TITLUL XVI - Modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară
| Comentarii |
|
Art. I
Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.576 din 29 iunie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1.La articolul 2, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 2
(1)Justiţia se înfăptuieşte în numele legii, este unică, imparţială şi egală pentru toţi.“
2.La articolul 2 alineatul (2), după litera d) se introduce o nouă literă, litera d1), cu următorul cuprins:
„d1)instanţe militare;“
3.Articolul 8 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 8
Asistenţa judiciară internaţională se solicită sau se acordă în condiţiile prevăzute de lege, de tratatele internaţionale la care România este parte sau, după caz, pe bază de reciprocitate.“
4.Articolul 9 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 9
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii funcţionează ca instanţă de judecată pentru soluţionarea contestaţiilor formulate de judecători şi procurori împotriva hotărârilor pronunţate de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia celor date în materie disciplinară.“
5.După articolul 10 se introduce un nou articol, articolul 101, cu următorul cuprins:
„Art. 101
Activitatea de judecată se desfăşoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor şi continuităţii, cu excepţia situaţiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective.“
6.După articolul 11 se introduce un nou articol, articolul 111, cu următorul cuprins:
„Art. 111
(1)Şedinţele de judecată se înregistrează prin mijloace tehnice video sau audio, ori se consemnează prin stenografiere. Înregistrările sau stenogramele se transcriu de îndată.
(2)Grefierul sau specialistul în stenografie consemnează toate afirmaţiile, întrebările şi susţinerile celor prezenţi, inclusiv ale preşedintelui completului de judecată.
(3)La cerere, părţile pot primi o copie a transcrierii înregistrărilor, stenogramelor sau notelor grefierului.“
7.La articolul 12, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(6)Dezbaterile purtate de părţi în limba maternă se înregistrează, consemnându-se în limba română. Obiecţiunile formulate de cei interesaţi cu privire la traduceri şi consemnarea acestora se rezolvă de instanţa de judecată până la încheierea dezbaterilor din acel dosar consemnându-se în încheierea de şedinţă.“
8.La articolului 26, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(3)Preşedintele, vicepreşedintele şi 9 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor, cu reprezentarea fiecărei secţii, constituie colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Când se dezbat probleme economico-financiare şi administrative, la şedinţele colegiului de conducere participă managerul economic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care are vot consultativ. La şedinţele colegiilor de conducere pot participa şi preşedinţii de secţii.“
9.La articolul 27 alineatul (1), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„b)analizează candidaturile depuse pentru funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei şi prezintă Plenului Consiliului Superior al Magistraturii raportul consultativ asupra promovării în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;“
10.La articolul 27 alineatul (1), litera e) se abrogă.
11.La articolul 30 se introduce un alineat nou, alineatul (2), cu următorul cuprins:
„(2)Completul de 9 judecători se constituie, de regulă, din judecători specializaţi, în funcţie de natura cauzei.“
12.La articolul 33, alineatul (2) se abrogă.
13.La articolul 33, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(3)În cadrul curţilor de apel funcţionează secţii sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi, în raport cu natura şi numărul cauzelor, secţii maritime şi fluviale sau pentru alte materii.“
14.La articolul 34, alineatul (2) se abrogă.
15.La articolul 34, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(4)În cadrul tribunalelor funcţionează secţii sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi, în raport cu natura şi numărul cauzelor, secţii maritime şi fluviale sau pentru alte materii.“
16.Articolul 35 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 35
(1)În domeniile prevăzute de art.34 alin.(4) se pot înfiinţa tribunale specializate.
(2)Tribunalele specializate sunt instanţe fără personalitate juridică, care pot funcţiona la nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti şi au, de regulă, sediul în municipiul reşedinţă de judeţ.
(3)Tribunalele specializate preiau cauzele de competenţa tribunalului în domeniile în care se înfiinţează.“
17.Articolul 37 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 37
(1)În raport cu natura şi numărul cauzelor, în cadrul judecătoriilor se pot înfiinţa secţii sau complete specializate.
(2)În cadrul judecătoriilor se vor organiza secţii sau complete specializate pentru minori şi familie.“
18.După articolul 37, se introduce un articol nou, articolul 371, cu următorul cuprins:
„Art. 371
(1)Completele şi secţiile specializate pentru minori şi familie, precum şi tribunalele specializate pentru minori şi familie judecă atât infracţiunile săvârşite de minori, cât şi infracţiunile săvârşite asupra minorilor.
(2)Când în aceeaşi cauză sunt mai mulţi inculpaţi, unii minori şi alţii majori şi nu este posibilă disjungerea, competenţa aparţine tribunalului specializat pentru minori şi familie.
(3)Dispoziţiile Codului de procedură penală se aplică în mod corespunzător.“
19.Articolul 38 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 38
(1)Secţiile şi completele specializate ale curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora se înfiinţează la propunerea colegiilor de conducere ale fiecărei instanţe, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.
(2)Componenţa secţiilor şi completelor specializate se stabileşte de colegiul de conducere al instanţei, în raport cu volumul de activitate, ţinându-se seama de specializarea judecătorului.
