| Forum întrebări juridice - Drept civil |
|
|
| 12-12-2013 |
 | Toronto
Vizitator |
| Vă adresez rugămintea de a-mi comunica punctul dumneavoastră de vedere cu privire la modalitatea de dezbatere a unei succesiuni cu element de extraneitate.
Situaţia concretă este următoarea:
Defuncta era cetăţean român la data decesului. Data decesului: 28.09.2012. Potrivit certificatului de deces emis de Consulatul General al României la Toronto, ultimul domiciliu al defunctei a fost în Canada, Toronto.
Din actele depuse până în prezent şi din declaraţiile succesibililor. defuncta era la data decesului necăsătorită şi a avut doar doi copii. Copiii au domiciliul în Canada.
în anul 1999, defuncta a lăsat un testament prin care a dispus ca după decesul său. dreptul de proprietate asupra unui imobil situat în Bucureşti, aflat în patrimoniul său şi la data decesului, să revină unui terţ. pe care l-a instituit legatar cu titlu particular.
Aflaţi în România temporar, în termenul de opţiune succesorală, cei doi moştenitori rezervatari, copiii defunctei, s-au adresat altui birou notarial şi au dat declaraţii autentice din care rezultă că sunt de acord cu testamentul menţionat mai sus, că nu solicită reducţiune, fiind de acord ca legatul să producă efecte depline.
Problemele pe care mi le-a ridicat această cauză ar fi următoarele:
1. Posibilitatea disjungerii cauzei.
Legatarul a acceptat în mod expres legatul şi a solicitat deschiderea şi dezbaterea succesiunii şi emiterea certificatului de legatar pentru bunul ce a făcut obiectul legatului. Solicitarea sa se bazează pe declaraţiile moştenitorilor rezervatari din care rezultă că aceştia nu solicită reducţiunea.
Legatarul solicită de asemenea disjungerea cauzei sale prin emiterea certificatului de legatar, urmând ca, pentru alte bunuri ce au aparţinut defunctei, la cererea moştenitorilor legali să se formeze eventual un alt dosar. Problema care apare în adoptarea acestei soluţii este determinată de faptul că declaraţiile de recunoaştere a testamentului nu cuprind şi o acceptare expresă a succesiunii, generând intrebarea dacă notarul public poate califica declaraţiile de recunoaştere a testamentului şi de renunţare la reducţiune ca pe un act de acceptare tacită (din perspectiva art. 1110, alin. I lit. b) şi, în acest caz, dacă în certificatul de legatar, cei doi copii ai defunctei pot fi indicaţi ca şi moştenitori cu precizarea calităţii lor faţă de defunct, fără indicarea cotei sau a bunurilor ce le-ar reveni în calitatea lor de moştenitori legali.
2. Legea aplicabilă succesiunii.
Având în vedere că prin testament defuncta nu a ales o lege aplicabilă moştenirii, apreciez că este necesară aplicarea dispoziţiilor art. 2633 din Codul civil care precizează că moştenirea este supusă legii statului pe teritoriul căruia defunctul a avut la data morţii reşedinţa obişnuită competent fiind notarul din România prin aplicarea art. 954 alin. 3 din Codul civil şi art. 102 alin. 4 din Legea nr. 36/1995 -în cazul în care ultimul domiciliu al defunctului nu este cunoscut sau nu se află pe teritoriul României, competenţa aparţine notarului public celui dintâi sesizat, cu condiţia ca în circumscripţia sa să existe cel puţin un bun imobil. Aceasta înseamnă, dacă trimiterea /acută de mine este corectă că succesiunii dezbătute în România de notarul public român i s-ar aplica legea canadiană.
în aceste condiţii, problemele care se ridică în situaţia moştenirii defunctei noastre ar fi, pe lângă cele generale legate de momentul şi locul deschiderii moştenirii, condiţiile de fond ale testamentului, condiţiile şi efectele opţiunii succesorale a legatarului şi incapacităţi le speciale de a dispune sau de a primi prin testament şi unele speciale cum ar fi următoarele:
- dacă legea canadiană nu ar indica şi alte persoane ca şi moştenitori rezervatari, care ar trebui să îşi exprime opţiunea;
- dacă legea canadiană permite moştenitorilor legali să renunţe la dreptul de a cere reducţiunea,
Obţinerea acestor informaţii desigur nu este foarte facilă mai ales că, din păcate. Ministerul Justiţiei nu oferă astfel de informaţii la solicitarea notarilor publici. Restul mijloacelor posibile de informare nu oferă cred eu, garanţii suficiente cu privire la acurateţea infonnaţiilor şi mai ales, eventuale lămuriri suplimentare de aplicare.
