Model de acțiune în stabilirea paternității copilului din afara căsătoriei
| Comentarii |
|
Domnule Preşedinte, [1]
Subsemnatul [2]_, domiciliat în_, în calitate de reclamant, prin reprezentant legal_, chem în judecată pe [3] _, domiciliat în_, în calitate de pârât, şi pe Autoritatea Tutelară_, pentru ca prin hotărârea ce o veţi pronunţa
Să constataţi că pârâtul este tatăl meu
De asemenea, vă solicit:
- să încuviinţaţi să port numele de familie al tatălui;
- să dispuneţi obligarea pârâtului la plata pensiei de întreţinere de la data introducerii acţiunii şi până la majoratul meu;
- să dispuneţi obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Motivele acţiunii sunt următoarele:
Motivele de fapt [4]:_
Temeiul de drept [5]: îmi întemeiez acţiunea pe dispoziţiile art. 56, art. 59-61, art. 64 alin. (2) şi art. 65 C. fam.
Probe [6]: în dovedirea pretenţiilor, solicit încuviinţarea probelor cu __, pe aspectul_
Anexez, în copie certificată, următoarele înscrisuri:_________,
precum şi chitanţa de plată a taxei judiciare de timbru de 73.000 lei şi timbrul judiciar de 3.000 lei. [7]
Semnătura
Domnului Preşedinte al Judecătoriei [8]_
Explicații teoretice
[1] Natura juridică. Este o acţiune personală ce are ca obiect determinarea, pe calea justiţiei, a legăturii de filiaţie dintre copilul din afara căsătoriei şi tatăl său.
[2] Calitate procesuală activă (reclamant) are copilul născut în afara căsătoriei, în cazul în care copilul nu a împlinit vârsta de 14 ani, acţiunea va fi pornită în numele său de mama sa, chiar dacă este minoră, iar în absenţa acesteia de alt reprezentant legal, iar dacă copilul are între 14 şi 18 ani sau peste 18 ani, el va porni singur acţiunea.
[3] Calitate procesuală pasivă (pârât) are pretinsul tată, iar dacă acesta a decedat moştenitorii lui2). Dacă se cere numai stabilirea paternităţii reclamantului, citarea în proces a autorităţii tutelare - ca participant şi nu ca parte - nu este necesară, ea impunându-se, însă, în baza art. 107 alin. (3) teza finală C. fam., dacă se cere şi obligarea pârâtului la plata pensiei de întreţinere, deoarece potrivit acestui text, în caz de neînţelegere între părinţi, întinderea obligaţiei de întreţinere datorate de aceştia minorului, felul şi modalitatea executării, precum şi contribuţia fiecăruia dintre părinţi, se vor stabili de instanţa judecătorească, cu ascultarea autorităţii tutelare.
[4] Motivele de fapt. Se va menţiona:
a) faptul că reclamantul s-a născut în afara căsătoriei şi are filiaţia stabilită numai faţă de mamă sau faptul că el s-a născut din căsătorie, dar a pierdut calitatea de copil din căsătorie prin efectul unei hotărâri judecătoreşti de tăgadă de paternitate, caz în care va indica data rămânerii definitive a acestei hotărâri, pentru că de la această dată curge termenul de prescripţie a dreptului la acţiune [art. 60 alin. (2) C. fam.];
b) data naşterii copilului, pentru a se evidenţia că acţiunea a fost promovată în termenul de prescripţie, ce curge, ca regulă generală, de la data naşterii copilului [art. 60alin. (1) C. fam.);
c) dacă mama a convieţuit cu pretinsul tată sau dacă acesta din urmă a prestat întreţinere copilului, în caz afirmativ urmând a se preciza momentul de la care a încetat convieţuirea ori prestarea întreţinerii, întrucât de la acest moment curge termenul de prescripţie a dreptului la acţiune [art. 60 alin. (3) C. fam.];
d) faptul că pârâtul a convieţuit cu mama copilului în perioada concepţiei acestuia şi că naşterea sa este rezultatul acestei convieţuiri;
e) împrejurările care justifică purtarea de către copil a numelui tatălui, dacă prin acţiune s-a cerut şi încuviinţarea purtării numelui tatălui;
0 locul de muncă al pârâtului, dacă prin acţiune s-a cerut şi obligarea pârâtului la plata pensiei de întreţinere.
[5] Temeiul de drept îl reprezintă dispoziţiile art. 56, art. 59-61, art. 64 alin. (2) şi art. 65 C. fam.
