Art. 2 Legea 240/2004 Dispoziţii generale
| Comentarii |
|
Dispoziţii generale
Art. 2
(1) În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos se definesc astfel:
a) producător:
1. fabricantul produsului finit al unei materii prime sau părţi componente ale produsului;
2. orice persoană care se prezintă ca producător, prin faptul că îşi înscrie pe produs numele, marca sau alt semn distinctiv;
3. orice altă persoană, care importă un produs în România în vederea vânzării, închirierii, cumpărării sau altei forme de înstrăinare în cadrul activităţii proprii de comercializare în cadrul societăţii, este considerată producător al acestuia şi răspunde în aceeaşi măsură ca şi producătorul;
4. orice altă persoană, care importă un produs din Uniunea Europeană în vederea vânzării, închirierii, cumpărării sau altei forme de înstrăinare în cadrul activităţii proprii de comercializare în cadrul societăţii, este considerată producător al acestuia şi răspunde în aceeaşi măsură ca şi producătorul;
5. dacă producătorul unui produs nu poate fi identificat, fiecare furnizor al produsului respectiv va fi tratat drept producător, dacă el nu comunică consumatorului prejudiciat, într-un interval de timp rezonabil, datele de identificare a producătorului sau a persoanei care i-a furnizat produsul; această dispoziţie este valabilă şi pentru un produs importat, în cazul în care produsul nu indică identitatea importatorului prevăzut la pct. 3 ori 4, chiar dacă este precizat numele producătorului;
b) produs - orice bun mobil, chiar dacă acesta este încorporat într-un alt bun mobil sau imobil; prin produs se înţelege şi energia electrică;
c) pagubă:
1. prejudiciul cauzat prin moartea sau vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii unei persoane;
2. deteriorarea sau distrugerea oricărui bun, altul decât produsul cu defecte, cu condiţia ca bunul respectiv să fie în mod normal destinat folosinţei ori consumului privat şi să fi fost folosit de persoana prejudiciată pentru uz sau consum personal, iar valoarea lui să fie mai mare de 200 *) lei;
3. deteriorarea sau distrugerea oricărui bun, altul decât produsul cu defecte, cu condiţia ca bunul respectiv să fie în mod normal destinat folosinţei ori consumului privat şi să fi fost folosit de persoana prejudiciată pentru uz sau consum personal, iar valoarea lui să fie mai mare decât echivalentul în lei a 500 euro;
d) produs cu defecte - produsul care nu oferă siguranţa la care persoana este îndreptăţită să se aştepte, ţinându-se seama de toate împrejurările, inclusiv de:
1. modul de prezentare a produsului;
2. toate utilizările previzibile ale produsului;
3. data punerii în circulaţie a produsului.
(2) Un produs nu poate fi considerat cu defecte numai pentru că, ulterior, un produs similar perfecţionat a fost pus în circulaţie.
(3) Prevederile prezentului articol nu împiedică aplicarea dispoziţiilor legale referitoare la daunele morale.
| ← Art. 1 Legea 240/2004 Dispoziţii generale | Art. 3 Legea 240/2004 Condiţiile răspunderii producătorilor → |
|---|