(3)În mod excepţional, în situaţia în care în cadrul unei secţii nu se poate constitui un complet de judecată, colegiul de conducere al instanţei poate dispune participarea unor judecători de la alte secţii.“
20.Secţiunea a 2-a – „Competenţa instanţelor judecătoreşti“ a Capitolului II din Titlul II se abrogă.
21.La articolul 46, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 46
(1)Fiecare instanţă judecătorească este condusă de un preşedinte care exercită atribuţiile manageriale în scopul organizării eficiente a activităţii acesteia.“
22.La articolul 49, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2)Verificările efectuate personal de preşedinţi sau vicepreşedinţi sau prin judecători anume desemnaţi trebuie să respecte principiile independenţei judecătorilor şi supunerii lor numai legii, precum şi autoritatea de lucru judecat.“
23.Articolul 52 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 52
(1)În cadrul fiecărei instanţe judecătoreşti funcţionează un colegiu de conducere, care hotărăşte cu privire la problemele generale de conducere ale instanţei şi îndeplineşte atribuţiile prevăzute la art.38.
(2)Colegiile de conducere sunt formate dintr-un număr impar de membri şi au următoarea componenţă;
a)la curţile de apel şi tribunale: preşedintele şi 6 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor;
b)la tribunale specializate şi judecătorii: preşedintele şi 2 sau 4 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor.
(3)Hotărârile colegiului de conducere se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi.
(4)La şedinţele colegiilor de conducere pot participa şi preşedinţii de secţii.
(5)La curţile de apel şi tribunale, când colegiul de conducere dezbate probleme economico-financiare sau administrative, la şedinţele acestuia participă şi managerul economic al instanţei, cu vot consultativ.
(6)În funcţie de problemele supuse dezbaterii, la şedinţele colegiilor de conducere ale curţilor de apel, ale tribunalelor şi tribunalelor specializate pot fi invitaţi şi judecători de la alte instanţe, care nu au drept de vot.
(7)Membrii aleşi ai colegiilor de conducere pot fi revocaţi de adunările generale în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor prevăzute de lege.“
24.La articolul 53, se introduc două alineate noi, alineatele (3) şi (4), cu următorul cuprins:
„(3)Adunările generale ale judecătorilor se convoacă şi la solicitarea unei treimi din numărul judecătorilor care fac parte din aceasta.
(4)Adunările generale ale judecătorilor se pot convoca şi de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sau colegiul de conducere al instanţei.“
25.La articolul 54, după litera e) se introduc două litere noi, literele e1) şi e2), cu următorul cuprins:
„e1)aleg şi revocă membrii colegiilor de conducere;
e2)iniţiază procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile prevăzute de Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii;“
26.Articolul 55 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 55
(1)Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuităţii completului. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti.
(2)Completul de judecată este prezidat, prin rotaţie, de unul dintre membrii acestuia.“
27.Articolul 57 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 57
(1)Cauzele date, potrivit legii, în competenţa de primă instanţă a judecătoriei, tribunalului şi curţii de apel se judecă în complet format dintr-un judecător, cu excepţia cauzelor privind conflictele de muncă şi de asigurări sociale.
(2)Apelurile se judecă în complet format din 2 judecători, iar recursurile, în complet format din 3 judecători, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.
(3)În cazul completului format din 2 judecători, dacă aceştia nu ajung la un acord asupra hotărârii ce urmează a se pronunţa, procesul se judecă din nou în complet de divergenţă, în condiţiile legii.
(4)Completul de divergenţă se constituie prin includerea, în completul de judecată, a preşedintelui sau a vicepreşedintelui instanţei, a preşedintelui de secţie ori a judecătorului din planificarea de permanenţă.“
28.După Capitolul II al Titlului II se introduce un capitol nou, Capitolul III – „Instanţele militare“, cu următorul cuprins:
„Capitolul III
Instanţele militare
Art. 581
(1)Instanţele militare sunt:
a)Tribunalele militare;
b)Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti;
c)Curtea Militară de Apel Bucureşti.
(2)Circumscripţiile instanţelor militare sunt prevăzute în anexa nr.2 care face parte integrantă din prezenta lege.
(3)Instanţele militare au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.
Art. 582
(1)Instanţele militare judecă la sediul acestora. Pentru motive temeinice, instanţa poate dispune ca judecata sa se desfăşoare în alt loc.
(2)Instanţele militare pot judeca şi pe teritoriul altor state, militari români, membri ai unei forţe multinaţionale, în condiţiile în care, potrivit unei convenţii internaţionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicţia română.
Art. 583
(1)La şedinţele de judecată, judecătorii şi procurorii militari sunt obligaţi să poarte uniforma militară.
(2)Când inculpatul este militar activ, preşedintele completului de judecată, precum şi procurorul care participă la judecarea cauzei trebuie să facă parte cel puţin din aceeaşi categorie de grade.
(3)Când gradul procurorului nu face parte din aceeaşi categorie cu gradul învinuitului sau inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunzătoare, numit de conducătorul parchetului la care este înregistrată cauza.
Art. 584
(1)În municipiile Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara funcţionează tribunale militare.
(2)Tribunalele militare judecă procesele şi cererile date prin lege în competenţa lor.
(3)Tribunalul militar este condus de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art.52–54 se aplică în mod corespunzător, colegiile de conducere fiind formate din preşedinte şi doi judecători.
Art. 585
(1)În municipiul Bucureşti funcţionează Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti.
