| Forum întrebări juridice - Drept civil |
|
|
| 24-01-2026 |
 | Rasvannicolas
|
| Buna ziua,|
Va rog respectuos sa ma ajutati cu o informatie. In cadrul unui proces civil, in baza art. 14 și art. 15 din legea nr. 554/2004, doresc sa solicit suspendarea unui act administrativ individual, precum și a tuturor efectelor juridice produse de acesta. Tot in cadrul acestui proces civil, la primul termen, doresc sa ridic exceptie de neconstitutionalitate la CCR.
Prin prisma ridicarii exceptiei de neconstitutionalitate, instanța este obligată să suspende judecata cauzei pe fond până la soluționarea excepției de către CCR.
Intrebarea este: se va pronunta instanta, de urgenta, si asupra cererii de suspendare? Sau primeaza exceptia de neconstitutionalitate? Si suspendarea executării (art. 14 / 15 Legea 554/2004) este o procedura urgenta, provizorie, distincta de fond.
Clientul doreste suspendarea de urgenta de catre instanta a obligatiilor (suspendarea actului administrativ) concomitent cu sesizarea CCR.
Va multumesc anticipat. | |
|
|
|
| 25-01-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
|
1.Dvs ati putea proceda astfel: la primul termen de judecata sau la acelasi termen de judecata sa depuneti ambele cereri:
- si cererea de suspendare a actului administrativ (si a efectelor acestuia),
- si cererea de ridicare a exceptiei de neconstitutionalitate prin care sa solicitati suspendarea judecarii procesului civil pana la solutionarea de catre CCR a exceptiei de neconstitutionalitate depuse de dvs,
- dar prin una dintre cele doua cereri, de exemplu prin cererea de suspendare a actului administrativ sa solicitati instantei de judecata sa se pronunte mai intai asupra primei cereri (cea de suspendare a actului administrativ) si apoi asupra celei de a doua cereri de suspendare a procesului civil ca urmare a ridicarii exceptiei de neconstitutionalitate.
2.Sau ati mai putea depune la instanta mai intai prima cerere de suspendare a actului administrativ si a efectelor sale si apoi dupa ce instanta se pronunta asupra acestei cereri (si dispune suspendarea actului administrativ) sa depuneti cererea cu exceptia de neconstitutionalite prin care sa solicitati si suspendarea procesului civil pana la judecarea exceptiei de catre CCR.
Dar ar fi mai bun primul caz decat al doilea caz, deoarece in acest al doilea caz s-ar putea sa fie prea tarziu pentru cererea de neconstitutionalitate cand deja instanta incepe solutionarea cauzei cu prima cerere de suspendare a actului administrativ si a efectelor sale.
In ambele cazuri instanta se poate pronunta asupra primei cereri de suspendare a actului administrativ si a efectelor sale si apoi sa suspende judecarea procesului pana la solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate de catre CCR.
3.Daca ati proceda invers, adica daca ati depune mai intai cererea de ridicare a exceptiei de neconstitutionalitate instanta ar suspenda judecarea procesului pana la pronuntarea de catre CCR asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Astfel procesul fiind suspendat instanta nu mai poate judeca o cerere noua adica nu ar mai putea sa se pronunte si cu privire la cererea de suspendare a actului administrativ si a efectelor sale, decat dupa reluarea judecatii procesului adica dupa primirea solutiei de la CCR asupra exceptiei de neconstitutionalitate. | |
|
|
|
| 25-01-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Excepția de neconstituționalitate este considerată o excepție de fond, absolută și de ordine publică.
Aceasta poate fi invocată în orice fază a procesului, de către părți, din oficiu de către instanță sau de către Avocatul Poporului, deoarece vizează conformitatea legii cu Constituția, fiind esențială pentru supremația legii fundamentale.
Absolută: Poate fi ridicată oricând, chiar și în fața instanței de recurs sau direct de către Avocatul Poporului.
Ordine publică: Neconstituționalitatea unei legi nu poate fi acoperită de voința părților, fiind imperativ ca legile să respecte Constituția.
Regim juridic: Instanța de judecată nu se pronunță direct, ci sesizează Curtea Constituțională a României.
