BALAN contra Moldovei - Nerespectarea drepturilor de autor Securitatea raporturilor juridice

Comentarii

0

BALAN contra Moldovei - Nerespectarea drepturilor de autor Securitatea raporturilor juridice

HOTĂRÂRE
STRASBOURG 13 noiembrie 2007
DEFINITIVĂ
13/02/2008
Această hotărâre poate fi subiect al revizuirii editoriale.
În cauza Dolneanu c. Moldovei,
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secţiunea a Patra), întrunită în cadrul unei Camere compuse din:

şi dl T.L. EARLY, Grefier al Secţiunii, Deliberând la 16 octombrie 2007 în şedinţă închisă, Pronunţă următoarea hotărâre, care a fost adoptată la acea dată:
PROCEDURA
1. La originea cauzei se află o cerere (nr. 17211/03) depusă împotriva Republicii Moldova la Curte, în conformitate cu prevederile articolului 34 al Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale („Convenţia”), de către un cetăţean al Republicii Moldova, dl Pavel Dolneanu („reclamantul”), la 21 februarie 2003. La 11 martie 2003, el a decedat. Fiica acestuia, dna Maria Zavdei („succesorul reclamantului”), şi¬a exprimat dorinţa de a menţine cererea la Curte.
2. Reclamantul a fost reprezentat de către dna L. Iabangi de la „Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului din Moldova”, o organizaţie non-guvernamentală cu sediul în Chişinău. Guvernul Republicii Moldova („Guvernul”) a fost reprezentat de către Agentul său la acea dată, dl V. Pârlog.
3. Reclamantul a pretins, în special, încălcarea drepturilor sale garantate de articolul 1 al Protocolului nr. 1 la Convenţie separat şi combinat cu articolul 13 al Convenţiei, ca urmare a plăţii întârziate a compensaţiei pentru deprecierea depozitelor sale de la Banca de Economii, care era o bancă de stat.
4. Cererea a fost repartizată Secţiunii a Patra a Curţii. La 4 aprilie 2006, o Cameră din cadrul acelei Secţiuni a decis să comunice Guvernului cererea. În conformitate cu prevederile articolului 29 § 3 al Convenţiei, ea a decis ca fondul cererii să fie examinat concomitent cu admisibilitatea acesteia.

ÎN FAPT
I. CIRCUMSTANŢELE CAUZEI
5. Reclamantul s-a născut în anul 1930 şi locuia la Puhoi.
6. Faptele cauzei, aşa cum au fost prezentate de părţi, pot fi rezumate în felul următor.
7. Reclamantul a depozitat bani în trei conturi diferite ale Băncii de Economii („Banca”), care, în perioada sovietică, era proprietate a statului.
8. În anul 1994, Parlamentul a adoptat Hotărârea nr. 201-XIII „privind indexarea depunerilor populaţiei în instituţiile Băncii de Economii a Moldovei” („hotărârea din 1994”), prin care persoanele care au atins vârsta de 60 de ani până la 1 ianuarie 1994 şi care aveau solduri în conturile lor din Bancă la 2 ianuarie 1992 aveau dreptul de a recupera o parte din depozitele lor la rata de un leu moldovenesc (MDL) pentru o rublă sovietică pentru prima mie de ruble depozitată în fiecare cont.
9. La 16 februarie 1995, Guvernul a adoptat Hotărârea nr. 108, prin care a creat o Comisie împuternicită să stabilească suma compensaţiei care urma să fie transferată Băncii pentru compensaţii de către Ministerul Finanţelor („Ministerul”) până la cea de-a 25-ea zi a fiecărei luni, din alocaţiile făcute în acest scop în bugetul de stat pentru anul relevant.
10. Reclamantul avea mai mult de o mie de ruble în fiecare din cele trei conturi ale sale în Bancăşi, prin urmare, el a pretins MDL 3,000 (echivalentul a 750 dolari americani (USD)). La 7 iunie 2000, el a primit MDL 570 după ce Ministerul a transferat Băncii banii pentru compensaţii. El a continuat să solicite suma restantăşi să se plângă diferitor autorităţi.
11. La 8 noiembrie 2001, el a iniţiat proceduri judecătoreşti împotriva Băncii şi a Ministerului pentru a recupera suma restantă, solicitând compensaţii pentru plata întârziată (deoarece valoarea banilor se deprecia din cauza inflaţiei mari) şi pentru prejudiciul moral cauzat prin faptul că a trebuit să aştepte plata banilor (reclamantul a fost recunoscut invalid de gradul doi şi avea o pensie de stat lunară în mărime de MDL 89). Ambii pârâţi au acceptat că reclamantul avea dreptul de a obţine suma compensaţiei datorate şi au declarat că întârzierea în efectuarea plăţii se datora omisiunii de a include în bugetul de stat alocaţiile în acest scop. Potrivit Ministerului, în anii 1995-1997, el a transferat Băncii 26% din banii necesari pentru a plăti compensaţia în întregime tuturor celor faţă de care se aplica hotărârea din 1994. Totuşi, în anii 1998-2000, bugetul de stat nu a mai alocat fonduri, deşi adiţional au fost alocate 7% din suma totală în bugetul pentru anul 2001. Reclamantul nu a primit nicio compensaţie în anul 2001.
12. La 4 martie 2002, Judecătoria sectorului Centru a acceptat în parte pretenţia reclamantului. Ea a constatat că principala responsabilitate pentru
întârzierea la plata compensaţiei datorate reclamantului aparţinea Ministerului, care nu a transferat Băncii banii necesari. Ea a indicat Băncii să-i plătească reclamantului MDL 266, iar Ministerului să-i plătească acestuia MDL 2,163, care constituiau suma restantă datorată în temeiul hotărârii din 1994 (în total MDL 2,429 sau EUR 210 la acea dată). Instanţa de judecată a respins pretenţia pentru compensarea prejudiciului material şi moral, deoarece nu exista o lege care să reglementeze astfel de pretenţii.
13. În apel, reclamantul a cerut în mod expres instanţei de judecată, în temeiul articolului 4 al Constituţiei, să aplice direct articolul 1 al Protocolului nr. 1 la Convenţie şi articolul 13 al Convenţiei din cauza lipsei recursurilor naţionale.
14. La 7 mai 2002, Tribunalul Chişinău a menţinut hotărârea judecătorească din 4 martie 2002, repetând motivarea dată de prima instanţă atunci când aceasta a respins pretenţia cu privire la compensarea prejudiciului material şi moral.
15. În recurs, reclamantul a repetat argumentele sale prezentate în faţa instanţelor judecătoreşti inferioare, bazându-se suplimentar pe articolul 6 al Codului civil (a se vedea paragraful 18 de mai sus).
16. La 3 septembrie 2002, Curtea de Apel, de asemenea, a menţinut hotărârile instanţelor judecătoreşti inferioare şi a confirmat motivarea acestora pentru respingerea pretenţiei cu privire la compensaţii cu titlu de prejudiciu material şi moral, deoarece aceasta „nu avea suport legal”. Acea decizie era irevocabilă. La 29 iulie 2004, suma datorată a fost transferată în contul reclamantului.

