Art. 66 Legea avocaturii Organizarea profesiei de avocat Uniunea Naţională a Barourilor din România - U.N.B.R.
| Comentarii |
|
Organizarea profesiei de avocat
SECŢIUNEA a 2-a
Uniunea Naţională a Barourilor din România - U.N.B.R.
Art. 66
Consiliul U.N.B.R. are următoarele atribuţii:
a) este organul reprezentativ şi deliberativ al barourilor din România şi asigură activitatea permanentă a U.N.B.R.;
b) duce la îndeplinire hotărârile Congresului avocaţilor;
c) rezolvă orice probleme interesând profesia de avocat între sesiunile Congresului avocaţilor, cu excepţia acelora care sunt date în competenţa exclusivă a Congresului avocaţilor;
d) exercită controlul asupra activităţii şi asupra hotărârilor Comisiei permanente a U.N.B.R.;
e) organizează examenul de verificare a cunoştinţelor de drept românesc şi de limba română ale avocaţilor străini;
f) organizează şi conduce activitatea Institutului Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Avocaţilor, constituit ca persoană juridică de drept privat nonprofit şi care nu face parte din sistemul naţional de învăţământ şi nu este supus procedurilor de autorizare şi acreditare;
g) adoptă hotărâri în toate problemele privind pregătirea şi perfecţionarea profesională a avocaţilor, precum şi recomandări privind relaţiile dintre barouri;
h) organizează examenul de primire în profesia de avocat şi de dobândire a titlului profesional de avocat definitiv, în condiţiile art. 17 şi cu respectarea prevederilor Statutului profesiei de avocat;
i) organizează şi supraveghează serviciul statistic general al U.N.B.R.;
j) organizează şi editează publicaţiile U.N.B.R. şi sprijină publicaţiile barourilor;
k) întocmeşte proiectul de buget al U.N.B.R. şi îl supune spre aprobare Congresului avocaţilor, precum şi execuţia bugetară anuală a bugetului U.N.B.R.;
l) întocmeşte raportul anual de activitate şi de gestiune a patrimoniului U.N.B.R. şi le supune spre aprobare Congresului avocaţilor;
m) stăruie pentru realizarea bugetului U.N.B.R. şi executarea de către barouri a hotărârilor adoptate de Congresul avocaţilor şi de Consiliul U.N.B.R.;
n) alege şi revocă preşedintele şi vicepreşedinţii U.N.B.R. şi membrii Comisiei permanente a U.N.B.R., dintre membrii săi, avocaţi cu o vechime mai mare de 10 ani în profesie, pentru un mandat de 4 ani;
o) verifică legalitatea şi temeinicia deciziilor de primire în profesie, date de către consiliile barourilor, la cererea persoanelor interesate;
p) anulează hotărârile barourilor pentru cauze de nelegalitate şi rezolvă plângerile şi contestaţiile făcute împotriva hotărârilor adoptate de consiliile barourilor, în cazurile prevăzute de lege şi de statutul profesiei;
q) înfiinţează Casa Centrală de Credit şi Ajutor a Avocaţilor şi controlează activitatea acesteia;
r) coordonează activitatea Casei de Asigurări a Avocaţilor şi adoptă regulamentul acesteia;
s) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege şi adoptă hotărâri în interesul profesiei, cu respectarea legii;
t) acordă, la propunerea Comisiei permanente a U.N.B.R., titlul de membru de onoare, respectiv de preşedinte de onoare al U.N.B.R.
| ← Art. 65 Legea avocaturii Organizarea profesiei de avocat Uniunea... | Art. 67 Legea avocaturii Organizarea profesiei de avocat Uniunea... → |
|---|
CONSILIUL UNIUNII
DECIZIA NR. 745/29.06.2013
(cu caracter interpretativ)
despre aplicarea corectă a prevederilor art. 66 lit. g) din
Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată şi ale art. 314-317 din Statutul profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea Consiliului UNBR nr. 64/03.12.2011, cu modificările şi completările ulterioare
A. Precizări prealabile
Interpretarea acestor prevederi apare ca fiind necesară, pentru a clarifica posibilitatea unor forme de exercitare a profesiei, în special societăţile civile
Citește mai mult
profesionale şi societăţile profesionale cu răspundere limitată, de a organiza forme de pregătire profesională continuă pentru avocaţiResortul prezentei decizii rezidă în stabilirea unor reguli clare şi practici unitare privind organizarea unor astfel de activităţi de pregătire profesională continuă în afara celor desfăşurate în cadrul INPPA, având în vedere că deja au fost organizate astfel de cursuri de pregătire de către unele forme de exercitare a profesiei.