Nu este o excepție relativă, deoarece nu protejează doar interese private, ci ordinea constituțională generală. | |
|
|
|
| 25-01-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
| | Postarea anterioara se refera la exceptia de neconstitutionalitate iar postarea urmatoare se refera la cererea de suspendare a actului administrativ si a efectelor acestuia intr-un proces civil in cadrul caruia ati solicitat, cred, si anularea actului administrativ. | |
|
|
|
| 25-01-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Modificarea cererii de chemare în judecată prin adăugarea de noi capete de cerere este posibilă, conform art. 204 Cod Procedură Civilă, doar până la primul termen de judecată la care reclamantul este legal citat, sub sancțiunea decăderii.
Dacă se depășește acest termen, modificarea necesită acordul expres al tuturor părților implicate.
Termen Limită: Reclamantul poate modifica cererea, propune dovezi noi sau adăuga capete de cerere doar până la primul termen la care a fost legal citat.
După primul termen: Modificarea cu noi capete de cerere (sau cereri accesorii) după primul termen se poate face doar cu acordul expres al pârâtului.
Procedură: Modificarea trebuie depusă, de regulă, în scris, pentru a asigura respectarea dreptului la apărare al pârâtului, care trebuie să ia cunoștință de noile pretenții.
Excepții (când nu e nevoie de acordul pârâtului): Se pot face modificări oricând dacă se îndreaptă greșeli materiale, se mărește/micșorează cuantumul, se cere contravaloarea unui obiect pierdut, sau se schimbă o cerere în constatare cu una în realizarea dreptului.
Noi capete de cerere: Adăugarea unei pretenții noi, care nu a fost inclusă inițial, constituie o modificare substanțială și se supune regulii primului termen sau a acordului părților.
Dacă modificarea se face după primul termen și pârâtul nu este de acord, instanța va respinge cererea modificatoare ca tardivă. | |
|
|
|
| 25-01-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
| | Conform art.15 din legea 554/2004 privind contenciosul administrativ - Cererea de suspendare a actului administrativ si a efectelor sale se poate formula o dată cu acţiunea principală sau printr-o acţiune separată, până la soluţionarea acţiunii în fond. | |
|
|
|
| 25-01-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Conform art.15 din legea 554/2004 privind contenciosul administrativ - Cererea de suspendare a actului administrativ si a efectelor sale se poate formula o dată cu acţiunea principală sau printr-o acţiune separată, până la soluţionarea acţiunii în fond.
Observatii:
1.Actiunea principala se refera la procesul civil inceput care se afla deja pe rol, iar actiunea separata se refera la formularea cererii de suspendare a actului administrativ in cadrul unui nou proces civil care trebuie pornit pana la solutionarea actiunii in fond (in actiunea principala) cand se formeaza un dosar civil nou.
2.Deci cererea de suspendare a actului administrativ este o cerere principala si nu o cerere accesorie deoarece poate fi formulata si in cadrul unui dosar civil nou (pe cale separata de actiunea principala din dosarul initial adica din primul dosar civil aflat deja pe rol).
3.Daca nu alege calea separata, reclamantul are si posibilitatea de a modifica (completa) cererea de chemare in judecata initiala din actiunea principala cu un nou capat de cerere principala care este cererea de suspendare a actului administrativ, in conditiile art.204 Cod procedura civila - pana la primul termen de judecata sau dupa acest termen cu acordul paratului din procesul initial. | |
|
|
|
| 26-01-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
| In cadrul unui proces deja început, instanța poate dispune suspendarea unui act administrativ printr-o încheiere, chiar dacă cererea de suspendare este formulată ulterior acțiunii principale, până la soluționarea definitivă a cauzei.
Suspendarea este posibilă în condițiile Legii nr. 554/2004, de obicei prin cerere separată sau în cadrul acțiunii de fond, pentru a evita un prejudiciu iminent, hotărârea fiind executorie de drept.
Temei Legal: Suspendarea executării actului administrativ unilateral este reglementată de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, în special art. 15.
Procedură: Cererea de suspendare poate fi formulată odată cu acțiunea principală (anularea actului) sau printr-o acțiune separată, oricând pe parcursul procesului, până la soluționarea definitivă a cauzei.
Forma actului: Instanța dispune suspendarea prin încheiere.
Efecte: Hotărârea de suspendare este executorie de drept, iar eventualul recurs nu suspendă executarea suspendării.
