este vorba despre nulitatea absolută sau suntem în prezența unei clauze nescrise. | |
|
|
|
| 20-11-2024 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Composesoratul reînființat întocmai ca și antecesorul lui juridic, funcționează în baza următoarelor principii:
1.Imobilele, adică terenurile restituite nu pot fi partajate între copărtași. Prin copărtași înțelegem membrii composesoratului. Acest principiu era o caracteristică de bază și în cazul composesoratelor vechi, adică vorbim de un principiu multisecular.
2.Imobilele retrocedate composesoratelor nu pot fi înstrăinate. Înstrăinarea integrală sau parțială a unor păduri sau pășuni retrocedate prin vânzare-cumpărare, schimb, donație sau orice alte forme de înstrăinare sunt lovite de nulitate absolută. O asemenea nulitate este prevăzută cu titlu imperativ prin lege (Legiile nr. 1/2000 și nr. 247/2005).
3.Părțile indivize comune, precum și calitatea de membru composesor se moștenește prin aplicarea regulilor Codului civil.
4.Înstrăinarea părților indivize comune către terțe persoane este interzisă, însă asemenea înstrăinări sunt permise dacă au loc între membrii composesori. | |
|
|
|
| 20-11-2024 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Legea societatilor comerciale nr.31/1990
CAPITOLUL VI
Societăţile cu răspundere limitată
Art. 202
(1) Părţile sociale pot fi transmise între ***asociaţi.
(2) Transmiterea către persoane din ***afara societăţii este permisă numai dacă a fost aprobată de asociaţi reprezentând cel puţin trei pătrimi din capitalul social.
......................
Art. 203
(1) Transmiterea părţilor sociale trebuie înscrisă în registrul comerţului şi în registrul de asociaţi al societăţii.
(2) Transmiterea are efect faţă de terţi numai din momentul înscrierii ei în registrul comerţului.
(3) ***Actul de transmitere a părţilor sociale şi ***actul constitutiv ***actualizat cu datele de identificare a ***noilor asociaţi vor fi depuse la oficiul registrului comerţului, fiind supuse înregistrării în registrul comerţului potrivit dispoziţiilor art. 204 alin. (4). | |
|
|
|
| 20-11-2024 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Conform prevederilor Codului silvic, composesoratele sunt forme asociative adica persoane juridice.
Fiind persoane juridice statutul lor (actul constitutiv) care reprezinta actul care reglementeaza modul lor de functionare poate fi modificat in fiecare din aceste cazuri: daca composesoratul isi modifica denumirea, sediul sau numarul de membri (de asociati) - asemeni societatilor comerciale reglementate prin ligea 31/1990.
Pentru a putea cumpara terenuri de padure dintr-un composesorat dvs trebuie mai intai sa deveniti membru (asociat) al composesoratului prin modificarea statutului (actului constitutiv) al acestuia.
In acest mod terenurile de padure cumparate de dvs raman in continuare in proprietatea, in patrimoniul composesoratului respectiv si este respectat principiul inalienabilitatii acestor terenuri, prevazut de lege (Codul silvic).
Daca nu sunteti membru in composesorat arunci nu puteti cumpara teren de padure din proprietatea acestuia pentru ca acest lucru ar duce la iesirea terenului respectiv din patrimoniul composesoratului respectiv si astfel in timp datorita unor vanzari de acest tip proprietatea composesoratelor s-ar diminua pana la disparitia acestora.
In concluzie, puteti cumpara teren de padure al unui composesorat numai daca deveniti membru prin modificarea statutului acestei forme asociative (composesorat). | |
|
|
|
| 21-11-2024 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Composesoratele fiind persoane juridice sau forme asociative in sensul Codului silvic au un statut (act constitutiv) care poate fi modificat atunci cand se modifica numarul de membri (asociati) ai composesoratului respectiv.
Astfel, tertele persoane care cumpara cote parti indivize de teren de la unii membri intra in composesorat si devin membri ai acestuia.
Membrii care isi vand toate cotele parti indivize de teren altor membri sau unor terte persoane ies adica se retrag din composesorat.
De mentionat: membrii unui composesorat cunosc care sunt cotele parti indivize de teren care revin fiecaruia dar nu le pot folosi si stapani in mod individual si independent ci doar in comun, in devalmasie (indiviziune) cu ceilalti membri - nu se poate realiza partajarea, impartirea terenurilor composesoratului intre membrii acestuia.
Terenurile unui composesorat sunt folosite si stapanite de membrii sai in cote parti indivize, comune (in devalmasie).