[6] Probe:
a) înscrisuri - obligatoriu certificatul de naştere al copilului şi, dacă este cazul, hotărârea judecătorească de tăgadă de paternitate în baza căreia copilul a devenit din afara căsătoriei, precum şi, după caz, orice înscrisuri de natură să dovedească convieţuirea mamei copilului cu pretinsul tată în perioada concepţiei şi după naştere sau prestarea întreţinerii pentru copil de către pârât (de exemplu corespondenţa dintre mama copilului şi pârât, mandate poştale de trimitere periodică a unor sume de bani mamei copilului etc.);
b) interogatoriul pârâtului - pe aspectul calităţii sale de tată al copilului. De menţionat că, dacă pârâtul recunoaşte la interogatoriu că este tatăl copilului, nici o altă probă nu se va mai administra, paternitatea urmând a se stabili prin recunoaştere voluntară;
c) martori - pe aspectul convieţuirii pârâtului cu mama copilului în perioada de concepţie şi ulterior naşterii copilului, precum şi pe aspectul prestării întreţinerii pentru copil de către pârât, dacă acest lucru s-a invocat prin acţiune;
d) expertiză medico-legală ADN - pentru a dovedi cu caracter de certitudine legătura de filiaţie dintre copil şi pârât.
[7] Timbrajul. Taxa judiciară de timbru este de 73.000 lei (la nivelul anului 2005), potrivit art. 13 din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare, iar timbrul judiciar este de 3.000 lei, conform art. 3 alin. (1) din O.G. nr. 32/1995, cu modificările şi completările ulterioare.
Precizăm că, în temeiul art. 15 lit. c) din Legea nr. 146/1997, capătul de cerere subsidiar privind obligarea pârâtului la plata pensiei de întreţinere este scutit de taxa judiciară de timbru [respectiv de timbrul judiciar, în temeiul art. 1 alin. (2) din O.G. nr. 32/1995].
[8] Instanţa competentă:
a) teritorial - este competentă instanţa de la domiciliul pârâtului sau, după caz, cea de la reşedinţa pârâtului din ţară, dacă el are domiciliul în străinătate ori dacă domiciliul nu este cunoscut, iar dacă nici reşedinţa nu este cunoscută, cea de la domiciliul sau reşedinţa reclamantului, conform art. 5 C. proc. civ.;
b) material - este competentă judecătoria, conform art. 1 pct. 1 C. proc .civ.
De menţionat că, începând cu data de 1 ianuarie 2008, când se va finaliza
procedura de înfiinţare a tribunalelor pentru minori şi familie la nivelul întregii ţări, aceste tribunale vor deveni competente să judece în primă instanţă cererea de stabilire a paternităţii copilului din afara căsătoriei, conform art. 41 pct. 1 coroborat cu art. 130 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.
| ← Model de acţiune de încuviinţare dată copilului să poarte... | Model de acțiune în contestarea recunoașterii de paternitate → |
|---|
Părinte căruia nu i s-a încredintat minorul, titular al contractului de închiriere. Drepturi locative în favoarea minorului şi a părintelui căruia i-a fost încredintat
în cazul copiilor minori născuţi din relaţiile de concubinaj dintre părţi şi care au fost încredinţaţi mamei spre creştere şi educare, tatăl copiilor, titular al contractului de închiriere asupra locuinţei în care au convieţuit cu toţii până la despărţirea părinţilor, este obligat ca, în cadrul obligaţiei de întreţinere ce-i revine, să le asigure copiilor un spaţiu locativ.
Trib. Bucureşti, Secţia a IV-a civilă,
Citește mai mult
decizia nr. 1561/1992, înC.P.J.C. 1992, p. 132-133Prima instanţă, admiţând în parte acţiunea reclamantei, i-a încredinţat spre creştere şi educare copiii rezultaţi din relaţiile sale de concubinaj cu pârâtul şi i-a respins capătul de cerere privitor la atribuirea locuinţei, dar l-a obligat pe pârât să-i permită folosirea locuinţei până ce-i va pune la dispoziţie un alt spaţiu.
Recursul reclamantei a fost respins ca nefondat sub acest aspect.
In motivarea soluţiei, s-a reţinut că minorii au fost trecuţi în contractul de închiriere al cărui titular este pârâtul, aşa că sunt consideraţi membri de familie.
In ceea ce priveşte pe reclamantă, ea nu figurează în contract pentru spaţiul locativ în discuţie şi, spre deosebire de copii, nu are calitatea de membru de familie cu drepturi proprii. In atare situaţie, este corectă soluţia pronunţată de prima instanţă, de respingere a capătului de cerere privitor la atribuirea locuinţei, dar cu obligarea pârâtului de a-i permite s-o folosească în continuare până ce-i va pune la dispoziţie un alt spaţiu. S-a precizat în acest sens că posibilitatea pentru reclamantă de a folosi locuinţa împreună cu minorii i-a fost recunoscută ca o componentă a obligaţiei de întreţinere care-i revine pârâtului faţă de copiii săi, încredinţaţi reclamantei spre creştere şi educare.