B. Texte legale şi statutare incidente
Art. 66 lit. g) din Legea 51/1995, republicată:
Consiliul U.N.B.R. are următoarele atribuţii:
g) adoptă hotărâri în toate problemele privind pregătirea şi perfecţionarea profesională a avocaţilor, precum şi recomandări privind relaţiile dintre barouri;
Art. 314-317 din Statutul profesiei de avocat:
Art. 314. (1) Avocaţii sunt obligaţi să-şi actualizeze permanent pregătirea lor profesională, prin menţinerea şi diversificarea cunoştinţelor în domeniile în care îşi exercită profesia şi, în acest scop, să frecventeze for¬mele de pregătire profesională continuă organizate de barou, I.N.P.P.A. sau de formele de exercitare a profesiei, conform dispoziţiilor prezentei secţiuni.
(2) Pregătirea profesională continuă presupune lărgirea cunoştinţelor şi competenţelor în noi domenii ale dreptului, lărgirea cunoştinţelor în dome-niul procedurilor şi al legilor aplicate în Uniunea Europeană, pre¬cum şi dobândirea certificării pregătirii profesionale continue la standarde compatibile cu pregătirea profesională a avocaţilor din celelalte state membre ale Uniunii Europene.
(3) Pregătirea profesională continuă se realizează şi prin specializarea impusă de diversificarea şi extinderea aplicării dreptului în raport de evoluţia relaţiilor social-economice contemporane
Art. 315. (1) Toate organele profesiei şi instituţiile ce îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea acestora sunt obligate să asigure condiţiile necesare pregătirii profesionale continue a avocaţilor, în raport cu domeniile pro-fesionale de specialitate pentru care avocaţii optează. Obligaţia priveşte în mod special şi domeniul dreptului Uniunii Europene, însuşirea şi aplicarea deontologiei şi standardelor profesionale în materie.
(2) Pregătirea profesională continuă se realizează în cadrul barourilor, al I.N.P.P.A. şi al formelor de exercitare a profesiei şi are drept scop înde-plinirea de către avocaţi a obligaţiei profesionale de pregătire continuă bazată pe o cultură juridică de calitate şi o pregătire temeinică pentru îndeplinirea corespunzătoare a activităţilor de interes public pe care le implică folosirea titlului profesional de avocat.
Art. 316. Reprezintă modalităţi de pregătire profesională continuă, în cadru organizat:
a) activităţile coordonate şi îndrumate de Departamentul de pregătire profesională continuă al I.N.P.P.A.;
b) asistenţa la cursuri, seminarii, reuniuni, conferinţe, congrese şi orice altă formă organizată pentru realizarea actualizării cunoştinţelor şi teh¬nicilor de exercitare a profesiei;
c) pregătirea on-line;
d) redactarea şi publicarea de note, articole, eseuri, studii pe probleme juridice;
e) activităţi specifice în cercurile de studii organizate de barouri;
f) activităţi organizate în cooperare cu instituţii de învăţământ sau insti¬tuţii de realizare a pregătirii profesionale în domenii conexe activităţii specifice profesiei de avocat.
g) orice altă activitate recunoscută de organele profesiei.
Art. 317. (1) Pregătirea continuă realizată de către avocaţi va fi evaluată în mod regulat.
(2) Controlul respectării obligaţiilor de pregătire continuă (inclusiv con-secinţele nerespectării acestor obligaţii) se va reflecta într-un sistem declarativ realizat de către avocaţi, apt a fi verificat. Controlul pregătirii profesionale continue este de competenţa Baroului şi se va realiza în cadrul normativ corespunzător exercitării profesiei la nivel naţional conform hotărârilor adoptate de Congresul avocaţilor şi de Consiliul U.N.B.R.
(3) Pe baza hotărârilor Congresului avocaţilor Consiliul U.N.B.R. va elabora un program anual privitor la evaluarea şi controlul pregătirii pro¬fesionale continue a avocaţilor care va ţine cont de conlucrarea dintre barouri pentru realizarea pregătirii profesionale continue în mod coerent şi unitar la nivel naţional. Organele profesiei de avocat vor certifica periodic pregătirea profesională continuă a fiecărui avocat.
