Art. 12 Legea 32/2000 Autorizarea asigurătorilor/reasiguratorilor
Comentarii |
|
Autorizarea asigurătorilor/reasiguratorilor
Art. 12
(1) Cererea de autorizare pentru desfăşurarea activităţii de asigurare va fi transmisă Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor în formatul şi însoţită de documentele prevăzute de legislaţia în domeniu.
(2) În cazul în care consideră necesar, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor poate solicita informaţii suplimentare, poate desfăşura investigaţii proprii sau cu sprijinul altor autorităţi competente ori poate să folosească informaţii provenite din alte surse.
(3) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va decide asupra acordării autorizaţiei necesare desfăşurării activităţii de asigurare sau asupra respingerii cererii de autorizare, în termen de 4 luni de la data depunerii documentaţiei complete.
(4) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor poate acorda autorizaţia menţionată la alin. (3) în cazul îndeplinirii cumulative a următoarelor condiţii:
a) întocmirea pentru toate riscurile dintr-o clasă, iar în situaţia în care asigurătorul doreşte să acopere numai anumite riscuri incluse în acea clasă, doar pentru acele riscuri, a unui studiu de fezabilitate care va cuprinde cel puţin următoarele informaţii şi documente:
1. natura angajamentelor sau a riscurilor pe care asigurătorul îşi propune să le acopere;
2. metodele actuariale de calcul folosite pentru stabilirea rezervelor tehnice;
3. principiile programului de reasigurare şi lista cu reasiguratorii, în conformitate cu normele emise în aplicarea prezentei legi;
4. componentele fondului de siguranţă, în conformitate cu normele emise în aplicarea prezentei legi;
5. resursele financiare pentru acoperirea cheltuielilor şi, în cazul asigurării prevăzute în anexa nr. 1 lit. B clasa nr. 18, resursele de care dispune asigurătorul pentru acordarea asistenţei;
6. primele trei exerciţii financiare, studiul de fezabilitate care va cuprinde şi:
a) estimarea cheltuielilor aferente conducerii executive şi a celor aferente funcţiilor de conducere specifice domeniului asigurărilor;
b) estimarea primelor şi a daunelor;
c) bugetul de venituri şi cheltuieli;
d) estimarea resurselor financiare necesare constituirii rezervelor tehnice şi a marjei de solvabilitate;
7. un sistem de tehnologie a informaţiei adecvat derulării optime a activităţii de asigurare pe care îşi propune să o practice, conform celor solicitate la pct. 1, în conformitate cu normele privind autorizarea asigurătorilor, emise în aplicarea prezentei legi;
b) în cazul practicării clasei de asigurări generale nr. 18 - Asigurări de asistenţă a persoanelor aflate în dificultate în cursul deplasărilor sau absenţelor de la domiciliu ori de la locul de reşedinţă permanentă, studiul de fezabilitate prevăzut la lit. a) cuprinde, pentru această clasă, şi următoarele informaţii:
1. dovezi privind existenţa personalului calificat;
2. dovezi privind dotarea cu echipamentul tehnic adecvat;
3. reţeaua de asistenţă ce urmează a fi folosită pentru îndeplinirea obligaţiilor aferente acestei clase de asigurări;
c) din studiul de fezabilitate prezentat rezultă că societatea dispune de marja de solvabilitate minimă;
d) capitalul social vărsat de către solicitant în contul unei bănci autorizate de Banca Naţională a României sau, în cazul unei societăţi mutuale, fondul de rezervă liberă vărsat în conformitate cu prevederile legale din domeniu;
e) numele societăţii nu induce în eroare publicul;
f) societatea va desfăşura exclusiv activitate de asigurare;
g) în cazul unui asigurător străin, solicitantul trebuie să demonstreze că este legal constituit în ţara de origine;
h) asigurătorii care solicită autorizarea pentru clasa nr. 10 de la lit. B din anexa nr. 1, exclusiv răspunderea transportatorului, trebuie să numească un reprezentant de despăgubiri în fiecare stat membru;
i)abrogată.
(41) Condiţiile generale şi specifice ale poliţelor de asigurare, valoarea primelor de asigurare, modul de calcul al primelor sau formularele şi alte documente pe care un asigurător intenţionează să le utilizeze în relaţiile sale cu asiguraţii nu sunt supuse aprobării prealabile sau informărilor sistematice.