Dar aceste cote parti indivize, comune din terenurile unui composesorat pot fi vandute, instrainate de membrii care le detin catre alti membri sau catre terte persoane care devin membri ai composesoratului respectiv (prin modificarea statutului). | |
|
|
|
| 21-11-2024 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Codul silvic
Articolul 95
(1) Obştile de moşneni în devălmăşie, obştile de moşneni în indiviziune, obştile răzeşeşti nedivizate, composesoratele, pădurile grănicereşti, pădurile urbariale, comunele politice, alte comunităţi şi forme asociative cu diferite denumiri, existente ***anterior anului 1948, fac parte din ***tezaurul istoric al României.
(2) Proprietatea ***formelor asociative prevăzute la alin. (1) este garantată, indivizibilă şi ***inalienabilă, acesteia fiindu-i aplicabile dispoziţiile art. 27 din Legea nr. 1/2000
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991
şi ale Legii nr. 169/1997
, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Formele asociative prevăzute la alin. (1), rezultat al manifestării voinţei comunităţilor locale, sunt persoane juridice; organizarea şi funcţionarea acestora se vor reglementa prin lege specială.
Observatii:
Articolul de mai sus prevede ca composesoratele si celelalte forme asociative existente anterior anului 1948 fac parte din tezaurul istoric al Romaniei.
Se pune intrebarea: legiuitorul prin Codul silvic doreste sa protejeze proprietatea formelor asociative ca persoane juridice sau sa protejeze vechile familii de razesi, mosneni, composesori, etc.
Daca prin lege se doreste protejarea acestor categorii de persoane atunci nu prea mai exista un motiv in acest sens deoarece vechile familii de razesi, mosneni, composesori de dinainte de 1948 nu mai exista in prezent.
Astazi este vorba de mostenitori ai acestor familii sau de mostenitori ai mostenitorilor acestor familii.
Astfel in timp familiile de razesi, mosneni si composesori se vor pierde in timp si ca urmare in viitor legea prin Codul silvic va ajunge sa protejeze in fapt proprietatea formelor asociative ca persoane juridice si nu membrii acestora.
Din acest motiv eu consider ca statutul acestor forme asociative (composesorate) poate fi modificat prin acceptarea ca membri a unor terte persoane care doresc sa cumpere suprafete de teren (paduri, pasuni) si sa intre ca membri in aceste p
forme asociative, mai ales ca unii mostenitori sau mostenitori ai mostenitorilor vechilor familii de razesi, mosneni, composesori doresc sa isi vanda cotele parti indivize pe care le detin din terenurile formelor asociative respective si sa se retraga din cadrul acestora. | |
|
|
|
| 22-11-2024 |
| | Vizitator
Vizitator |
| | Tertele persoane care devin membri prin cumpararea de cote parti indivize de teren de la membrii formelor asociative respective (de la mostenitorii vechilor familii de razesi, mosneni, composesori) pot dobandi calitatea de razesi, mosneni sau composesori in locul acestora si astfel formele asociative se mentin si au continuitate in timp - dar vor avea alti membri. | |
|
|
|
| 22-11-2024 |
| | Vizitator
Vizitator |
| | Dobandirea calitatii de membru se poate obtine asa cum am mai spusvprin modificarea statutului formei asociative respective. | |
|
|
|
| 22-11-2024 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Legea 1/2000
Art.28
....................
( În cazul dizolvarii formelor asociative proprietatea indiviza a acestora va trece în proprietatea publică a consiliilor locale în raza cărora se afla terenurile respective. | |
|
|
|
| 22-11-2024 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Dobandirea calitatii de membru al unui composesorat de catre terte persoane se face de regula prin cumpararea de cote parti indivize de teren de la membrii acestuia.
Retragerea unui membru din composesorat se poate face de regula prin vanzarea tuturor cotelor parti indivize de teren pe care acesta le detine din composesorat.
Procedura prin care se face dobandirea calitatii de membru, renuntarea la calitatea de membru precum si cazurile in care se poate face dizolvarea unui composesorat ar trebui prevazute in mod expres si detaliat in cuprinsul statutului unui composesorat, care reprezinta actul de organizare si functionare al acestuia. | |
|
|
|
| 15-10-2025 |
| | Vizitator
Vizitator |
| | Buna ziua ,vă rog să-mi spuneți ,sunt Cenzor la un Composesoratul Urbarial Rănușa ,lucrăm după Legea 1/2000,am liceu ,sunt validată că Cenzor de Judecătorie dar,Președintele composesoratului se opune categoric să-mi elibereze acte necesare de control ,nici macar copii după P V de sedințe nu-mi eliberează ,solicită de la mine calificare în finanțe ,menționez că sunt singur Cenzor și avem Contabil ,ce trebuie sa fac ?Vă rog răspuns | |
|
|
|
| 17-10-2025 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Din anumite motive nu mai postez raspunsuri pe forum.