II. DREPTUL INTERN RELEVANT
17. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:
„Articolul 4. Drepturile şi libertăţile omului
(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpreteazăşi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.
(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale.

Articolul 20. Accesul liber la justiţie
(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie. ”
18. Prevederile relevante ale Codului civil, în vigoare până la 12 iunie 2003, sunt următoarele:
„Articolul 6. Apărarea drepturilor civile
Apărarea drepturilor civile se înfăptuieşte, potrivit regulilor stabilite de instanţa judecătorească competentă … prin recunoaşterea acestor drepturi; … prin obligarea persoanei, care a încălcat un drept, de a plăti daunele cauzate …, precum şi prin alte mijloace prevăzute de lege.
Articolul 215. Obligaţia debitorului de a repara daunele
În cazul neexecutării sau executării necorespunzătoare de către debitor a obligaţiei, el este obligat să repare daunele cauzate creditorului.
Prin daune se înţeleg cheltuielile făcute de creditor, pierderea sau deteriorarea
bunului lui, precum şi veniturile neobţinute de creditor, pe care el le-ar fi obţinut, dacă
obligaţia ar fi fost executată de debitor. ”
19. Hotărârea Parlamentului „privind indexarea depunerilor populaţiei în instituţiile Băncii de Economii a Moldovei” (nr. 201-XIII, 29 iulie 1994) prevede următoarele:
„Articolul 1 - Se indexează depunerile populaţiei în instituţiile Băncii de Economii a Moldovei, … luîndu-se ca bază soldul acestora conform situaţiei din 2 ianuarie 1992, pentru depunătorii care pînă la 1 ianuarie 1994 au atins vîrsta de 60 de ani - prima mie de ruble la toate conturile în raportul 1 rublă: 1 leu.
Articolul 2 - Guvernul şi Banca Naţională a Moldovei:
în termen de o lună vor elabora şi vor propune modul şi mecanismul de amortizare a sumelor indexate şi sursele de compensare;
vor face propuneri privind modul de indexare a celorlalte depuneri ale populaţiei în instituţiile Băncii de Economii a Moldovei. ”
20. Prevederile relevante ale Legii privind indexarea depunerilor băneşti ale cetăţenilor în Banca de Economii (nr. 1530-XV, 12 decembrie 2002) („Legea din 2002”) sunt următoarele:
„... Articolul 2. Indexarea
Se indexează depunerile cetăţenilor Republicii Moldova în Banca de Economii, … luîndu-se ca bază soldul acestora conform situaţiei din 2 ianuarie 1992:
a) în raport de 1 rublă: 1 leu, la prima mie de ruble a soldului cumulativ din toate conturile deţinute de o persoană fizică (deponent);
b) în raport de 2,5 ruble: 1 leu, la soldul ce depăşeşte suma indicată la lit.a) pentru o persoană fizică (deponent).
Articolul 3. Modul de plată
Sumele indexate indicate la art. 2 se vor plăti în etape, începînd cu anul 2003.
Articolul 4. Mijloacele financiare de plată
(1) Plata sumelor indexate se efectuează din mijloacele bugetului de stat.
(2) În legea bugetară anuală se va stabili pentru anul respectiv cuantumul mijloacelor financiare destinate plăţii sumelor indexate. …
Articolul 5. Etapele de indexare şi de plată
(1) Indexarea sumelor şi plata sumelor indexate se efectuează, la solicitarea depunătorilor, în etape, prioritar la prima mie de ruble, apoi pentru soldul ce depăşeşte prima mie de ruble, în funcţie de anul naşterii depunătorului.
Articolul 7
Guvernul:
a) va aproba, în termen de o lună, un regulament privind indexarea şi modul de plată a sumelor indexate la depunerile băneşti ale cetăţenilor în Banca de Economii;
b) va preciza anual, în funcţie de sumele prevăzute în bugetul de stat pentru indexare, categoriile de cetăţeni ale căror depuneri se vor indexa; …”