C. Expunerea situaţiei de fapt
În conformitate cu textele legale şi statutare în vigoare art. 314 alin. 1 şi 315 alin. 2 din Statutul profesiei de avocat), formele de exercitare a profesiei au dreptul de a organiza forme de pregătire profesională continuă. Problematica supusă deciziei de faţă este de a decide dacă formele de exercitare a profesiei pot organiza sau nu cursuri de pregătire pentru avocaţi care nu fac parte din acestea.
În baza art. 117 alin. (3) din Statutul profesiei de avocat, prin Hotărârea Congresului Avocaţilor nr. 12/11.06.20111, a fost adoptat Programul de pregătire profesională continuă a avocaţilor pe perioada 2011-2015. În temeiul acesteia, a fost adoptată Hotărârea Consiliului UNBR nr. 526/01.09.2013, privind recunoaşterea orelor de pregătire profesională.
Conform tuturor prevederilor sus menţionate incluse în lege, statut şi legislaţia subsecventă, rolul primordial în pregătirea profesională continuă aparţine INPPA, prin centrele sale şi barourilor, care conlucrează cu INPPA, şi care prin activitatea lor coordonată trebuie să ajungă la realizarea unei pregătiri profesionale continue în mod coerent şi unitar la nivel naţional (art. 317 alin. 2 din Statut).
În acest sens, nu se poate concepe ca o formă de exercitare a profesiei să organizeze activităţi de pregătire profesională continuă pentru avocaţi din afara acesteia, prin substituirea rolului INPPA, al centrelor acestuia şi al barourilor. Mai mult, chiar cursurile de pregătire continuă iniţiate pentru proprii avocaţi trebuie să aibă girul INPPA, care să ateste că tematica lor este relevantă şi în concordanţă cu cea adoptată la nivel naţional.
Orice altă interpretare ar duce la transformarea formei de exercitare a profesiei într-un furnizor de formare profesională cu activitate continuă, prin încălcarea art. 3 din Legea nr. 51/1995, care stabileşte fără echivoc care sunt activităţile pe care le poate realiza un avocat. De asemenea, art. 2 din Anexa nr. XIII la statutul profesiei (Statutul societăţii civile profesionale de avocaţi) şi din Anexa nr. XV la statutul profesiei (Statutul societăţii profesionale cu răspundere limitată) dispune că acest tip de forme de organizare a profesiei au ca obiect exercitarea în comun a profesiei de avocat şi nu furnizarea de formare profesională continuă. În plus, în cazul societăţii profesionale cu răspundere limitată, art. 199 alin. (4) din statut prevede că aceasta are ca obiect unic de activitate exercitarea profesiei de avocat.
Cele sus menţionate duc şi la concluzia că formele de exercitare a profesiei nu pot „împrumuta” numele profesional către entităţi care să realizeze aceste activităţi în regim comercial sau prevăzut de legislaţia specială privind pregătirea profesională a adulţilor, care astfel primesc denumirea formelor de exercitare a profesiei de avocat.
De asemenea, trebuie menţionat că prin Hotărârea Consiliului UNBR nr. 448/21.02.2009 pentru aplicarea Hotărârii Congresului avocaţilor nr. 14/2008 privind pregătirea profesională a avocaţilor şi pentru îmbunătăţirea pregătirii profesionale iniţiale a avocaţilor, se dispune că obligaţia avocaţilor de a realiza formarea profesională continuă se socoteşte a fi îndeplinită şi prin participarea avocaţilor la activităţile de formare profesională prevăzute în programele privind pregătirea profesională continuă adoptate şi puse în aplicare de formele de exercitare a profesiei în care avocaţii îşi desfăşoară activitatea (art. 1 alin. 1).
D. Concluzii
Având în vedere cele sus menţionate, reiese că textele legale şi statutare relevante trebuie interpretate astfel:
1. Formele de exercitare a profesiei de avocat nu pot desfăşura activităţi de pregătire profesională continuă pentru terţi din afara profesiei şi nici pentru avocaţii ce activează în cadrul altor forme de exercitare a profesiei de avocat.