(42) Având în vedere principiile de supraveghere prudenţială, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor poate solicita, cu respectarea prevederilor alin. (41), informaţii privind bazele tehnice ale calculelor privind primele şi rezervele tehnice, în vederea verificării conformării acestora cu principiile actuariale.
(43) Autorităţile competente ale statelor membre vor fi consultate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor înainte de a emite o autorizaţie de funcţionare pentru un asigurător/reasigurator aflat în una dintre următoarele situaţii:
a) este o filială a unui asigurător/reasigurator autorizat într-un alt stat membru;
b) este o filială a unei societăţi de asigurare-mamă a unui asigurător/reasigurator autorizat într-un alt stat membru;
c) este controlat de aceeaşi persoană fizică sau juridică de care este controlat un asigurător sau reasigurator în respectivul stat membru.
(44) Autorităţile competente care supraveghează instituţiile de credit sau societăţile de servicii şi investiţii financiare dintr-un stat membru vor fi consultate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor înainte de a emite o autorizaţie de funcţionare pentru un asigurător/reasigurator care se află în una dintre următoarele situaţii:
a) este o filială a unei instituţii de credit sau a unei societăţi de servicii şi investiţii financiare autorizate în Uniunea Europeană; sau
b) este o filială a unei companii de asigurare mamă a unei instituţii de credit sau a unei societăţi de servicii şi investiţii financiare autorizate în Uniunea Europeană; sau
c) este controlat de aceeaşi persoană, fizică sau juridică, ce controlează o instituţie de credit sau o societate de servicii şi investiţii financiare autorizată în Uniunea Europeană.
(45) Autorităţile competente menţionate la alin. (43) şi (44) vor fi consultate atât pentru evaluarea acţionarilor, cât şi a reputaţiei şi a experienţei persoanelor semnificative implicate în conducerea unei alte entităţi din cadrul aceluiaşi grup.
(46) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va putea solicita autorităţilor competente în cauză orice informaţii considerate relevante despre acţionariatul unui asigurător/reasigurator sau despre reputaţia şi experienţa persoanelor semnificative ale acestuia, atât în vederea emiterii unei autorizaţii de funcţionare, cât şi în ceea ce priveşte evaluarea permanentă a modului de desfăşurare a activităţii acelui asigurător/reasigurator, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
(5) Pentru asigurătorii din statele terţe se adaugă următoarele cerinţe:
a) sucursalele aparţinând societăţilor de asigurare, societăţilor de reasigurare, precum şi societăţilor mutuale cu sediul social în state terţe deţin pe teritoriul României active în valoare de cel puţin jumătate din fondul de siguranţă prevăzut la data autorizării pentru asigurătorii sau reasiguratorii persoane juridice române;
b) sucursalele aparţinând societăţilor de asigurare, societăţilor de reasigurare, precum şi societăţilor mutuale cu sediul social în state terţe constituie pe teritoriul României un depozit iniţial drept garanţie la o instituţie de credit autorizată de Banca Naţională a României, în valoare de o pătrime din fondul de siguranţă prevăzut la data autorizării pentru asigurătorii sau reasiguratorii persoane juridice române.
(6) Autorizaţia acordată unui asigurător de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor este valabilă pe întregul teritoriu al Comunităţii Europene şi al statelor aparţinând Spaţiului Economic European, în conformitate cu dreptul de stabilire şi cu libertatea de a presta servicii.
(7) Autorizaţia se acordă pentru toate riscurile dintr-o clasă de asigurare, exceptând situaţia în care asigurătorul doreşte să acopere numai anumite riscuri incluse în clasa respectivă.
(71) Asigurătorul care solicită autorizaţie pentru o nouă clasă de asigurări sau extinderea la unele ori la toate riscurile acoperite de aceeaşi clasă de asigurări trebuie să prezinte pentru aceste situaţii studiul de fezabilitate prevăzut la art. 12 alin. (4) lit. a)-c) şi, după caz, numele persoanelor prevăzute la lit. h), precum şi alte documente şi informaţii, în conformitate cu prevederile normelor emise în aplicarea prezentei legi.
(8) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor poate acorda autorizaţia pentru grupele de clase menţionate la lit. C din anexa nr. 1, dacă asigurătorul solicită aceasta şi îndeplineşte toate condiţiile prevăzute în lege.