(2)Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti este condus de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art.52–54 se aplică în mod corespunzător, colegiul de conducere fiind format din preşedinte şi doi judecători.
(3)Preşedintele Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti este ordonator terţiar de credite.
Art. 586
(1)Curtea Militară de Apel funcţionează în municipiul Bucureşti, ca instanţă unica, cu personalitate juridică, fiind condusă de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art.52–54 se aplică în mod corespunzător, colegiul de conducere fiind format din preşedinte şi doi judecători.
(2)Preşedintele Curţii Militare de Apel Bucureşti este ordonator secundar de credite.“
29.La articolul 59, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 59
(1)Ministerul Public îşi exercită atribuţiile în temeiul legii şi este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.“
30.La articolul 60, după litera i) se introduce o nouă literă, litera i1), cu următorul cuprins:
„i1)verifică respectarea legii la locurile de deţinere preventivă;“
31.La articolul 61, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2)În soluţiile dispuse, procurorul este independent, în condiţiile prevăzute de lege. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor şi procurorilor, intervenţia procurorului ierarhic superior, în orice formă, în efectuarea urmăririi penale sau în adoptarea soluţiei.“
32.La articolul 61, după alineatul (2) se introduc două alineate noi, alineatele (3) şi (4), cu următorul cuprins:
„(3)Soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale. Măsura infirmării este supusă controlului instanţei competente să judece cauza în fond, la cererea procurorului care a adoptat soluţia.
(4)Lucrările repartizate pot fi trecute altui procuror numai în cazul suspendării sau al încetării calităţii acestuia, potrivit legii, ori, în absenţa sa, dacă există cauze obiective care justifică urgenţa şi care împiedică rechemarea sa. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor şi procurorilor măsura dispusă de procurorul ierarhic superior.“
33.La articolul 62, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(3)Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie sau de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin procurori anume desemnaţi.“
34.La articolul 63, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2)Serviciile şi organele specializate în culegerea, prelucrarea şi arhivarea informaţiilor au obligaţia de a pune, de îndată, la dispoziţia parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele şi toate informaţiile, neprelucrate, deţinute în legătură cu săvârşirea infracţiunilor.“
35.La articolul 64, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2)Procurorul este liber să prezinte în instanţă concluziile pe care le consideră întemeiate, potrivit legii, ţinând seama de probele administrate în cauză. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii intervenţia procurorului ierarhic superior, pentru influenţarea în orice forma a concluziilor.“
36.Articolul 66 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 66
(1)Ministrul justiţiei, când consideră necesar, din proprie iniţiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, ori de ministrul justiţiei.
(2)Controlul constă în verificarea eficienţei manageriale, a modului în care procurorii îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu şi în care se desfăşoară raporturile de serviciu cu justiţiabilii şi cu celelalte persoane implicate în lucrările de competenţa parchetelor. Controlul nu poate viza măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale şi soluţiile adoptate.
(3)Ministrul justiţiei poate să ceară procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii.“
37.La articolul 67, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2)Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de un prim-adjunct şi un adjunct.“
38.La articolul 67, după alineatul (2) se introduce un alineat nou, alineatul (21), cu următorul cuprins:
„(21)În activitatea sa, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este ajutat de 3 consilieri.“
39.Articolul 69 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 69
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie exercită, direct sau prin procurori anume desemnaţi, controlul asupra tuturor parchetelor.“
40.Articolul 72 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 72
(1)Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are în structură secţii conduse de procurori şefi, care pot fi ajutaţi de adjuncţi. În cadrul secţiilor pot funcţiona servicii şi birouri conduse de procurori şefi.
(2)În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, ca structură specializată în combaterea criminalităţii organizate şi terorismului.
(3)Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.
(4)Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism procurorii trebuie să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 6 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop.
(5)La interviu poate participa orice procuror care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (4).
(6)Interviul constă în verificarea pregătirii profesionale, a capacităţii de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, rezistenţei la stres, precum şi altor calităţi specifice.
(7)La evaluarea candidaţilor, vor fi avute în vedere şi activitatea desfăşurată de procurori, cunoaşterea unei limbi străine şi cunoştinţele de operare pe calculator.
(8)Comisia prevăzută la alin. (4) este numită prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi este formată din 3 procurori din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Din comisie pot face parte şi specialişti în psihologie, resurse umane şi alte domenii.
(9)Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie evaluează, anual, rezultatele obţinute de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
(10)Procurorii numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism pot fi revocaţi prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării unei sancţiuni disciplinare.
(11)La data încetării activităţii în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul să funcţioneze potrivit legii.
(12)Atribuţiile, competenţa, structura, organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sunt stabilite prin lege specială.
(13)Dispoziţiile art.48 alin. (10) şi (11) din Legea nr.303/2004 se aplică în mod corespunzător.“
41.La articolul 74, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„(2)Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este constituit din procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul, şi 5 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor.