în plus există riscul ca, necunoscând întreg textul codului civil spre exemplu sau a legii speciale sau întreg contextul juridic ... să aplici punctual un text de lege în mod eronat, omiţând poate anumite situaţii de excepţie prevăzute în legi speciale.
Pentru aceste motive mă întreb în ce condiţii este admisibilă aplicarea dispoziţiilor art. 2562 alin. 3 cu privire la posibilitatea aplicării legii române în situaţia imposibilităţii stabilirii, într-un termen rezonabil a conţinutului legii străine. Prima mea întrebare era aceea dacă notarul public poate face aplicare acestui articol care vorbeşte despre modul în care instanţa stabileşte conţinutul legii străine şi a doua ar fi aceea de a şti ce termen poate fi catalogat ca fiind rezonabil într-o astfel de speţă.
3. Citarea moştenitorilor legali la dezbaterea succesorală. Având în vedere declaraţiile autentice date în Romania din care rezultă indiscutabil acordul moştenitorilor rezervatari cu privire la producerea efectelor legatului, m-am întrebat dacă la dezbaterea succesiunii este necesară citarea moştenitorilor rezervatari. Motivul pentru care consider că aceştia ar trebui citaţi este generat de dispoziţiile art. 105 din Legea nr. 36/1995 care dispune că După ce constată că este lega! sesizat, notarul public înregistrează cauza şi dispune citarea celor care au vocaţie Ia moştenire, iar dacă există testament, citează şi pe legatari şi executorul testamentar instituit.
Cu toate acestea, în situaţia disjungerii cauzei şi în contextul existenţei declaraţiilor de acceptare a testamentului şi de renunţare la reducţiunea lui mi-am pus totuşi întrebarea dacă mai este absolut necesară citarea rezervatari lor. în fond, ceea ce ar putea exprima aceştia cu ocazia dezbaterii succesiunii reprezintă în fapt ceea ce ei deja au exprimat prin declaraţiile date în faţa notarului din România.
Răspunsul prezintă un interes deosebit pentru legatar având în vedere că moştenitorii legali au domiciliul în Canada iar procedura de citare a acestora ar dura cel puţin 6 luni ceea ce însemna o mare întârziere a posibilităţii lega-tanilui de valorificare a drepturilor sale. în plus poate prezenta interes şi pentru moştenitorii rezervatari care, deşi şi-au exprimat poziţia cu privire la testament în faţa notanilui din România ar fi nevoiţi să fiică o cheltuială suplimentară cu exprimarea aceleiaşi poziţii în Canada.
Vă mulţumesc sincer pentru tot sprijinul acordat în clarificarea unor situaţii noi cu care ne confruntăm şi cărora ne este dificilă identificarea unor soluţii corecte. | |
|
|
|
| 12-12-2013 |
 | Luana
BUCURESTI
|
|
Referitor la prima problemă, primind cererea legatarului cu titlu particular de dezbatere a succesiunii în scopul eliberării unui certificat de legatar, este obligatoriu, în situaţia dată, este necesar ca notarul public să constatate şi calitatea de moştenitori legali a celor doi fii ai defunctului; aceştia au acceptat tacit succesiunea, din moment ce şi-au dat acordul pentru executarea legatului particular, arătând totodată că nu solicită reducţiunea acestui legat. Această constatare apare necesară şi faţa de prevederile la 1129 Cod civil potrivit căruia legatarul cu titlu particular intră în posesia obiectului legatului din ziua în care acesta i-a fost predat de bunăvoie sau, în lipsă, din ziua depunerii la instanţă a cererii de predare. Or, legatul cu titlu particular nu poate să-i fie predat legatarului decât de cei care au calitatea de moştenitori legali şi cărora urmează să le revină celelalte bunuri ce compun masa succesorală. De asemenea, aceştia sunt obligaţi să suporte pasivul succesoral, legatarul cu titlu particular nefiind ţinut să-l plătească, decât în cazul în care a fost obligat expres prin testament sau bunurile din masa succesorală nu sunt suficiente pentru acoperirea pasivului (art. 1114 alin.3 Cod civil).