Condiții: Se aplică în mod corespunzător cazurile justificate (necesitatea evitării unei pagube iminente) și existența unui litigiu legat de legalitatea actului. | |
|
|
|
| 26-01-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ
Articolul 14
Suspendarea executării actului
(1) În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, o dată cu sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ până la pronunţarea instanţei de fond.
(2) Instanţa va rezolva cererea de suspendare, de urgenţă, cu citarea părţilor.
(3) Când în cauză este un interes public major, de natură a perturba grav funcţionarea unui serviciu public administrativ de importanţă naţională, cererea de suspendare a actului administrativ normativ poate fi introdusă şi de Ministerul Public, din oficiu sau la sesizare, prevederile alin. (2) aplicându-se în mod corespunzător.
***(4) Încheierea sau, după caz, sentinţa prin care se pronunţă suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la pronunţare.
Articolul 15
Solicitarea suspendării prin acţiunea principală
(1) Suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant şi prin cererea adresată instanţei competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat.
***În acest caz, instanţa va putea dispune suspendarea actului administrativ atacat, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei.
Cererea de suspendare se poate formula o dată cu acţiunea principală sau printr-o acţiune separată, până la soluţionarea acţiunii în fond.
(2) Dispoziţiile alin. (2) şi (4) ale art. 14 se aplică în mod corespunzător.
***(3) Hotărârea dată cererii de suspendare este executorie de drept, iar introducerea recursului, potrivit art. 14 alin. (4), nu suspendă executarea. | |
|
|
|
| 28-01-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Exceptiile sunt mijloace de aparare si unele exceptii cum sunt exceptiile de procedura se judeca inaintea altor exceptii cum sunt exceptiile de fond, si nu se judeca obligatoriu inaintea unor capete de cerere principale.
Astfel, pot exista situatii cand unele capete de cerere principale cum ar fi cererea de suspendare a unui act administrativ si a efectelor sale poate fi solutionata prin incheiere in cadrul procesului pe fond (la prima instanta) inaintea exceptiilor: de procedura, de fond, absolute, relative.
Exceptiile absolute, cum ar fi si exceptia de neconstitutionalitate, pot fi formulate oricand pe parcursul procesului chiar si in recurs, si deci uneori dupa solutionarea de instanta a unor capete de cerere principale prin incheiere la instanta de fond.
Deci in procesul pe care il aveti instanta poate suspenda mai intai actul administrativ si efectele sale prin incheiere si apoi sa suspende procesul civil prin invocarea exceptiei de neconstitutionalitate pana la solutionarea exceptiei de CCR.
Aceasta este si ordinea logica, deoarece daca instanta ar solutiona mai intai exceptia de neconstitutionalitate atunci ar suspenda judecarea procesului civil si nu ar mai avea cum sa solutioneze capatul de cerere principala de suspendare a actului administrativ si a efectelor sale, decat dupa reluarea procesului civil prin solutionarea exceptiei de catre CCR. | |
|
|
|
| 29-01-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Alte exceptii: exceptia de necompetenta - care poate fi o exceptie de procedura absoluta sau relativa
Excepția de necompetență este o excepție de procedură (sau procesuală) de ordine publică (absoluta) sau privată (relativa), prin care se invocă faptul că instanța învestită nu are dreptul să judece cauza.
Aceasta vizează legalitatea învestirii instanței, nu fondul dreptului pretins, și trebuie soluționată cu prioritate, de regulă înaintea oricărei dezbateri asupra fondului.
De ordine publică: Când se încalcă competența generală (ex: procesul nu e de competența instanțelor judecătorești), materială (alt grad de instanță) sau teritorială exclusivă.
De ordine privată: În toate celelalte cazuri de necompetență teritorială, care pot fi invocate doar de părți în anumite termene.
Fiind o excepție de procedură, aceasta nu se unește cu fondul cauzei. | |
|
|
|
| 29-01-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Excepția de necompetență care este si o exceptie de procedura poate fi atât absolută, cât și relativă, în funcție de norma încălcată.
Este absolută (ordine publică) când încalcă normele de competență generală, materială sau teritorială exclusivă, putând fi invocată oricând.
Este relativă (interes privat) când încalcă normele de competență teritorială de drept comun, invocabilă doar la prima zi de înfățișare.
Excepția de necompetență absolută: Poate fi invocată de părți, procuror sau din oficiu de către instanță în orice stare a pricinii (inclusiv în recurs).