(3)Dispoziţiile art.52 alin.–(7) se aplică în mod corespunzător.“
42.După articolul 75, se introduce un articol nou, articolul 751, cu următorul cuprins:
„Art. 751
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.“
43.La articolul 76, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 76
(1)Parchetul Naţional Anticorupţie este specializat în combaterea infracţiunilor de corupţie, potrivit legii, îşi exercită atribuţiile pe întreg teritoriul României, şi funcţionează pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.“
44.La articolul 77, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 77
(1)Parchetul Naţional Anticorupţie îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic,“
45.La articolul 78, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„Art. 78
(1)Parchetul Naţional Anticorupţie este condus de un procuror general, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de 2 adjuncţi, asimilaţi adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (2) În activitatea sa, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie este ajutat de 2 consilieri, asimilaţi consilierilor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,“
46.La articolul 79, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„(2)Colegiul de conducere al Parchetului Naţional Anticorupţie este constituit din procurorul general, unul dintre adjuncţii acestuia şi 5 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor.
(3)Dispoziţiile art.52 alin. –(7) se aplică în mod corespunzător.“
47.Articolul 83 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 83
(1)Parchetul Naţional Anticorupţie se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, cu avizul Consiliul Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.
(2)Pentru a fi numiţi în cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie, procurorii trebuie să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 6 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui interviu organizat de comisia constituită în acest scop.
(3)La interviu poate participa orice procuror care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (2).
(4)Interviul constă în verificarea pregătirii profesionale, a capacităţii de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, rezistenţei la stres, precum şi altor calităţi specifice.
(5)La evaluarea candidaţilor, vor fi avute în vedere şi activitatea desfăşurată de procurori, cunoaşterea unei limbi străine şi cunoştinţele de operare pe calculator.
(6)Comisia prevăzută la alin.(2) este numită prin ordin al procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie şi este formată din 3 procurori de la Parchetul Naţional Anticorupţie. Din comisie pot face parte şi specialişti în psihologie, resurse umane şi alte domenii.
(7)Procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie evaluează, anual, rezultatele obţinute de procurorii Parchetului Naţional Anticorupţie.
(8)Procurorii numiţi în cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie pot fi revocaţi prin ordin al procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării unei sancţiuni disciplinare.
(9)La data încetării activităţii în cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul să funcţioneze potrivit legii.
(10)Atribuţiile, competenţa, structura, organizarea şi funcţionarea Parchetului Naţional Anticorupţie sunt stabilite prin lege specială.
(11)Dispoziţiile art.48 alin. (10) şi (11) din Legea nr.303/2004 privind statutul magistraţilor, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.“
48.După articolul 83, se introduce un articol nou, articolul 831, cu următorul cuprins:
„Art. 831
Parchetul Naţional Anticorupţie elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a Parchetului Naţional Anticorupţie.“
49.La articolul 90, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2)Conducătorul fiecărui parchet repartizează procurorii pe secţii, servicii şi birouri, în funcţie de pregătirea, specializarea şi aptitudinile acestora.“
50.La articolul 90, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
„(3)Conducătorul fiecărui parchet repartizează dosarele procurorilor, ţinând cont de specializarea acestora.“
51.La articolul 91, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(3)Dispoziţiile art.52 alin. (2)–(7) se aplică în mod corespunzător.“
52.După articolul 92 se introduce o secţiune nouă, Secţiunea a 4-a – „Organizarea parchetelor militare“, cu următorul cuprins:
„Secţiunea a 4-a
Organizarea parchetelor militare
Art. 921
(1)Pe lângă fiecare instanţă militară funcţionează un parchet militar. Pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti funcţionează Parchetul Militar de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti funcţionează Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti, iar pe lângă tribunalele militare funcţionează parchetele de pe lângă tribunalele militare.
(2)Circumscripţiile parchetelor militare sunt prevăzute în anexa nr.2 care face parte integrantă din prezenta lege.
(3)Parchetele militare prevăzute la alin.(1) au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.
Art. 922
(1)Parchetele militare sunt conduse de un prim-procuror militar ajutat de un prim-procuror militar adjunct.
(2)Parchetul Militar de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti este condus de un procuror general militar, ajutat de un procuror general militar adjunct.
Art. 923
(1)Parchetele militare exercită prin procurorii militari atribuţiile prevăzute la art.60, care se aplica în mod corespunzător.
(2)Parchetele militare efectuează urmărirea penală în cauzele privind fapte penale comise de militari români dislocaţi pe teritoriul altor state, în cadrul unor forţe multinaţionale, în condiţiile în care, potrivit unei convenţii internaţionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicţia română. Procurorii militari participă la şedinţele de judecată ce se desfăşoară potrivit art. 582.
(3)Parchetele militare dispun de organe de cercetare specială puse în serviciul lor şi faţă de care exercită atribuţiile prevăzute la art.60 lit. b).
(4)Dispoziţiile art.91 şi 92 se aplică în mod corespunzător.
Art. 924
(1)Când inculpatul este militar activ, procurorul militar care efectuează urmărirea penală trebuie să facă parte cel puţin din aceeaşi categorie de grade.
(2)Când gradul procurorului nu face parte din aceeaşi categorie cu gradul învinuitului sau inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunzătoare, numit de conducătorul parchetului la care este înregistrată cauza.
Art. 925
(1)În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului Naţional Anticorupţie funcţionează secţii sau servicii de combatere a infracţiunilor săvârşite de militari care au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.