(9) Autorizaţia acordată pentru o clasă sau un grup de clase este valabilă şi pentru a subscrie riscuri suplimentare dintr-o altă clasă, dacă se îndeplinesc condiţiile prevăzute la lit. D din anexa nr. 1.
(10) Abrogat.
(11) Asigurătorii autorizaţi să practice asigurări de viaţă pot, de asemenea, să primească autorizaţie pentru clasele 1 şi 2, prevăzute la lit. B din anexa nr. 1. Asigurătorii autorizaţi să practice asigurări generale, dar numai pentru clasele 1 şi 2, prevăzute la lit. B din anexa nr. 1, au dreptul să primească autorizaţie de funcţionare şi pentru categoria asigurării de viaţă.
(12) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va respinge cererea de autorizare în cazul neîndeplinirii cerinţelor prevăzute la alin. (4) şi (5), precum şi atunci când constată una sau mai multe dintre următoarele situaţii:
a) documentaţia prezentată nu este întocmită în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
b) din documentaţia prezentată rezultă că:
1. asigurătorul nu va desfăşura o activitate în conformitate cu prevederile prezentei legi;
2. acţionarii şi persoanele semnificative nu îndeplinesc condiţiile şi criteriile prevăzute de legislaţia în vigoare;
3. necesitatea asigurării unui management prudenţial al asigurătorului nu este satisfăcută în raport cu calificarea acţionarilor şi a membrilor, în mod direct sau indirect;
c) analiza studiului de fezabilitate indică faptul că asigurătorul nu poate asigura realizarea obiectivelor stabilite şi în condiţii compatibile cu reglementările privind practica prudenţială, care să protejeze în mod adecvat asiguraţii;
d) există o formă de asociere prin intermediul căreia acţionariatul, până la ultima persoană fizică implicată, nu este adus la cunoştinţă Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor;
e) sistemul de tehnologie a informaţiei de care dispune nu este adecvat derulării optime a activităţii de asigurare pe care îşi propune să o practice;
f) nu pot deţine, direct şi/sau indirect, calitatea de acţionar, precum şi cea de persoană semnificativă a unui asigurător sau reasigurator persoanele nominalizate în anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 159/2001 pentru prevenirea şi combaterea utilizării sistemului financiar-bancar în scopul finanţării de acte de terorism, aprobată prin Legea nr. 466/2002, cu modificările ulterioare, precum şi în lista întocmită în conformitate cu prevederile art. 5 din această ordonanţă de urgenţă.
(13) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va comunica solicitantului motivele respingerii cererii de autorizare.
(14) Împotriva deciziilor adoptate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor persoana implicată poate face plângere la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei.
(15) Prin decizia de acordare a autorizaţiei emisă de preşedintele Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor se stabileşte data de la care asigurătorul va începe să-şi desfăşoare activitatea.
(16) Asigurătorii şi reasiguratorii autorizaţi în conformitate cu prevederile prezentei legi şi ale normelor emise în aplicarea acesteia sunt obligaţi să includă în toate documentele emise, inclusiv în corespondenţa cu terţii, codul unic alocat prin registrul prevăzut la art. 5 lit. r), precum şi următorul înscris: Autorizat de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.
(17) Toate rapoartele, informările, documentele şi solicitările asigurătorilor sau reasiguratorilor, precum şi corespondenţa de orice fel a acestora cu Comisia de Supraveghere a Asigurărilor vor fi semnate, după caz, numai de conducerea executivă, de conducătorul activităţii de asigurări de viaţă şi, respectiv, al activităţii de asigurări generale, în cazul asigurătorilor cu activitate compozită, sau de persoanele care ocupă funcţiile de conducere specifice domeniului asigurărilor.
(18) Orice împuternicire dată unei alte persoane, emisă inclusiv de acţionarii semnificativi, direcţi ori indirecţi, de membrii consiliului de administraţie şi/sau ai consiliului director şi/sau ai consiliului de supraveghere, după caz, al asigurătorului sau reasiguratorului, este nulă de drept.
(19) Asigurătorii şi reasiguratorii autorizaţi în conformitate cu prevederile prezentei legi şi ale normelor emise în aplicarea acesteia sunt obligaţi să afişeze la toate sediile, principale şi secundare, la loc vizibil, copii după certificatul de înmatriculare emis de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor după înregistrarea în registrul prevăzut la art. 5 lit. r).