Prin urmare, în privinţa legatarului cu titlu particular acesta nu poate fi sezinat prin eliberarea certificatului de moştenitor ca în cazul legatarilor cu vocaţie universală la moştenire (art. 1128 Cod civil). Nuu se poate proceda la o disjungere a cauzei, după cum propuneţi, întrucât această modalitate de lucru ar încălca principiile generale de drept la care ne-am referit mai sus.
Dacă totuşi legatarul cu titlu particular insistă, în prima faza notarul va putea să elibereze un certificat de calitate de moştenitor în care să stabilească că fiii au acceptat moştenirea şi şi-au arătat disponibilitatea de a respecta voinţa testatorului cât priveşte executarea legatului cu titlu particular, dar în cuprinsul acestuia nu va putea să şi atribuie legatul, întrucât nu se poate susţine, în lipsa unei prevederi exprese în cuprinsul declaraţiei pe care au dat-o, că cei doi fii au înţeles să procedeze şi la predarea legatului cu titlu particular.
Ați identificat corect atât legea aplicabilă succesiunii, sub aspectul dreptului substanţial care este legea canadiană, cât şi faptul că din punct de vedere procedural se aplică prevederile art.954 alin.3 Cod civil potrivit cărora competenţa de soluţionare a cauzei revine notarului public român cel dintâi sesizat, cu condiţia ca în circumscripţia judecătoriei pe raza căreia îşi desfăşoară activitatea să existe cel puţin un bun imobil al celui care a lăsat moştenirea.
Procedura de dezbatere a succesiunii urmează a fi îndeplinită potrivit legii române, căci lex fori (legea forului) desemnează legea care reglementează problemele de procedură (art. 1087 Cod de procedură civilă); lex fori este un concept specific dreptului internaţional privat şi se referă la principiul potrivit căruia instanţa aplică legea statului pe teritoriul căruia a fost introdusă o cerere de chemare în judecată.
Plin urmare, notarul are obligaţa să-i citeze pe cei doi fii in calitate de moştenitori legali, ca aceştia să confirme dacă sunt de acord cu predarea legatului cu titlu particular precum şi să declare dacă în masa succesorală intră alte bunuri pe care le-ar dobândi prin moştenire; de asemenea, dacă există pasiv succesoral şi cuantumul acestuia.
Cât priveşte celelalte elemente necesare pentru dezbaterea procedurii succesorale şi care implică o cunoaştere a prevederilor legii străine (în cazul de faţă a legii din Canada), art.2562 cod civil dispune urnătoarele: (1) conţinutul legii străine se stabileşte de instanţa judecătorească prin atestări obţinute de la organele statului care au edictat-o, prin avizul unui expert sau printr-un alt mod adecvat.(2)Partea care invocă o lege străină poate fi obligată să facă dovada conţinutului ei.(3)In cazul imposibilităţii de a stabili. într-un termen rezonabil, conţinutul legii străine, se aplică legea română.
Prin urmare, cunoaşterea conţinutului legii străine se poate face prin obţinerea unui certificat de cutumă eliberat de o persoană care cunoaşte nemijlocit sistemul de drept canadian, în speţă fie notarul din Canada, fie un funcţionar de la Ambasada Canadei la Bucureşti.
Pe lista notarilor a provinciei Quebec (ce se regăseşte pe site-ul Camerei Notarilor Publici din Quebec: http://cnq.org) figurează si un notar de origine română, pe care îl puteţi contacta în vederea obţinerii mai multor date în legătura cu dezbaterea succesorală în cauză; astfel, datele de contact ale notarului Cristian Grasu sunt unnătoarele: 15, Notre-Dame (Secteur Legardeur), Repentigny (QC) J5Z 1R3, Tel. : 514 998-7604, Fax : 450 841-0788, Montreal, e-mail : cristian.grasu@notarius.net. De regulă, obţinerea unor asemenea infonnaţii se face contracost.