O zi buna. | |
|
|
|
| 22-10-2025 |
| | Cons
Vizitator |
| | Trebuie sa aveti cel putin studii medii economice. | |
|
|
|
| 22-10-2025 |
| | Vizitator
Vizitator |
| |
|
|
| 22-10-2025 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Va pot da un exemplu dintr-o alta lege - art.60 din Legea 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor
Art. 60.
(1) În cazul în care cenzorul/membrii comisiei de cenzori sunt persoane fizice, acestea trebuie să aibă cel puţin studii medii în domeniul economic sau studii în domeniul juridic.
(2) În cazul în care cenzorul este persoană juridică, acesta trebuie să aibă domeniul de activitate contabilitate, audit financiar sau consultanţă în domeniul fiscal, conform legislaţiei în vigoare.
(...........) | |
|
|
|
| 25-10-2025 |
| | Vizitator
Vizitator |
| O alta lege care contine prevederi legale cu privire la cenzori este legea 31/1990 la societatea pe actiuni si la societatea cu raspundere limitata.
Composesoratele fiind persoane juridice la fel ca societatile comerciale intre composesorate si societatile comerciale pot exista unele asemanari dar composesoratele nu sunt societati pe actiuni si nici societati cu raspundere limitata.
Composesoratelor li se aplica legea 1/2000 care din cate stiu nu contine prevederi legale cu privire la cenzori.
Situatia si calificarea cenzorilor ar trebui prevazuta si stabilita in statutul unui composesorat (din lipsa de reglementari legale).
Legea 31/1990 privind societatile comerciale
Societatea pe actiuni (S.A.)
Auditul financiar, auditul intern şi cenzorii
Art. 159.
(1) Societatea pe acţiuni va avea trei cenzori şi tot atâţia supleanţi, dacă prin actul constitutiv nu se prevede un număr mai mare. În toate cazurile, numărul cenzorilor trebuie să fie impar.
(2) Cenzorii se aleg la început de adunarea constitutivă. Durata mandatului lor este de 3 ani şi pot fi realeşi.
(3) Cenzorii trebuie să-şi exercite personal mandatul lor.
(4) Cel puţin unul dintre ei trebuie să fie contabil autorizat în condiţiile legii sau expert contabil.
(5) Cenzorii sunt obligaţi să depună, în termenul prevăzut la art. 140 alin. (3), a treia parte din garanţia cerută pentru administratori. Sunt exceptaţi de la această obligaţie cenzorii experţi contabili sau contabili autorizaţi, dacă fac dovada încheierii asigurării de răspundere civilă profesională.
Art. 161.
(1) Cenzorii pot fi acţionari, cu excepţia cenzorului expert contabil sau contabil autorizat, care poate fi terţ ce exercită profesia individual ori în forme asociative.
(.........)
Societatea cu raspundere limitata (S.R.L.)
Art. 199.
(1) Dispoziţiile art. 160 alin. (1) şi (2) se vor aplica în mod corespunzător.
(2) La societăţile comerciale care nu se încadrează în prevederile art. 160 alin. (1), adunarea asociaţilor poate numi unul sau mai mulţi cenzori.
(3) Dacă numărul asociaţilor trece de 15, numirea cenzorilor este obligatorie.
(4) Dispoziţiile prevăzute pentru cenzorii societăţilor pe acţiuni se aplică şi cenzorilor din societăţile cu răspundere limitată.
(5) În lipsă de cenzori, fiecare dintre asociaţi, care nu este administrator al societăţii, va exercita dreptul de control pe care asociaţii îl au în societăţile în nume colectiv. | |
|
|
|
| 25-10-2025 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Cu privire la composesorate si asociatii si fundatii in doctrina s-au facut urmatoarele precizari:
Diversitatea istorică a acestor forme de proprietate este puţin cunoscută şi înţeleasă, fie că este vorba de composesoratele urbariale în Transilvania, de formele asociative urmaşe ale comunităţilor grănicereşti, de obştile de răzeşi în Moldova sau moşneni în Muntenia, de obştile de cumpărare sau de Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina.
După Marea Unire, legislaţia românească nu a oferit un statut formelor asociative menţionate, acestea fiind asimilate fi e tipurilor cooperative de proprietate, fie asociaţiilor şi fundaţiilor, dar care au beneficiat de reglementări extrem de schimbătoare şi fragmentate.
După 1989, legislaţia românească a asimilat formele asociative categoriei asociaţiilor şi fundaţiilor, fără ca specificitatea organizării şi funcţionării acestora să fie ulterior aprofundată.