Excepția de necompetență relativă: Poate fi invocată doar de către părți, la prima zi de înfățișare, înainte de a pune concluzii pe fond. | |
|
|
|
| 29-01-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Conform Codului de procedura civila exceptiile pot fi :
1.Exceptii de procedura: care pot fi exceptii absolute sau exceptii relative;
2.Exceptii de fond: care pot fi exceptii absolute sau exceptii relative.
Exceptiile absolute, de procedura sau de fond, pot fi invocate si solutionate oricand in cursul procesului chiar si in caile de atac, cum ar fi in recurs.
Exceptiile relative, de procedura sau de fond, pot fi invocate si solutionate in anumite termene prevazute de lege (Codul de procedura civila).
In legatura cu exceptia de neconstitutionalitate nu exista unanimitate de opinii in doctrina: astfel dupa unele opinii aceasta exceptie este o exceptie de procedura, iar dupa alte opinii aceasta exceptie este o exceptie de fond.
Dar in doctrina exista unanimitate de opinii in sensul ca exceptia de neconstitutionalitate este o exceptie absoluta (si nu relativa) care poate fi invocata si solutionata oricand in cursul unui proces, chiar si in caile de atac (recurs). | |
|
|
|
| 29-01-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Codul de procedura civila
Art. 246
Excepţii absolute şi relative
(1) Excepţiile absolute sunt cele prin care se invocă încălcarea unor norme de ordine publică.
(2) Excepţiile relative sunt cele prin care se invocă încălcarea unor norme care ocrotesc cu precădere interesele părţilor. | |
|
|
|
| 29-01-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Cod de procedura civila
Art. 247
Invocare
(1) Excepţiile absolute pot fi invocate de parte sau de instanţă în orice stare a procesului, dacă prin lege nu se prevede altfel. Ele pot fi ridicate înaintea instanţei de recurs numai dacă, pentru soluţionare, nu este necesară administrarea altor dovezi în afara înscrisurilor noi.
(2) Excepţiile relative pot fi invocate de partea care justifică un interes, cel mai târziu la primul termen de judecată după săvârşirea neregularităţii procedurale, în etapa cercetării procesului şi înainte de a se pune concluzii în fond.
(3) Cu toate acestea, părţile sunt obligate să invoce toate mijloacele de apărare şi toate excepţiile procesuale de îndată ce le sunt cunoscute. În caz contrar, ele vor răspunde pentru pagubele pricinuite părţii adverse, dispoziţiile art. 189-191 fiind aplicabile. | |
|
|
|
| 29-01-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Codul de procedura civila
Art. 248
Procedura de soluţionare
(1) Instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
(2) În cazul în care s-au invocat simultan mai multe excepţii, instanţa va determina ordinea de soluţionare în funcţie de efectele pe care acestea le produc.
(3) Dacă instanţa nu se poate pronunţa de îndată asupra excepţiei invocate, va amâna judecata şi va stabili un termen scurt în vederea soluţionării excepţiei.
(4) Excepţiile vor putea fi unite cu administrarea probelor, respectiv cu fondul cauzei numai dacă pentru judecarea lor este necesar să se administreze aceleaşi dovezi ca şi pentru finalizarea etapei cercetării procesului sau, după caz, pentru soluţionarea fondului.
(5) Încheierea prin care s-a respins excepţia, precum şi cea prin care, după admiterea excepţiei, instanţa a rămas în continuare învestită pot fi atacate numai odată cu fondul, dacă legea nu dispune altfel. | |
|
|
|
| 29-01-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Daca cererea de suspendare a actului administrativ nu a fost formulata de reclamant in cuprinsul cererii de chemare in judecata, prin care cred ca s-a cerut si anularea actului administrativ de catre reclamant, atunci cererea de suspendare a actului administrativ poate fi formulata de reclamant prin modificarea cererii de chemare in judecata pana la până la primul termen la care acesta este legal citat - conform art.204 alin.1 Cod de procedura civila.
Conform art.204 alin.3 Cod de procedura civila - Modificarea cererii de chemare în judecată peste termenul prevăzut la alin. (1) poate avea loc numai cu acordul expres al tuturor părţilor, deci si cu acordul paratului (sau paratilor).