în concluzie, pentru dezbaterea succesiunii, dacă legatul este cu titlu particular, vor fi citaţi în condiţiile art. 105 alin.l din Legea nr.36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale republicată atât legatarii, cât şi moştenitorii legali, cei rezervatari întotdeauna, iar cei nerezervatari când se impune pentru recunoaşterea stării materiale a testamentului olograf şi pentru predarea legatelor cu titlu particular; legatarii cu titlu particular nu pot fi însezinaţi prin efectul certificatului de moştenitor ca în cazul legatarilor care au o vocaţie la o universalitate. De asemenea este obligatorie citarea succesibililor legali pentru aplicarea art. 1112 Cod civil referitoare la prezumţia de renunţare la moştenire; renunţarea la moştenire nu este presupusă, pentru că nimeni nu este presupus a renunţa la dreptul său (art. 13 Cod civil). Doar atunci când succesibilii nu au acceptat succesiunea în tennenul prevăzut de art. 1103 Cod civil şi nici nu au făcut niciun act din care să reiasă acceptarea tacită a succesiunii, aceştia pot fi prezumaţi că au renunţat la aceasta, cu respectarea regulilor de procedură arătate în acest articol. Este singurul caz în care citarea trebuie făcută cu suficient timp înainte ca termenul de opţiune să expire. în toate celelalte cazuri, citarea poate fi tăcută oricând.
Toate datele necesare pentru pregătirea dezbaterii unei cauze cu elemente de extraneitate formează prin ele însele o etapa procedurală, iar cheltuielile cum este firesc trebuie să fie suportate de către moştenitori. | |
|
|
|
| 16-03-2016 |
| | Dan
Vizitator |
| Buna ziua! Am multe nelamuriri cu privire la dezbaterea succesorala!
Eu mai am un frate, parintii nostri au decedat(mama acum 5 ani,iar tatal acum o luna).De pe urma lor a ramas un apartament.La randul lor, mama, care mai are un frate care este in viata, a mostenit o casa la tara de la bunicii nostri care au decedat.Dezbaterea succesiunii nu s-a facut nici acolo.La fel tatal meu nu a facut succesiunea la casa parintilor lui. In conditiile in care nu exista nici o dezbatere succesorala efectuata, cum trebuie sa procedam sa obtinem macar titlul de mostenitor pe apartament? Trebuie dezbatute toate celelalte mosteniri vechi, inainte de a obtine certificatul de mostenitor pe apartament?Multumesc! | |
|
|
|
| 14-04-2016 |
| | Ionela
Vizitator |
| | Mai inti trebuie se mergi cu fratele la notar sa dezbatetii succeseunea de pe ambii parintii si apoi sal luati si pe unchiul la notar sa sa dezbata succeseunea de la bunicii pe certificatul de mostenitor care osa va vina cota parte pentru ficare mostenitor din certificatul de mostenitor tate acestea o sa va indrume notarul ce acte o sa mai aveti nevoie OK ? | |
|
|
|
| 06-09-2017 |
| | Florin
Vizitator |
| Buna ziua,
Am si eu o problema similara (locuiesc in Canada).
As dori sa stam de vorba sa imi spuneti cum ati rezolvat problema succesiunii.
Aveti adresa mea de email si nr de telefon 514-994-2194 sau trimiteti-mi va rog coordonatele ( pe mail sau mesaj text) sa va voi contacta.Multumesc | |
|
|
|
| 05-07-2018 |
| | Notar Slutu Veaceslav
Vizitator |
| | Codul civiil al Republicii Moldova îi la genunchiul broaștei în așa situații | |
|
|
|
| 09-10-2018 |
| | Nelia
Vizitator |
| Cei doi copii pot cere reductiunea doar daca legatul universal depaseste cotitatea disponibila si incalca rezerva succesorala.
Masa succesorala se compune din rezerva si cotitate disponibila.
Copiii sunt mostenitori doar daca nu au renuntat expres la mostenire. | |
|
|
|
| 09-10-2018 |
| | Nelia
Vizitator |
| | LEGATUL PARTICULAR NU UNIVERSAL .... | |
|
|
|
| 09-10-2018 |
| | Nelia
Vizitator |
| Trebuie sa stiti cum se calculeaza rezerva succesorala si cotitatea disponibila.
Sunt doi copii care mostenesc fiecare 1/2 din masa succesorala totala.
Apoi 1/2 din cota de 1/2 a fiecaruia reprezinta rezerva.
Se aduna rezervele celor doi copii si se obtine rezeva totala.
Din masa succesorala totala se scade rezerva totala si se obtine cotitatea disponibila.
Daca legatul particular depaseste cotitatea disponibila atunci se incalca rezerva si se poate cere reductiunea legatului.
Cei doi copii se considera ca au acceptat mostenirea daca nu au renuntat la mostenire in mod expres.
