Hirst contra Marea Britanie - Condamnare penală Interzicerea dreptului de a vota Caracterul automat al măsurii
| Comentarii |
|
CEDO, secţia IV, hotărârea Hirst contra Marea Britanie, 30 martie 2004, 74025/01
Convenţia nu poate să justifice excluderea totală a oricărei persoane condamnate, indiferent de durata pedepsei şi de natura infracţiunii care a atras-o, din câmpul persoanelor cu drept de vot.
Reclamantul a fost condamnat la o pedeapsă cu detenţiunea pe viaţă pentru ucidere involuntară. Împiedicat printr-o lege din 1983 să voteze la alegerile legislative şi locale, a intentat o acţiune cerând constatarea faptului că acea lege vine în contradicţie cu Convenţia. Cererea a fost respinsă pe motiv că Parlamentul era în drept să considere că în timpul executării pedepsei cei condamnaţi nu au autoritatea morală să voteze.
Art. 3 („Dreptul la alegeri libere”) din Protocolul nr. 1. Dreptul de a vota. Curtea a admis faptul că statele dispun de o marjă de apreciere cu privire la restricţionarea dreptului de a vota. Totuşi ea a considerat că această marjă de apreciere nu poate să justifice excluderea totală a oricărei persoane condamnate, indiferent de durata pedepsei şi de natura infracţiunii care a atras-o, din câmpul persoanelor cu drept de vot. Curtea a considerat că nu există vreo legătură între interdicţia votului şi prevenirea infracţiunilor, după cum nu se poate concilia interdicţia votului cu scopul reinserţiei sociale a infractorilor. În raport de proporţionalitatea măsurii, Curtea a constatat că aceasta se aplică automat, că vizează un număr mare de deţinuţi şi că nu poate fi considerată ca fiind o parte din pedeapsă, întrucât aceasta constă în privarea de libertate. De aceea, Curtea a considerat că o interdicţie absolută de a vota impusă tuturor deţinuţilor nu intră în limitele marjei de apreciere a statului, iar art. 3 din Protocolul nr. 1 a fost violat.
| ← Brogan şi alţii contra Marea Britanie - Legalitatea stării de... | Sabou şi Pîrcălab contra României - Interzicerea... → |
|---|
