ANEXA Nr. 2 CRITERIILE de clasificare a traseelor turistice montane

ANEXA Nr. 2

CRITERIILE

de clasificare a traseelor turistice montane

Criteriile de clasificare a traseelor turistice montane sunt: timpul de mers, sezonalitatea, gradul de dificultate şi nivelul de echipare a turiştilor.

a) Timpul de mers se înscrie în fişa tehnică şi pe indicatoare, exprimat în ore, fracţiuni de oră şi, mai rar, în minute şi se va calcula astfel:

- pe teren plat şi pe pante mici, 4 km/h;

- în urcuş, pe potecă amenajată, 350 m diferenţă de nivel/h;

- în urcuş, pe potecă neamenajată, 250 m diferenţă de nivel/h;

- în coborâre, pe potecă amenajată, 450 m diferenţă de nivel/h;

- în coborâre, pe potecă neamenajată, 400 m diferenţă de nivel/h.

La o oră de mers se adaugă 10 minute necesare odihnei. Distanţa în kilometri se utilizează în calcul numai pe traseele cu peste 80% de mers pe plat şi cu maximum 20% de mers pe pantă cu înclinare de maximum 10 grade.

Pentru calcularea distanţelor şi timpilor de mers se efectuează măsurători pe teren şi pe hartă.

b) Sezonalitatea este criteriul pe baza căruia traseele turistice montane se împart în: trasee de primăvară şi de toamnă, trasee de vară şi trasee de iarnă.

c) Gradul de dificultate este criteriul pe baza căruia traseele turistice montane se împart în:

- trasee cu grad mic de dificultate, cu următoarele caracteristici: durata traseului - 3-6 ore; diferenţa de

nivel - 300-700 m; efort fizic moderat, care nu necesită pregătire fizică specială;

- trasee cu grad mediu de dificultate, cu următoarele caracteristici: durata traseului - 4-8 ore; diferenţa de nivel - 500-1.000 m; efort fizic susţinut numai pe unele etape ale traseului, care necesită o condiţie fizică şi orientare bune;

- trasee cu grad mare de dificultate, cu următoarele caracteristici: durata traseului - 5-9 ore; diferenţa de nivel - 800-1.500 m; efort fizic continuu şi intens, care necesită o foarte bună condiţie fizică şi antrenament înainte de abordarea traseului.

d) Nivelul de echipare solicitat drumeţilor este criteriul pe baza căruia traseele turistice montane se împart în:

- trasee care nu necesită echipament special pentru parcurgerea lui; acest tip de traseu se desfăşoară pe poteci amenajate, drumuri forestiere şi nu prezintă porţiuni accidentate;

- trasee care necesită echipament de drumeţie de complexitate medie; acest tip de traseu se desfăşoară pe poteci cu porţiuni accidentate, grohotişuri, pante alunecoase cu grad de înclinare mediu;

- trasee care necesită echipament de drumeţie special şi complex; acest tip de trasee se desfăşoară pe poteci accidentate, puţin conturate şi/sau pe porţiuni fără potecă, cu pante abrupte care necesită uneori ajutorul mâinilor pentru ascensiune.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre ANEXA Nr. 2 CRITERIILE de clasificare a traseelor turistice montane