Notarul din Bucuresti poate realiza succesiunea conform legii romane adica conform Codului civil roman. | |
|
|
|
| 09-10-2018 |
| | Nelia
Vizitator |
| Ca sa obtineti certificat de mostenitor pe apartament trebuie sa faceti dezbaterea succesorala dupa tata deoarece el a decedat ultimul si nu e nevoie de realizarea celorlalte mosteniri dupa parintii mamei sau ai tatalui.
Puteti deschide succesiuni dupa parintii mamei sau ai tatalui in cazul in care doriti sa mosteniti bunuri de la bunici. | |
|
|
|
| 07-03-2019 |
| | Mariana Milea
Vizitator |
| Desbaterea sucesiuni dupa parinti decedati in Suedia .Notarul din Rominia solicita un certificat de cutuma !!
Unde se face acest certificat ?
Care dte procedura si unde se trimite acest certificat innainte de a fi trimis notarului.din Rominia care deja are tot dosarul cu ecceptia CERTIFICATULUI DE CUTUMA ???
Multumesc , o zi buna va doresc !!
Mariana Milea | |
|
|
|
| 07-03-2019 |
| | Mariana Milea
Vizitator |
| Mariana Milea a scris pe 07-03-2019: Desbaterea sucesiuni dupa parinti decedati in Suedia .Notarul din Rominia solicita un certificat de cutuma !!
Unde se face acest certificat ?
Care dte procedura si unde se trimite acest certificat innainte de a fi trimis notarului.din Rominia care deja are tot dosarul cu ecceptia CERTIFICATULUI DE CUTUMA ???
Multumesc , o zi buna va doresc !!
Mariana Milea | |
|
|
|
| 09-03-2019 |
| | Net
Vizitator |
| In legatura cu modul de obtinere a certificatului de cutuma trebuie sa intrebati notarul, iar acesta trebuie sa va dea toate detaliile despre pasii pe care tebuie sa ii urmati.
Daca notarul nu poate dezbate succesiunea pe motiv ca lipseste certificatul de cutuma si nici nu va explica ce trebuie sa faceti pentru a-l obtine atunci dezbateti succesiunea in instanta, la judecatorie. | |
|
|
|
| 09-03-2019 |
| | Net
Vizitator |
| | In instanta veti fi reprezentata de un avocat care stie ce pasi trebuie sa urmati pentru dezbaterea succesiunii (si acesta va poate ajuta si cu certificatul de cutuma daca este cerut de instanta de judecata). | |
|
|
|
| 09-03-2019 |
| | Net
Vizitator |
| Notarul din Romania care dezbate o succesiune cu element de extraneitate, de exemplu cand defunctii (persoanele decedate) sunt din Suedia, trebuie sa cunoasca atat legea suedeza cat si legea romana in materie de succesiune cu element de extraneitate.
Conform art. 2633 Cod civil roman - Mostenirea este supusa legii statului pe teritoriul caruia defunctul a avut, la data mortii, resedinta obisnuita (adica locuinta obisnuita).
In cazul dvs conform Codului civil roman dezbaterea succesorala trebuie facuta dupa legea statului suedez, de un notar public sau de o instanta din Suedia deoarece parintii dvs au avut resedinta, locuinta obisnuita intr-o localitate din Suedia.
DAR, Codul civil roman prin art. 2634 PERMITE, va da dreptul SA ALEGETI sa aplicati dezbaterii succesorale dupa parintii dvs - legea statului al carui cetatean sunteti, adica legea statului roman deoarece dvs (si parintii dvs) sunteti cetateni romani.
Deci dvs puteti alege sa dezbateti succesiunea conform legii romane la un notar public din Romania sau la o instanta de judecata din Romania, avand in vedere ca sunteti cetateni romani.
1. Daca ati obtinut un certificat de mostenitor de la un notar din Romania, atunci este posibil ca acest certificat sa nu fie considerat ca valabil (sa nu fie recunoscut) de unele institutii din Suedia, caz in care trebuie sa dati in judecata institutia suedeza respectiva la instanta de judecata din Suedia si sa solicitati recunoasterea ca valabil a certificatului de mostenitor eliberat de notarul roman.
In cazul in care pierdeti procesul (adica instanta suedeza hotaraste ca certificatul de mostenitor eliberat de notarul roman nu este valabil si nu trebuie recunoscut), atunci singura solutie ar fi sa dezbateti din nou succesiunea la un notar sau la o instanta din Suedia si astfel toate institutiile suedeze sunt obligate sa recunoasca certificatul de mostenitor eliberat de notarul suedez sau hotararea pronuntata de instanta suedeza asupra succesiunii.