2. Numele profesional al formelor de exercitare a profesiei de avocat nu poate fi preluat în denumirea unor entităţi care să realizeze forme de pregătire profesională continuă în regim comercial sau prevăzute de legislaţia specială privind pregătirea profesională a adulţilor.
3. Formele de exercitare a profesiei pot realiza forme de pregătire profesională continuă pentru proprii avocaţi, cu avizul INPPA sau al centrului teritorial INPPA, după caz, în baza unei documentaţii care să ateste organizatorul, tematica, data şi durata acestora, urmând ca baroul sa evidentieze pregatirea participanţilor.
P R E Ş E D I N T E
Av. dr. Gheorghe FLOREA
CONSILIUL UNIUNII
DECIZIA NR. 773/26.10.2013
(cu caracter interpretativ)
despre aplicarea corectă a prevederilor art. 66 lit. p) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată şi ale art. 281 alin (1) din Statutul profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea Consiliului U.N.B.R. nr. 64/03.12.2011, cu modificările şi completările ulterioare
A. Precizări prealabile
Interpretarea acestor prevederi apare ca fiind necesară, pentru a clarifica situaţia plângerilor şi contestaţiilor privind deciziile şi hotărârile de
Citește mai mult
exercitare a acţiunii disciplinare împotriva unui avocat, adoptate de către consiliile barourilor, în special cu privire la calea de atac ce ar putea fi formulată împotriva soluţiilor de exercitare a acţiunii disciplinare sau de clasare a cauzei, intervenite în urma cercetării disciplinare făcută în legătură cu o plângere îndreptată împotriva unui avocat.Prin Decizia (cu caracter interpretativ) nr. 559/2012, Consiliul U.N.B.R. a decis că, în funcţie de soluţia adoptată de către consiliul baroului, soluţiile adoptate de către Consiliul U.N.B.R. sunt următoarele:
1. plângerile şi contestaţiile împotriva unor decizii ale consiliului baroului de exercitare a acţiunii disciplinare vor fi respinse ca inadmisibile;
2. plângerile şi contestaţiile împotriva unor decizii ale consiliului baroului de clasare a cauzei vor fi analizate pe fond, soluţia putând fi admiterea sau respingerea lor ca neîntemeiate.
B. Texte legale şi statutare incidente
Art. 66 lit. p) din Legea 51/1995, republicată:
Consiliul U.N.B.R. are următoarele atribuţii:
p) anulează hotărârile barourilor pentru cauze de nelegalitate şi rezolvă plângerile şi contestaţiile făcute împotriva hotărârilor adoptate de consiliile barourilor, în cazurile prevăzute de lege şi de statutul profesiei;
Art. 281 alin. (1) din Statutul profesiei de avocat:
(1) După efectuarea anchetei disciplinare, Consiliul U.N.B.R., respectiv consiliul baroului, vor decide, după caz, exercitarea acţiunii dis¬ciplinare, clasarea cauzei sau completarea cercetărilor.
C. Expunerea situaţiei de fapt
În conformitate cu prevederile legale şi statutare, plângerile împotriva unui avocat se adresează consiliului baroului pe al cărui tablou figurează respectivul avocat, care are competenţa anchetării şi exercitării acţiunii disciplinare; în cazul avocaţilor pensionari care îşi continuă activitatea în profesie, sunt incompatibili ori s-au retras din profesie, competenţa aparţine consiliului baroului în care avocatul respectiv este sau a fost înscris în tabloul avocaţilor; în cazul în care avocatul are calitatea de decan sau de membru al Consiliului U.N.B.R., competenţa anchetării abaterii şi exercitării acţiunii disciplinare aparţine Consiliului U.N.B.R. (art. 277 alin. 1 şi 3 din Statut, coroborat cu art. 87 alin. 1 şi 2 din Lege)
În urma efectuării anchetei disciplinare în conformitate cu prevederile art. 278-280 din Statutul profesiei, consiliul baroului sau Consiliul U.N.B.R. va decide, după caz, exercitarea acţiunii disciplinare, clasarea cauzei sau completarea cercetărilor (art. 281 alin. 1 din Statut). După redactarea plângerii disciplinare, preşedintele comisiei de disciplină va fixa de îndată termen de judecată, cu citarea avocatului, a organului profesiei care a exercitat acţiunea şi a celorlalte persoane indicate în acţiune, urmând ca în continuare cauza să se judece în faţa comisiei de disciplină, în conformitate cu procedura disciplinară prevăzută de art. art. 283-287 din Statut.