Incompatibilitatea esenţială dintre formele asociative de proprietate asupra pădurii şi asociaţii, conform Legii asociaţiilor şi fundaţiilor, este una clară: primele au drept obiectiv administrarea unui patrimoniu uriaş, cu desfăşurarea de activităţi economice, în timp ce asociaţiile – în general – sunt bazate pe voluntariat şi nu au scop lucrativ.
Rezultatul: o pierdere a specificităţii şi degenerarea, în multe cazuri, în nesfârşite litigii legate de drepturi, de conducere a asociaţiilor, de gestiune financiară, etc.
Trecerea în revistă, din punct de vedere istoric, a diferitelor modalităţi de reglementare a formelor asociative de proprietate asupra pădurilor prezintă importanţă tocmai prin diversitatea problematicii pe care o abordează: stabilirea drepturilor şi înscrierea lor în cartea funciară, înstrăinarea drepturilor, protejarea drepturilor proprietarilor individuali, reglementarea administrării din punct de vedere al regimului silvic a pădurilor, vânzarea masei lemnoase, acoperirea nevoilor de lemn de foc, alcătuirea statutelor formelor asociative, conducerea şi legalitatea Adunărilor Generale, controlul gestiunii interne a acestor forme asociative. | |
|
|
|
| 25-10-2025 |
| | Vizitator
Vizitator |
| ORDONANȚĂ nr. 26/2000
cu privire la asociații și fundații
Secţiunea 1 Organizarea și funcționarea asociației
Articolul 20
Organele asociației sunt:
a) adunarea generală;
b) consiliul director;
c) cenzorul sau, după caz, comisia de cenzori.
Articolul 21
(1) Adunarea generală este organul de conducere, alcătuit din totalitatea asociaților.
(2) Competența adunării generale cuprinde:
(.......)
d) alegerea și revocarea cenzorului sau, după caz, a membrilor comisiei de cenzori;
(.......)
Articolul 27
(1) Actul constitutiv poate prevedea numirea unui cenzor sau a unei comisii de cenzori.
(2) Dacă numărul asociaților este mai mare de 15, numirea unui cenzor este obligatorie. Acesta poate fi o persoană din afara asociației.
(3) În cazul în care asociația nu are obligația numirii unui cenzor, fiecare dintre asociați care nu este membru al consiliului director poate exercita dreptul de control.
Articolul 27^1
(1) Pentru asociațiile cu mai mult de 100 de membri înscriși până la data întrunirii ultimei adunări generale, controlul financiar intern se exercită de către o comisie de cenzori.
(2) Comisia de cenzori este alcătuită dintr-un număr impar de membri. Membrii consiliului director nu pot fi cenzori.
(3) Cel puțin unul dintre cenzori trebuie să fie contabil autorizat sau expert contabil, în condițiile legii.
(4) Regulile generale de organizare și funcționare a comisiei de cenzori se aprobă de adunarea generală. Comisia de cenzori își poate elabora un regulament intern de funcționare.
Secţiunea a 2-a Organizarea și funcționarea fundației
Articolul 28
Organele fundației sunt:
a) consiliul director;
b) cenzorul sau, după caz, comisia de cenzori.
Articolul 29
(1) Consiliul director al fundației este organul de conducere și de administrare al acesteia.
(2) Consiliul director asigura realizarea scopului și obiectivelor fundației, exercitând următoarele atribuții:
(..........)
c) alegerea și revocarea cenzorului sau, după caz, a membrilor comisiei de cenzori;
(............)
Articolul 31
(1) Comisia de cenzori este alcătuită dintr-un număr impar de membri.
(2) Dispozițiile art. 27-27^3 se aplică în mod corespunzător. | |
|
|
|
| 25-10-2025 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Composesoratele nu funcționează exact ca asociațiile și fundațiile, deși ambele sunt forme de organizare civilă.
Principala diferență este că, în timp ce asociațiile și fundațiile sunt create în scopuri non-profit, composesoratele sunt asociații private de proprietari de pământuri (păduri sau alte bunuri) care funcționează în scopul administrării în comun a bunurilor moștenite și pentru a proteja drepturile membrilor în legătură cu acestea.
Composesoratele se bazează pe drepturi de proprietate comune (adesea moștenite), în timp ce asociațiile și fundațiile pot fi create pe baza unor principii de bunăvoință, de caritate, de promovare a unui interes public, etc.. | |
|
|
|
|
|
| Răspuns rapid |
Nume: (Postezi ca vizitator. Ai cont pe site? Autentifică-te) E-mail: |
Re:composesorat...concesionare , vinzare teren