2. La fel daca ati obtinut o hotarare pronuntata de o instanta romana cu privire la dezbaterea succesiunii si aceasta hotarare nu este recunoscuta de unele institutii din Suedia, atunci dvs trebuie sa dati in judecata la instanta suedeza institutia suedeza care nu va recunoaste hotararea pronuntata de instanta romana si sa solicitati recunoasterea hotararii romane de catre institutia suedeza respectiva.
Procesul poate fi pierdut numai pe motivul ca hotararea pronuntata de instanta romana nu este definitiva si irevocabila, caz in care trebuie sa asteptati ca hotararea romana asupra succesiunii sa devina definitiva si irevocabila (cand hotararea romana nu mai poate fi atacata cu apel, recurs si alte cai de atac) si astfel veti castiga sigur totate procesele cu institutiile suedeze care nu va recunosc o hotarare romana de dezbatere a succesiunii definitiva si irevocabila. | |
|
|
|
| 09-03-2019 |
| | Net
Vizitator |
| | In cazul in care aveti o hotarare de dezbatere a succesiunii pronuntata de o instanta romana conform legii romane, definitiva si irevocabila, atunci nu mai trebuie sa dezbateti din nou succesiunea la instanta suedeza sau la un notar suedez, conform legii suedeze, deoarece hotararea romana definitiva si irevocabila trebuie recunoscuta de toate institutiile din Suedia (daca acestea nu o recunosc atunci le dati in judecata la o instanta din Suedia si sigur veti castiga toate procesele). | |
|
|
|
| 10-03-2019 |
| | Net
Vizitator |
| Alegerea legii romane ca lege aplicabila mostenirii lasate de parintii dvs trebuia facuta de parintii dvs cat timp erau in viata printr-o declaratie in fata unui notar public suedez sau roman (deci nu de dvs ca mostenitor)- art. 2634 Cod civil.
Daca parintii dvs nu au dat o asemenea declaratie in fata unui notar public suedez sau roman, atunci trebuie sa vedeti daca cutuma (obiceiul) din Suedia va da dreptul sa dezbateti succesiunea parintilor dvs dupa legea romana avand in vedere ca desi au decedat in Suedia sunt totusi cetateni romani.
Pentru asta, notarul public va cere un certificat de cutuma eliberat de autoritatile suedeze.
Cu acest certificat de cutuma, succesiunea dezbatuta in Romania conform legii romane poate fi recunoscuta de institutiile din Suedia. | |
|
|
|
| 10-03-2019 |
| | Net
Vizitator |
| CONCLUZIE:
1. Conform art. 2633 Cod civil roman - dvs puteti dezbate succesiunea dupa parintii dvs la un notar sau la o instanta din Suedia, conform legii suedeze, deoarece parintii dvs desi cetateni romani au avut locuinta, resedinta obisnuita in Suedia (locul in care au decedat) - mostenirea astfel dezbatuta va este recunoscuta de institutiile suedeze.
2. Conform art. 2634 Cod civil roman - dvs puteti dezbate succesiunea dupa parintii dvs la un notar sau la o instanta din Romania, conform legii romane, daca parintii dvs au dat in timpul vietii lor o declaratie in fata unui notar public roman sau suedez prin care au ales sa se aplice mostenirii lasate de ei legea romana (ca lege a statului ai carui cetateni sunt) - daca mostenirea astfel dezbatuta nu va este recunoscuta de o institutie suedeza atunci trebuie sa va judecati cu aceasta in vederea recunoasterii.