Se pune problema care este soarta contestaţiilor şi plângerilor adresate Consiliului U.N.B.R., în cazul în care consiliul baroului a decis exercitarea acţiunii disciplinare sau clasarea cauzei.
I. Soluţiile contestaţiilor şi plângerilor adresate Consiliului U.N.B.R. în cazul în care consiliul baroului a decis exercitarea acţiunii disciplinare
Având în vedere că avocatul trimis în faţa comisiei de disciplină se poate apăra, implicit, şi cu privire la temeinicia şi legalitatea deciziei de sesizare a acesteia, apare ca inutilă soluţionarea de către alt organ, în speţă Consiliul U.N.B.R., a unei căi de atac la decizia de sesizare a consiliului baroului.
Comisia de disciplină este îndreptăţită de lege şi statut să aprecieze în totalitate cu privire la presupusa abatere disciplinară săvârşită de avocat, în conformitate cu reguli de procedură specifice, proprii soluţionării unor astfel de cazuri. Intervenţia Consiliului U.N.B.R. în acest caz apare ca fiind, pe de o parte, inutilă, de vreme ce în faţa comisiei de disciplină avocatul îşi poate formula toate apărările şi, pe de alta, neoportună, putând duce la prelungirea fără rost a soluţionării cazului.
De asemenea, eventualele critici cu privire la modul în care a decurs ancheta disciplinară (de exemplu, depăşirea termenului prevăzut de lege sau necitarea avocatului pentru a da explicaţii) vor putea fi invocate în cadrul apărărilor din acţiunea disciplinară, tinzând la infirmarea acesteia.
În aceste condiţii, singura soluţie pe care o poate decide Consiliul U.N.B.R. nu poate fi decât respingerea ca inadmisibilă a plângerilor şi contestaţiilor împotriva unor decizii ale consiliului baroului de exercitare a acţiunii disciplinare.
II. Soluţiile contestaţiilor şi plângerilor adresate Consiliului U.N.B.R. în cazul în care consiliul baroului a decis clasarea cauzei.
1. Procedura jurisdicţională disciplinară are ca părţi consiliul baroului sau după caz, Consiliul U.N.B.R., în calitatea de reclamant şi avocatul acuzat de săvârşirea unei fapte susceptibile de a constitui abatere disciplinară, Prin urmare, nici în faza pregătitoare declanşării acţiunii disciplinare nu pot figura alte persoane în cadrul procedurii disciplinare, iar, în cazul clasării, cel care a făcut plângerea sau sesizarea nu poate ataca decizia. Declanşarea acţiunii disciplinare rămâne un atribut al consiliului baroului sau al Consiliului U.N.B.R. (în cazul faptelor săvârşite de membri ai acestuia sau de decani), care nu este susceptibil de cenzură sub aspectul deciziei de a fi sau nu exercitat. Faptul că soluţia se comunică şi persoanei care a formulat plângerea sau sesizarea reprezintă numai un aspect al dreptului la informare, dar în niciun caz nu poate crea acestei persoane drepturi în interiorul unei proceduri esenţialmente profesionale.
2. Prevederea din statutul profesiei de avocat conform căreia preşedintele Comisiei de disciplină fixează, de îndată, termen de judecată cu citarea avocatului, a organului profesiei care a exercitat acţiunea şi a celorlalte persoane indicate în acţiune, nu poate avea altă semnificaţie decât aceea că referirea la citarea celorlalte persoane indicate în acţiune poate avea în vedere citarea eventualilor martori indicaţi în cadrul acţiunii disciplinare, desigur sub rezerva admiterii probei de către instanţa disciplinară.
3. În ce priveşte calea de atac, împotriva deciziei date de comisia de disciplină se poate formula contestaţie. Calea de atac se poate promova de avocatul sancţionat, decanul baroului şi preşedintele Uniunii.