(2)Pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii, precum şi pentru stabilirea cauzelor care generează sau favorizează criminalitatea în rândul militarilor, secţiile sau serviciile din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului Naţional Anticorupţie organizează şi desfăşoară activităţi comune ale procurorilor militari cu organele de control din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, precum şi din cadrul altor structuri militare, pe bază de protocoale.“
53.La articolul 93, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 93
(1)Institutul Naţional al Magistraturii este instituţia publică cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care realizează formarea iniţială a judecătorilor şi procurorilor, formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor în funcţie, precum şi formarea formatorilor, în condiţiile legii.“
54.La articolul 94, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„Art. 94
(1)Institutul Naţional al Magistraturii este condus de un consiliu ştiinţific format din 13 membri: un judecător al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, un judecător al Curţii de Apel Bucureşti, un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, 3 profesori universitari, recomandaţi de Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti, Facultatea de Drept a Universităţii “Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi şi Facultatea de Drept a Universităţii “Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, 3 reprezentanţi aleşi ai personalului de instruire din cadrul Institutului, un reprezentant al auditorilor de justiţie, un reprezentant al asociaţiilor profesionale legal constituite ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi directorul Institutului Naţional al Magistraturii, care face parte de drept din consiliu şi îl prezidează.
(2)Directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi cei doi adjuncţi ai acestuia sunt numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, din rândul personalului de instruire de specialitate juridică al Institutului, al judecătorilor şi procurorilor sau al cadrelor didactice din învăţământul superior juridic acreditat potrivit legii.“
55.La articolul 94, alineatul (4) se abrogă.
56.Articolul 98 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 98
(1)Personalul de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii este asigurat, de regulă, din rândul judecătorilor şi procurorilor în funcţie, care pot fi detaşaţi în condiţiile prezentei legi, cu acordul lor, în cadrul Institutului, cu avizul consiliului ştiinţific al Institutului.
(2)Institutul Naţional al Magistraturii poate folosi, în condiţiile legii, şi cadre didactice din învăţământul juridic superior acreditat potrivit legii, alţi specialişti români şi străini, precum şi personal de specialitate juridică prevăzut la art.86 alin. (1) din Legea nr.303/2004, cu modificările şi completările ulterioare, pentru desfăşurarea procesului de formare profesională.
(3)Salarizarea personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii la plata cu ora se face în funcţie de numărul de ore de seminar sau curs susţinute, de indemnizaţia brută lunară a funcţiei de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de norma didactică stabilită conform art.80 alin. (2) din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic,“
57.Articolul 99 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 99
Prin hotărâre a Guvernului se pot înfiinţa, în subordinea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Public, centre regionale de formare profesională continua a grefierilor şi a altor categorii de personal de specialitate.“
58.La articolul 100, litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„e)sunt apte, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei.“
59.La articolul 101, alineatele (2)–(4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„(2)Dispoziţiile legale privind obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor se aplică şi asistenţilor judiciari.
(3)Dispoziţiile referitoare la concediul de odihnă, asistenţă medicală gratuită şi gratuitatea transportului, prevăzute de lege pentru judecători şi procurori, se aplică şi asistenţilor judiciari.
(4)Asistenţii judiciari depun jurământul în condiţiile prevăzute de lege pentru judecători şi procurori.“
60.La articolul 103, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 103
(1)Asistenţilor judiciari li se aplică dispoziţiile legale privind abaterile şi sancţiunile disciplinare, precum şi motivele de eliberare din funcţie prevăzute de lege pentru judecători şi procurori.“
61.La articolul 106, după alineatul (3) se introduce un alineat nou, alineatul (4), cu următorul cuprins:
„(4)Instanţele şi parchetele militare au în structură şi un compartiment de documente clasificate.“
62.La articolul 107, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2)Conducătorul biroului, care îndeplineşte şi rolul de purtător de cuvânt, poate fi un judecător sau procuror desemnat de preşedintele instanţei sau, după caz, de conducătorul parchetului ori un absolvent al unei facultăţi de jurnalistică sau specialist în comunicare, numit prin concurs sau examen.“
63.La articolul 108, după alineatul (4) se introduce un alineat nou, alineatul (5), cu următorul cuprins:
„(5)Personalul auxiliar de la instanţele şi parchetele militare, de la secţiile sau serviciile din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului Naţional Anticorupţie poate proveni şi din rândul militarilor activi,“
64.La articolul 109, după alineatul (2) se introduce un alineat nou, alineatul (3), cu următorul cuprins:
„(3)La şedinţele de judecată, grefierii militari sunt obligaţi să poarte uniforma militară.“
65.Articolul 110 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 110
(1)În vederea informatizării activităţii instanţelor şi parchetelor, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ministrul justiţiei, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie iau măsuri pentru dotarea tehnică corespunzătoare a acestora.
(2)Numărul informaticienilor se stabileşte de către preşedintele instanţei sau, după caz, de către conducătorul parchetului, cu avizul conform al direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei, respectiv al compartimentului informatic din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3)În cazul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al Parchetului Naţional Anticorupţie, avizul prevăzut la alin. (2) nu este necesar.
(4)În vederea creării unui sistem informatic unitar şi funcţional, instituţiile sistemului judiciar au obligaţia de a duce la îndeplinire măsurile prevăzute în strategia de informatizare a sistemului judiciar, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei.