(20) Prin excepţie de la prevederile alin. (4) lit. f), asigurătorii pot desfăşura, în conformitate cu legislaţia specifică în vigoare, şi activitatea de administrare a fondurilor de pensii facultative.
(21) Activele, pasivele, veniturile şi cheltuielile privind desfăşurarea activităţii de administrare a fondurilor de pensii facultative trebuie organizate, evidenţiate şi administrate distinct de activele, pasivele, veniturile şi cheltuielile aferente activităţii de asigurare, fără posibilitate de transfer.
(22) Activele, pasivele, veniturile şi cheltuielile prevăzute la alin. (21) sunt destinate exclusiv operaţiunilor legate de fondurile de pensii facultative şi activităţi conexe.
Legea 32/2000 activitatea de asigurare si supravegherea asigurarilor actualizată prin:Ordonanţă de urgenţă nr. 117/2007 - pentru modificarea şi completarea Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor din 24 octombrie 2007, M. Of. 732/2007;
Ordonanţă de urgenţă nr. 87/2006 - pentru modificarea şi completarea Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor din 8 noiembrie 2006, M. Of. 916/2006;
Ordonanţă de urgenţă nr. 201/2005 - pentru modificarea şi completarea Legii nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor din 22 decembrie 2005, M. Of. 1191/2005;
Ordonanţă de urgenţă nr. 201/2005 - pentru modificarea şi completarea Legii nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor din 22 decembrie 2005, M. Of. 1191/2005;
Lege nr. 403/2004 - pentru modificarea şi completarea Legii nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor din 11 octombrie 2004, M. Of. 976/2004;
Lege nr. 76/2003 - pentru modificarea şi completarea Legii nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor din 12 martie 2003, M. Of. 193/2003;
Art. 121
(1) În vederea obţinerii autorizării de funcţionare, precum şi oricând pe perioada derulării activităţii, un asigurător sau reasigurator trebuie să fie în relaţii de muncă cu cel puţin un actuar, iar în cazul în care volumul de activitate necesită angajarea a 2 sau mai mulţi actuari, pentru aceştia se aplică, de asemenea, prevederile prezentei legi şi ale normelor emise în aplicarea acesteia.
(2) Obligaţiile actuarului sunt următoarele:
a) determinarea valorii rezervelor tehnice;
b) controlul activelor admise să acopere rezervele tehnice;
c) calculul primelor de asigurare;
d) calculul marjei de solvabilitate minime;
e) calculul marjei de solvabilitate de care dispune asigurătorul;
f) calculul beneficiilor obţinute din fructificarea activelor admise să acopere rezervele tehnice pentru asigurările de viaţă;
g) elaborarea, certificarea şi transmiterea către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor a raportului actuarial anual, ale cărui conţinut şi formă sunt stabilite prin normele emise în aplicarea prezentei legi;
h) certificarea tuturor rapoartelor transmise către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor care conţin calculele prevăzute la lit. a)-f);
i) notificarea, conform prevederilor alin. (3) şi (4), a oricăror nereguli constatate sau a unor situaţii care indică sau conduc la încălcarea prevederilor prezentei legi şi a normelor emise în aplicarea acesteia.
(3) Actuarul trebuie să aducă la cunoştinţă, în scris, în cel mult două zile lucrătoare de la data constatării, consiliului de administraţie şi/sau consiliului director şi/sau consiliului de supraveghere, după caz, precum şi conducerii executive a asigurătorului sau reasiguratorului, pe perioada îndeplinirii obligaţiilor prevăzute la alin. (2), despre orice situaţie care indică comiterea unei încălcări a prevederilor prezentei legi şi a normelor emise în aplicarea acesteia.
(4) În termen de 30 de zile calendaristice de la data notificării persoanelor menţionate la alin. (3), actuarul va informa Comisia de Supraveghere a Asigurărilor atât despre conţinutul notificării, cât şi despre măsurile luate de asigurător în vederea remedierii situaţiei.
(5) Actuarul are obligaţia de a informa Comisia de Supraveghere a Asigurărilor şi în cazul în care, în termen de 10 zile calendaristice de ia data notificării prevăzută la alin. (3), asigurătorul nu a întreprins nici o acţiune sau nu a iniţiat nici o măsură de remediere a situaţiei.