4. Într-adevăr, legea, referindu-se la controlul judecătoresc, prevede că pot formula contestaţie persoana interesată, decanul baroului şi preşedintele Uniunii [art. 88 alin. (4) din Legea nr. 51/1995]. Formularea este de natură a crea confuzii, deoarece prin utilizarea sintagmei „persoana interesată” se poate crea impresia greşită că aceasta cuprinde orice persoană, motiv pentru care se impune a fi interpretat corect. În realitate, prin persoana interesată se înţelege avocatul sancţionat, iar nu orice persoană (de exemplu, cel care a făcut plângerea sau sesizarea care au condus la declanşarea procedurii disciplinare). Orice altă interpretare ar fi contrară restului reglementării. Din moment ce procedura disciplinară implică un raport procesual între organele profesiei şi avocatul acuzat, iar calea de atac urmează regulile stabilite de Codul de procedură civilă [art. 88 alin. (5) din Legea nr. 51/1995], este evident că numai părţile implicate în procedură pot exercita calea de atac a recursului. Legea stabileşte care anume persoane din conducerea organelor profesiei exercită efectiv contestaţia, desemnând în mod expres decanul şi preşedintele Uniunii. Avocatul acuzat va putea ataca numai deciziile prin care este sancţionat, deoarece numai în acest caz este persoană interesată. Este de observat că legea foloseşte şi în alte cazuri noţiunea vagă de „persoană” atunci când este evident că se referă la avocatul implicat în procedura disciplinară şi, pentru rigoare, ar fi trebuit să folosească un termen mai precis, precum cel de „avocat” [de exemplu, la art. 88 alin. (3) din Legea nr. 51/1995, atunci când se referă la Consiliul U.N.B.R. ca instanţă disciplinară, arată că din acesta nu poate face parte „persoana implicată în cauză”, fiind evident că se refera la avocatul implicat în procedura disciplinară]. Aceeaşi este soluţia îmbrăţişată şi în alte sisteme, precum cel francez, unde calea de atac (recursul) împotriva hotărârii disciplinare poate fi exercitată numai de avocatul sancţionat, decanul sau procurorul general (calitatea procurorului general este recunoscută în mod expres şi excepţional). Soluţia se explică şi acolo prin faptul că cel care a formulat plângerea nu are deschisă calea de atac, deoarece nu a fost parte în instanţa disciplinară.
5. Pentru identitate de raţiune soluţia expusă anterior se aplică şi în cazul în care se pretinde că, consiliul baroului a adoptat decizii de respingere a plângerii petentului fără respectarea prevederilor procedurale cuprinse în Legea nr. 51/1995 şi în Statutul profesiei de avocat (nu se face anchetă disciplinară, nu a fost desemnat un raportor pentru efectuarea cercetării prealabile etc).
6. Sub aspect exclusiv procesual, demersul petentului împotriva deciziei consiliului baroului de a clasa cauza poate fi calificat drept plângere prealabilă în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare. Dacă acesta formulează o astfel de plângere către Consiliul U.N.B.R., aceasta va fi respinsă ca inadmisibilă şi va fi îndreptată către emitent pentru a decide în consecinţă. Dacă petentul este nemulţumit de noua soluţie pronunţată de către consiliul baroului, sub aspect pur procesual are deschisă calea instanţei de contencios administrativ, în conformitate cu prevederile art. 8 şi următoarelor din lege), urmând a se îndrepta numai împotriva baroului. În acest caz, U.N.B.R. nu are calitate procesuală pasivă, urmând ca acţiunile îndreptate împotriva sa, care au un astfel de obiect, să fie respinse cu această motivaţie.
7. În principal, atunci când între avocat şi petent există încheiat un contract de asistenţă juridică, raporturile sunt de natură civilă si răspunderea avocatului poate fi angajată în temeiul contractului încheiat, pentru nerespectarea obligaţiilor pe care acesta şi le-a asumat (răspundere civilă contractuală).
D. Concluzii
I. În funcţie de soluţia adoptată de către consiliul baroului, soluţiile adoptate de către Consiliul U.N.B.R. sunt următoarele:
1. plângerile şi contestaţiile împotriva unor decizii ale consiliului baroului de exercitare a acţiunii disciplinare vor fi respinse ca inadmisibile;
2. plângerile şi contestaţiile împotriva unor decizii ale consiliului baroului de clasare a cauzei vor fi respinse ca inadmisibile, şi, având în vedere calitatea lor de plângeri prealabile, se vor îndrepta către consiliul baroului, conform art. 7 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ
II. Decizia (cu caracter interpretativ) a Consiliului U.N.B.R. nr. 559/2012 se revocă.
P R E Ş E D I N T E
Av. dr. Gheorghe FLOREA