(5)Dotarea tehnică necesară informatizării instanţelor militare, a secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori, după caz, din cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie, precum şi a parchetelor militare se asigură de Ministerul Apărării Naţionale.“
66.La articolul 111, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2)Numărul personalului Jandarmeriei Române necesar pentru aplicarea prevederilor alin. (1) se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei şi ministrului administraţiei şi internelor, precum şi a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.“
67.După articolul 111, se introduc două articole noi, articolul 1111 şi articolul 1112, cu următorul cuprins:
„Art. 1111
(1)Instanţele şi parchetele militare dispun de poliţia militară pusă în serviciul lor de Ministerul Apărării Naţionale, în mod gratuit. Necesarul de personal de poliţie militară va fi stabilit prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Apărării Naţionale.
(2)Poliţia militară pusă în serviciul instanţelor şi parchetelor militare este subordonată preşedinţilor sau prim-procurorilor acestora.
(3)Paza sediilor instanţelor şi parchetelor militare, a celorlalte spaţii folosite de acestea, a bunurilor şi valorilor ce le aparţin, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfăşurării normale a activităţii, se asigură, în mod gratuit, de către Poliţia Militară.
(4)Numărul personalului necesar pentru fiecare instanţă sau parchet va fi stabilit de ministrul justiţiei, la propunerea preşedintelui Curţii Militare de Apel şi a secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Art. 1112
Poliţia Română şi Jandarmeria Română au obligaţia de a acorda sprijinul necesar, potrivit atribuţiilor legale, instanţelor şi parchetelor militare, secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi din cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie, pentru buna desfăşurare a procesului penal, la solicitarea acestora.“
68.Articolul 112 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 112
Modul de utilizare a personalului de poliţie pentru asigurarea protecţiei judecătorilor şi procurorilor, precum şi modul de utilizare a personalului Jandarmeriei Române pentru asigurarea pazei sediilor instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, a bunurilor şi valorilor aparţinând acestora, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare se stabilesc prin protocol încheiat între Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Naţional Anticorupţie sau, după caz, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Administraţiei şi Internelor.“
69.La articolul 113, după alineatul (3) se introduce un alineat nou, alineatul (4), cu următorul cuprins:
„(4)Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică şi Curţii Militare de Apel Bucureşti şi Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti.“
70.La articolul 114, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2)La concursul prevăzut la alin. (1) se pot înscrie persoanele care au studii economice superioare şi o vechime în specialitate de minimum 5 ani.“
71.La articolul 115, litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„d)organizează elaborarea, fundamentarea şi prezentarea la organele abilitate a proiectelor de buget anuale, la termenele şi în condiţiile prevăzute de Legea finanţelor publice nr.500/2002, cu modificările şi completările ulterioare;“
72.La articolul 115, după litera g) se introduc trei litere noi, literele h), i) şi j), cu următorul cuprins:
„h)urmăreşte şi răspunde de utilizarea cu eficientă a fondurilor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, precum şi a celor constituite din veniturile proprii, potrivit legii;
i)organizează ţinerea la zi a contabilităţii instanţei şi parchetului din circumscripţia în cadrul căreia funcţionează şi controlează efectuarea corectă a tuturor operaţiunilor financiar-contabile în documentele specifice, precum şi întocmirea şi prezentarea la termenele stabilite a situaţiilor financiare asupra patrimoniului aflat în administrare, potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr.82/1991, republicată;
j)coordonează activitatea de administrare a sediilor instanţelor şi parchetelor din circumscripţiile în cadrul cărora funcţionează, stabilind măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfăşurării corespunzătoare a activităţii acestora. De asemenea, asigură ordinea, curăţenia şi paza bunurilor în sediile instanţelor, inclusiv măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor,“
73.După articolul 117, se introduce un articol nou, articolul 1171, cu următorul cuprins:
„Art. 1171
(1)Instanţele militare care nu au sediul în municipiul Bucureşti şi parchetele de pe lângă acestea au în structură un compartiment economico-administrativ.
(2)Personalul auxiliar din compartimentul economico-administrativ are următoarele atribuţii principale:
a)întocmeşte documentaţia pentru achiziţiile publice, serviciile şi lucrările necesare desfăşurării activităţii instanţelor;
b)asigură aprovizionarea cu materiale de întreţinere şi uz gospodăresc, mijloace fixe şi obiecte de inventar sau alte bunuri necesare desfăşurării optime a activităţii instanţelor;
c)asigură întreţinerea şi funcţionarea clădirilor, instalaţiilor tehnico-sanitare de încălzire, a celorlalte mijloace fixe şi obiecte de inventar din dotare;
d)asigură ordinea, curăţenia şi paza bunurilor în sediile instanţelor;
e)întreprinde măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, precum şi pentru înlăturarea consecinţelor unor calamităţi.“
74.La articolul 118, după alineatul (3) se introduce un alineat nou, alineatul (4), cu următorul cuprins:
„(4)Bugetul instanţelor şi parchetelor militare este gestionat de Ministerul Apărării Naţionale, ministrul apărării naţionale având calitatea de ordonator principal de credite.“
75.La articolul 119, după alineatul (5) se introduc două noi alineate, alineatele (6) şi (7), cu următorul cuprins:
„(6)Proiectele de buget anual se elaborează de Curtea Militară de Apel Bucureşti, respectiv de secţia sau serviciul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după consultarea celorlalte instanţe şi parchete militare, se supun avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii şi se transmit Ministerului Apărării Naţionale.