Daca cererea de suspendare a actului administrativ si a efectelor sale nu a fost formulata de reclamant prin modificarea cererii de chemare in judecata conform art.204 Cod de procedura civila, atunci cererea de suspendare a actului administrativ poate fi formulata de reclamant pe cale separata (printr-o actiune separata) până la soluţionarea acţiunii principale în fond, cand se constituie un dosar civil nou, intr-un proces civil nou - conform art.15 din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ.
De asemenea, daca se formeaza un dosar nou pentru cererea de suspendare a actului administrativ si a efectelor sale, atunci instanta fie poate judecata aceasta cerere pe cale separata fie poate conexa cele doua dosare: dosarul cu cererea principala de chemare in judecata (actiunea principala) si dosarul cu cererea separata de suspendare a actului administrativ si a efectelor sale (actiunea separata).
Conform art.139 Cod de procedura civila excepţia conexităţii poate fi invocată de părţi sau din oficiu cel mai târziu la primul termen de judecată înaintea instanţei ulterior sesizate, care, prin încheiere, se va pronunţa asupra excepţiei. Încheierea poate fi atacată numai odată cu fondul. | |
|
|
|
| 29-01-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Codul de procedura civila
Art. 204
Modificarea cererii de chemare în judecată
(1) Reclamantul poate să-şi modifice cererea şi să propună noi dovezi, sub sancţiunea decăderii, numai până la primul termen la care acesta este legal citat. În acest caz, instanţa dispune amânarea pricinii şi comunicarea cererii modificate pârâtului, în vederea formulării întâmpinării, care, sub sancţiunea decăderii, va fi depusă cu cel puţin 10 zile înaintea termenului fixat, urmând a fi cercetată de reclamant la dosarul cauzei.
(2) Cu toate acestea, nu se va da termen, ci se vor trece în încheierea de şedinţă declaraţiile verbale făcute în instanţă când:
1. se îndreaptă greşelile materiale din cuprinsul cererii;
2. reclamantul măreşte sau micşorează cuantumul obiectului cererii;
3. se solicită contravaloarea obiectului cererii, pierdut sau pierit în cursul procesului;
4. se înlocuieşte o cerere în constatare printr-o cerere în realizarea dreptului sau invers, atunci când cererea în constatare este admisibilă.
(3) Modificarea cererii de chemare în judecată peste termenul prevăzut la alin. (1) poate avea loc numai cu acordul expres al tuturor părţilor. | |
|
|
|
| 29-01-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Articolul 15 - Legea 554/2004
Solicitarea suspendării prin acţiunea principală
(1) Suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant şi prin cererea adresată instanţei competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat.
În acest caz, instanţa va putea dispune suspendarea actului administrativ atacat, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei.
Cererea de suspendare se poate formula o dată cu acţiunea principală sau printr-o acţiune separată, până la soluţionarea acţiunii în fond.
(2) Dispoziţiile alin. (2) şi (4) ale art. 14 se aplică în mod corespunzător.
(3) Hotărârea dată cererii de suspendare este executorie de drept, iar introducerea recursului, potrivit art. 14 alin. (4), nu suspendă executarea. | |
|
|
|
| 29-01-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Art. 139 - Cod de procedura civila
Excepţia conexităţii
(1) Pentru asigurarea unei bune judecăţi, în primă instanţă este posibilă conexarea mai multor procese în care sunt aceleaşi părţi sau chiar împreună cu alte părţi şi al căror obiect şi cauză au între ele o strânsă legătură.
(2) Excepţia conexităţii poate fi invocată de părţi sau din oficiu cel mai târziu la primul termen de judecată înaintea instanţei ulterior sesizate, care, prin încheiere, se va pronunţa asupra excepţiei. Încheierea poate fi atacată numai odată cu fondul.
(3) Dosarul va fi trimis instanţei mai întâi învestite, în afară de cazul în care reclamantul şi pârâtul cer trimiterea lui la una dintre celelalte instanţe.
(4) Când una dintre cereri este de competenţa exclusivă a unei instanţe, conexarea se va face la acea instanţă.
(5) În orice stare a judecăţii procesele conexate pot fi disjunse şi judecate separat, dacă numai unul dintre ele este în stare de judecată. | |
|
|
|
|
|
| Răspuns rapid |
Nume: (Postezi ca vizitator. Ai cont pe site? Autentifică-te) E-mail: |
Ridicare exceptie de neconstitutionalitate, concomitent cu cerere de suspendare a obligatiilor