(6) Persoanele menţionate la alin. (3) nu pot iniţia nici o măsură sancţionatorie la adresa unui actuar care, în exercitarea obligaţiilor sale, se conformează prevederilor alin. (4).
(7) Actuarul poate fi numit sau revocat numai de către consiliul de administraţie şi/sau consiliul director şi/sau consiliul de supraveghere, după caz, al asigurătorului sau reasiguratorului şi nu poate fi membru al unui astfel de consiliu.
(8) Numirea sau, după caz, revocarea actuarului se aduce la cunoştinţă Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor în termen de maximum 3 zile de la data la care s-a adoptat hotărârea de către organul competent să ia această decizie, însoţită, în cazul revocării, de motivarea acesteia.
(9) Organul competent, dintre cele menţionate la alin. (7), este obligat să numească un nou actuar, în termen de maximum 20 de zile calendaristice de la data revocării actuarului precedent.
(10) În cazul în care organul competent încalcă obligaţia prevăzută la alin. (9), Comisia de Supraveghere a Asigurărilor numeşte, în termen de 10 zile calendaristice de la expirarea termenului prevăzut la acelaşi alineat, un actuar pentru o perioadă de maximum 6 luni.
(11) Alte prevederi vor fi stabilite prin norme emise în aplicarea prezentei legi.
Legea 32/2000 activitatea de asigurare si supravegherea asigurarilor actualizată prin:Ordonanţă de urgenţă nr. 117/2007 - pentru modificarea şi completarea Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor din 24 octombrie 2007, M. Of. 732/2007;
Ordonanţă de urgenţă nr. 201/2005 - pentru modificarea şi completarea Legii nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor din 22 decembrie 2005, M. Of. 1191/2005;
Art. 122
(1) Registrul actuarilor se deschide şi se menţine de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, în sistem computerizat şi pe suport hârtie, datele înscrise în acesta fiind permanent accesibile publicului la sediul central al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. Persoanele înscrise în registru vor constitui Corpul actuarilor, ale cărui statut şi regulament de organizare şi funcţionare se aprobă prin hotărâre a Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.
(2) Poate fi înregistrată în Registrul actuarilor orice persoană fizică care îndeplineşte cumulativ următoarele:
a) este licenţiată cu diplomă de studii superioare de lungă durată;
b) a absolvit cu diplomă, în ţară, studii actuariale la instituţii de învăţământ superior sau alte forme de pregătire postuniversitară, cu condiţia ca cel puţin un membru al comisiei de examinare să deţină calificarea de actuar, sau a absolvit, cu diplomă sau prin certificarea unui examen, cursurile unor instituţii recunoscute pe plan internaţional în pregătirea şi calificarea în profesia de actuar;
c) a lucrat o perioadă de cel puţin 3 ani în domeniul asigurărilor, matematicilor financiare sau statisticilor, activitatea desfăşurată necesitând cunoştinţe actuariale;
d) nu are cazier judiciar sau fiscal.
(3) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va face înregistrarea în Registrul actuarilor la cererea scrisă a persoanelor care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (2).
(4) Actuarii sunt obligaţi să anunţe, în cel mult 7 zile calendaristice, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor despre orice modificare a datelor care fac subiectul înregistrării în Registrul actuarilor.
(5) Cetăţenii străini sunt exceptaţi de la îndeplinirea cerinţei privind studiile actuariale, dacă dovedesc prin acte oficiale recunoaşterea ca actuar obţinută în ţara de origine.
(6) Sancţionarea unui actuar de trei ori de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi şi a normelor emise în aplicarea acesteia sau condamnarea printr-o sentinţă definitivă duce la radierea obligatorie din Registrul actuarilor.
(7) Alte prevederi referitoare la Registrul actuarilor vor fi stabilite prin norme emise în aplicarea prezentei legi.
Legea 32/2000 activitatea de asigurare si supravegherea asigurarilor actualizată prin:Ordonanţă de urgenţă nr. 201/2005 - pentru modificarea şi completarea Legii nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor din 22 decembrie 2005, M. Of. 1191/2005;
← Art. 11 Legea 32/2000 Autorizarea... | Art. 13 Legea 32/2000 Autorizarea... → |
---|