(7)Anual, Guvernul României va include în bugetul Ministerului Apărării Naţionale fondurile necesare potrivit art.118 alin. (4).“
76.La articolul 121, după alineatul (2) se introduce un alineat nou, alineatul (3), cu următorul cuprins:
„(3)Pentru instanţele şi parchetele militare, numărul maxim de posturi se aprobă, potrivit alin. (1), cu avizul consultativ al ministrului apărării naţionale.“
77.La articolul 122 se introduce un alineat nou, alineatul (2), cu următorul cuprins:
„(2)Statele de funcţii şi de personal pentru fiecare instanţă militară şi parchet de pe lângă aceasta se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii şi al ministrului apărării naţionale.“
78.După articolul 122 se introduce un articol nou, articolul 1221, cu următorul cuprins:
„Art. 1221
Începând cu data de 1 ianuarie 2008, atribuţiile Ministerului Justiţiei referitoare la gestionarea bugetului curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor vor fi preluate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.“
79.Articolul 123 se abrogă.
80.La articolul 125, după alineatul (2) se introduce un alineat nou, alineatul (3), cu următorul cuprins:
„(3)Drepturile materiale şi băneşti ale personalului instanţelor şi parchetelor militare şi mijloacele materiale, inclusiv cele auto, necesare funcţionării instanţelor şi parchetelor militare, secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie se asigură de Ministerul Apărării Naţionale.“
81.La articolul 126 alineatul (1), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„b)modul şi criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecată, în vederea asigurării respectării principiilor distribuţiei aleatorii şi continuităţii;“
82.La articolul 127, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2)Regulamentul de ordine interioară prevăzut la alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, a procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.“
83.Articolul 128 se abrogă.
84.Articolul 130 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 130
(1)Datele la care vor începe să funcţioneze tribunalele specializate şi localităţile în care îşi vor desfăşura activitatea se stabilesc, în mod eşalonat, prin ordin al ministrului justiţiei, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii.
(2)Dispoziţiile prezentei legi privind managerii economici ai instanţelor şi ai parchetelor se aplică începând cu 1 iulie 2005.
(3)Funcţia de manager economic se echivalează cu funcţia de director executiv.
(4)Până la începerea funcţionării Tribunalului Ilfov şi a parchetului de pe lângă această instanţă, cauzele de competenţa acestora se soluţionează de Tribunalul Bucureşti şi, respectiv, de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.“
85.Articolul 132 se abrogă.
86.La articolul 133, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2)Dispoziţiile art. 135 din Legea nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare, referitoare la directorii economici se abrogă de la data de 1 iulie 2005.“
Art. II
(1)La data intrării în vigoare a prezentei legi, funcţiile de judecător inspector şi procuror inspector se desfiinţează, iar posturile se transformă în posturi de judecător, respectiv procuror.
(2)Activităţile aflate în curs de desfăşurare ale judecătorilor inspectori şi procurorilor inspectori vor fi continuate de judecători sau procurori desemnaţi de conducătorii instanţelor judecătoreşti sau parchetelor.
Art. III
Dispoziţiile prezentei legi privind înregistrarea şedinţelor de judecată, precum şi cele privind numirea la birourile de informare şi relaţii publice a absolvenţilor unei facultăţi de jurnalistică sau a specialiştilor în comunicare, se aplică de la 1 ianuarie 2012.
Legea 247 2005 actualizată prin:
OUG 109/2010 - privind unele măsuri financiar-bugetare din 6 decembrie 2010, Monitorul Oficial 846/2010 ;
OUG 114/2009 - privind unele măsuri financiar-bugetare din 23 decembrie 2009, Monitorul Oficial 919/2009 ;
Ordonanţă de urgentă nr. 137/2008 - pentru prorogarea unor termene din 28 octombrie 2008, Monitorul Oficial 745/2008 ;
OUG 154/2007 - pentru prorogarea termenului prevăzut la art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente din 19 decembrie 2007, Monitorul Oficial 883/2007 ;
Ordonanţă de urgentă nr. 50/2006 - privind unele măsuri pentru asigurarea bunei funcţionări a instanţelor judecătoreşti şi parchetelor şi pentru prorogarea unor termene din 28 iunie 2006, Monitorul Oficial 566/2006 ;
Art. IV
(1)Circumscripţiile teritoriale ale parchetelor militare din municipiile Bacău, Braşov, Constanţa, Craiova, Oradea, Ploieşti şi Târgu-Mureş, care se desfiinţează prin intrarea în vigoare a prezentei legi, se redistribuie în concordanţă cu circumscripţiile teritoriale ale instanţelor militare în aceste localităţi, potrivit anexei nr.2 la prezenta lege.
(2)Funcţiile reduse ca urmare a reorganizării instanţelor şi parchetelor militare, potrivit prezentei legi, trec în statele de funcţii ale Ministerului Justiţiei şi ale Ministerului Public, cu luarea măsurilor de finanţare prin transferul la aceste instituţii a fondurilor corespunzătoare din bugetul Ministerului Apărării Naţionale.