3. Daca vreti sa dezbateti succesiunea dupa parintii dvs la un notar sau la o instanta din Romania, conform legii romane, desi nu aveti o declaratie a parintilor dvs data in fata unui notar, prin care ei au ales legea romana ca lege aplicabila mostenirii lasate de ei, atunci trebuie sa vedeti daca CUTUMA (obiceiul) sau daca LEGEA din Suedia va dau dreptul sa dezbateti succesiunea dupa parintii dvs conform legii romane - daca succesiunea astfel dezbatuta nu va este recunoscuta de o institutie suedeza atunci tebuie sa va judecati cu aceasta in vederea recunoasterii. | |
|
|
|
| 03-10-2019 |
| | Dunca Rebeca
Vizitator |
| | Am o problema,locuiesc cu mama in America. Tatal meu a decedat acum 2 ani.de 2 ani umblam sa scoatem banii de pensie care a luato tatal meu din RO.spunetimi ce acte trebuie ca mama mea sa poata scoate banii.am fost deja de 2 ori in RO ,neau spus ce acte sa facem si cind am ajuns acolo neau spus ca nu sint bune actele. Va rog ajutatine ce fel de acte trebuie facute ?ce fel de act de mostenitor trebuie? Va multumesc | |
|
|
|
| 04-10-2019 |
| | Word
Vizitator |
| Daca tatal dvs a decedat in America si a avut ultimul domiciliu in statul american la data cand a decedat, trebuie sa dezbateti succesiunea dupa tatal dvs in America conform Codului civil american, si sa faceti partajul succesoral al bunurilor sale din America si din Romania, daca tatal dvs a avut bunuri si in acest stat, intre dvs si mama dvs, la un notar din America, care va elibera dvs si mamei dvs cate un certificat de mostenitor, cu cotele ce va revin la fiecare din bunurile lasate mostenire de tatal dvs - art.2633 Cod civil roman, care prevede: mostenirea este supusa legii statului pe teritoriul caruia defunctul a avut, la data mortii, resedinta obisnuita.
In cazul in care tatal dvs nu avut bunuri pe care sa le lase mostenire, in certificatele de mostenitor pe care le va elibera dvs si mamei dvs, notarul va specifica acest lucru si va trece numai cotele ce va revin dvs si mamei dvs din bunurile tatalui dvs in cazul in care ar fi aduse bunuri ulterioare in mostenire, cum ar fi de exemplu suma de bani ce reprezinta pensia pe care tatal dvs a avut-o in Romania.
Apoi cu certificatele de mostenitor ale dvs si ale mamei dvs traduse in limba romana de un traducator autorizat veniti in Romania si le depuneti la autoritatile compentente impreuna cu celelalte acte care vi se mai cer, pentru a ridica banii ce reprezinta pensia tatalui dvs.
Este posibil ca citind cele doua certificate de mostenitor, functionarul sa va dea suma de bani in mod defalcat, adica dvs sa va dea numai suma de bani ce corespunde cotei dvs din bunuri, mentionate in certificatul de mostenitor si mamei dvs sa dea numai suma de bani ce corespunde cotei ei din bunuri, mentionate in certificatul de mostenitor.
Daca dvs veniti in Romania singura pentru a ridica intreaga suma de bani ce reprezinta pensia tatalui dvs, atunci cota, partea dvs din suma respectiva o puteti lua dvs in nume personal dar pentru a lua si cota, partea mamei dvs din bani trebuie sa prezentati functionarului roman o procura autentica intocmita la acelasi notar din America si tradusa in limba romana prin care mama dvs va imputerniceste pe dvs sa luati si partea ei din suma de bani respectiva.
Apoi dupa ce ati intrat in posesia sumei de bani totale, o puteti imparti intre dvs si mama dvs la notarul din America, daca este o suma foarte mare de bani, notarul urmand sa intocmeasca un supliment la cele doua certificate de mostenitor in care sa mentioneze modul in care a realizat partajul, impartirea sumei de bani respective intre dvs si mama dvs.
De asemenea, avand in vedere ca banii sunt bunuri mobile si nu imobile, dvs puteti imparti suma de bani cu mama dvs conform cotelor, partilor care va revin la fiecare, si fara a merge la notar, adica prin buna intelegere, si puteti intocmi un inscris de mana (inscris sub semnatura privata) in doua exemplare semnate fiecare de dvs si de mama dvs si datate, in care sa mentionati modul cum ati realizat impartirea banilor intre dvs si mama dvs.
Referitor la celelalte acte care mai sunt necesare pe langa certificatele de mostenitor si procura autentica intocmite la notariat in America si traduse in limba romana de un traducator autorizat, nu le cunosc si nu va pot da alte detalii, dar autoritatea competenta romana care va da banii, solicita si aceste certificate de mostenitor prin care dvs si mama dvs dovediti ca sunteti singurii mostenitori ai tatalui dvs si ca numai dvs si mama dvs, nu si alte persoane, aveti dreptul sa ridicati si sa primiti suma de bani ce reprezinta pensia tatalui dvs. | |
|
|
|
|
|
| Răspuns rapid |
Nume: (Postezi ca vizitator. Ai cont pe site? Autentifică-te) E-mail: |
Dezbatere succesiune cu elemente de extraneitate. Certificat deces emis in strainatate