(3)Spaţiile şi dotările materiale ale parchetelor militare desfiinţate, vor fi preluate de parchetele militare cărora, prin redistribuire, le revin circumscripţiile teritoriale ale unităţilor desfiinţate.
(4)Personalul auxiliar civil şi militar din cadrul instanţelor şi parchetelor militare care optează pentru transfer la instanţele şi parchetele civile sau ale căror funcţii au fost reduse, va fi transferat, ţinându-se seama de opţiunea exprimată, la instanţele şi parchetele civile din raza de domiciliu sau din alte localităţi.
(5)La transferul personalului auxiliar civil şi militar de la instanţele şi parchetele militare, la instanţele sau parchetele civile, se tine seama, potrivit legii, de vechimea în muncă şi de activitatea profesională. În acest caz, trecerea în rezervă sau direct în retragere a personalului auxiliar militar este obligatorie.
Art. V
La data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea nr. 54/1993 pentru organizarea instanţelor şi parchetelor militare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.209 din 13 mai 1999, cu modificările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare se abrogă.
Art. VI
În cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticorupţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.244 din 11 aprilie 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 503/2002, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.924 din 18 decembrie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 347/2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în orice alte acte normative, denumirea „procuror consilier“ se înlocuieşte cu cea de „consilier“.
Art. VII
Regulamentele prevăzute de prezenta lege se actualizează şi se adoptă în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. VIII
(1)În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, vor fi organizate alegeri pentru colegiile de conducere ale instanţelor şi parchetelor.
(2)Atribuţiile membrilor actualelor colegii de conducere încetează la expirarea termenului prevăzut la alin. (1).
Art. IX
Legea nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1089 din 23 noiembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1.La articolul 10, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(3)Constatarea tehnico-ştiinţifică efectuată din dispoziţia scrisă a procurorului de către specialiştii prevăzuţi la alin. (1) poate constitui mijloc de probă, în condiţiile legii.“
2.La articolul 10, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:
„(4)Constatările tehnico-ştiintifice şi expertizele pot fi efectuate şi de alţi specialişti sau experţi din instituţii publice sau private române sau străine, organizate potrivit legii, precum şi de specialişti sau experţi individuali autorizaţi sau recunoscuţi, potrivit legii.“
Art. X
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticorupţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.244 din 11 aprilie 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 503/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1.La articolul 11, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(3)Constatarea tehnico-ştiinţifică efectuată din dispoziţia scrisă a procurorului de specialiştii prevăzuţi la alin. (1) constituie mijloc de probă, în condiţiile legii.“
2.La articolul 11, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:
„(4)Constatările tehnico-ştiinţifice şi expertizele pot fi efectuate şi de alţi specialişti sau experţi din instituţii publice sau private române sau străine, organizate potrivit legii, precum şi de specialişti sau experţi individuali autorizaţi sau recunoscuţi, potrivit legii.“
Art. XI
La litera C din Anexa la Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară sintagma „tribunalele şi tribunalele specializate cuprinse în circumscripţia curţii de apel“ se înlocuieşte cu „tribunalele cuprinse în circumscripţia curţii de apel“.
Art. XII
După Anexa la Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, care devine Anexa nr. 1, se introduce o nouă anexă, Anexa nr. 2, cu următorul cuprins:
„ANEXA NR. 2
Circumscripţiile instanţelor militare, ale parchetelor de pe lângă acestea şi localităţile de reşedinţă
Nr. crt. | Instanţa militară şi localitatea de reşedinţă | Parchetul militar şi localitatea de reşedinţă | Circumscripţia teritorială |
I.1 | Tribunalul Militar Bucureşti Sediul: Municipiul Bucureşti | Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti Sediul; Municipiul Bucureşti | Argeş Călăraşi Giurgiu Ialomiţa Ilfov Olt Teleorman Vâlcea Municipiul Bucureşti Constanţa Tulcea Brăila Buzău Dâmboviţa Prahova |
I.2 | Tribunalul Militar Cluj Sediul: Municipiul Cluj-Napoca | Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Cluj Sediul: Municipiul Cluj-Napoca | Braşov Covasna Sibiu Alba Bistriţa-Nasăud Cluj Sălaj Harghita Mureş Bihor Maramureş Satu-Mare |
I.3. | Tribunalul Militar Iaşi Sediul: Municipiul Iaşi | Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Iaşi Sediul: Municipiul Iaşi | Bacău Neamţ Suceava Vrancea Botoşani Galaţi Iaşi Vaslui |
I.4 | Tribunalul Militar Timişoara Sediul: Municipiul Timişoara | Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Timişoara Sediul: Municipiul Timişoara | Dolj Gorj Hunedoara Mehedinţi Arad Caras-Severin Timiş |
II. | Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti Sediul: Municipiul Bucureşti | Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti Sediul: Municipiul Bucureşti | Competenţă teritorială generală |
III. | Curtea Militară de Apel Bucureşti Sediul: Municipiul Bucureşti | Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti Sediul: Municipiul Bucureşti |
Art. XIII
La data intrării în vigoare a prezentei legi, orice dispoziţie contrară se abrogă.
Art. XIV
Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.576 din 29 iunie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se republică în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.
| ← TITLUL XVII - Modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004... | TITLUL XV - Modificarea şi completarea Legii nr.317/2004... → |
|---|
